miercuri, 9 octombrie 2024

test pentru pregătire:

 

Textul 1

În ziua de 23 aprilie, lumea sărbătorește Ziua Mondială a Cărții. Aceasta este o sărbătoare a autorilor, a cărților, a lecturii și, cel mai important, se organizează multe târguri de carte. Scopul principal al Zilei Mondiale a Cărții este de a încuraja copiii să îndrăgească cititul.
Există o mulțime de motive pentru care lectura este importantă. În continuare vă prezentăm câteva dintre acestea:
1. Vă expuneți lucrurilor noi. Prin citire, vă expuneți noilor informații, idei, modalități de a rezolva o problemă și metode de a atinge un obiectiv, cu ușurință. Lectura vă poate ajuta să descoperiți hobby‑uri noi sau să explorați lucruri despre care nu știați că vă plac. Explorarea pornește din lectură și înțelegere.
2. Îmbunătățește judecata. Lectura vă ajută să înțelegeți mai mult lumea, să găsiți adevărul mai ușor, să analizați în mod rațional lucrurile/situațiile. Prin citit, aflați mai multe despre societate și cum să vă adaptați ei.
3. Dezvoltă imaginația. Sunteți limitați de propria imaginație, iar cărțile vin în ajutor, spre a rezolva această problemă. Lectura lărgește orizonturile, ajută oamenii să înțeleagă ce e posibil și ce nu, oferind «un strop» de speranță spre bine.
 4. Reduce stresul. Studiile arată că lectura reduce stresul. Participanții la acest studiu trebuiau să citească în tăcere, timp de câteva minute, pentru a încetini bătăile inimii și pentru a relaxa mușchii.
5. Îmbunătățește memoria. Cititul dezvoltă rațiunea și îmbunătățește percepția asupra lucrurilor. Această activitate ajută la menținerea unei memorii clare și sporește gândirea vigilentă.
6. Reprezintă o metodă deșteaptă de a petrece timpul liber. Cititul este distractiv! O carte de calitate creează bună dispoziție, și în același timp dezvoltă intelectul. Nimic nu poate dezvolta intelectul nostru mai mult decât o carte. Cu toate acestea, în secolul al XXI-lea nu se citește. Tehnologia detronează cartea!”

                 (Text adaptat de pe httpd://regional.md/iata-care-este-rolul-cartilor-in-viata-noastra/)

Textul 2
„[…] PROFESORUL: Prin urmare n‑ai vorbit cu Pascu?
ȘEFUL: Eu nu, dar nevastă‑mea i‑a dat nu știu ce, să‑i cumpere de la București, niște panglici, niște ace. Că…chiar îi ziceam: ce te sculași femeie cu noaptea‑n cap, să bați capul omului.[…]
 PROFESORUL (Preocupat, uitându‑se la ceasul din perete și pe urmă la al lui): Numai de n‑ar întârzia. ȘEFUL: Dar de ce? E o chestie importantă?
PROFESORUL: Da… Vezi…
ȘEFUL: Fac prinsoare că iar e vorba de o carte.
 PROFESORUL (ca și cum s‑ar scuza): Da…
ȘEFUL (Dojenitor): Nu te mai lași de cărți dom’ Profesor.
 PROFESORUL: E o carte mai… Cum să‑ți spun eu? mai rară, mai deosebită… O comandasem de mult din străinătate… încă din astă iarnă. Credeam că nu mai vine, că nu se mai găsește… Când ieri dimineața mi‑a venit înștiințare de la București, de la librari, că a sosit… Și atunci am rugat pe Pascu… ȘEFUL: Și n‑ai avut răbdare să ți‑o aducă acasă. Veniși la gară să‑i ieși înainte.
PROFESORUL: O aștept de atâtea luni.
ȘEFUL: Patimă mare cărțile, dom’ Profesor. Da, da, patimă mare. Nu te mai saturi de ele. Uite, chiar azi noapte, stăteam de vorbă cu judecătorul și farmacistul. «Băiat bun Profesorul! zicea Lascu farmacistul, dar are un cusur; toată ziua cu nasu‑n cărți».
PROFESORUL: Exagerează.
ȘEFUL: Ba chiar așa e. Nu te vede omul la cafenea, sau la grădină, sau la bodegă… Să mai iei o țuiculiță. Să mai schimbi o vorbă. Să mai faci un pokeraș…
PROFESORUL: Nu prea am timp.
ȘEFUL: Ei, bravo! îmi plăcuși. Da’ noi, cum avem?… Cum zicea și d‑ra Cucu; dacă într‑un târg ca al nostru, noi intelectualii…[…]
PROFESORUL (s‑a uitat din nou îngrijorat la ceasul lui apoi la cel din perete): D‑le Șef! Eu cred că ceasul d‑tale stă.
ȘEFUL: Dar de ce?
PROFESORUL: La mine acum e 7 fără 14.
ȘEFUL: Zău!… (merge spre ceas și pe urmă mișca limba cea mare a orologiului): Cum trece vremea domnule!
PROFESORUL: Mai e mult până vine personalul?
 ȘEFUL: Mai e. Întâi trece rapidul.
 PROFESORUL: Care rapid?
ȘEFUL: Automotorul.
 PROFESORUL: Așa? Atunci… atunci am venit prea devreme. Mai am timp să mă duc până acasă și să mă întorc.
ȘEFUL: Dar de ce să te duci? Mai bine stai aici să vezi cum trece rapidul, că e frumos.
PROFESORUL: Nu, nu, am treabă.
ȘEFUL: E plin de coconet și de domnișori care se duc la Sinaia să joace la ruletă.
PROFESORUL: Las’că mă întorc.”

                                                                                                  (Mihail Sebastian, Steaua fără nume)

A.

1. Notează, din textul 2, două cuvinte care aparțin câmpului lexico‑semantic al meseriilor.

2.. Târgul de Carte se organizează în luna: (textul 1)

a. Septembrie
 b. Octombrie
c. Aprilie
d. Noiembrie

3. Când profesorul realizează că a venit prea devreme să aștepte trenul: (textul 2)

a. vrea să meargă la o cafea cu Șeful;
b. vrea să meargă la o plimbare;
c. vrea să meargă acasă, fiindcă are treabă;
d. se așază pe bancă și așteaptă.
4. La Târgul de Carte Gaudeamus, cărțile au o reducere de(textul 1)
 a. 10%
b. 40%
c. 50%
d. 20%

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a indica dacă este „adevărat” sau „fals”, valorificând informațiile din textele date.

Textul 1                                                                                                        A                           F

O carte este un prieten ce nu te părăsește niciodată.
În 25 aprilie, lumea sărbătorește Ziua Mondială a Cărții.
Lectura îmbunătățește judecata și dezvoltă imaginația.

 Textul 2                                                                                                       A                           F

Profesorul așteaptă o carte comandată la București.
Farmacistul este de părere că profesorul toată ziua stă cu nasu‑n cărți.
Trenul rapid e plin de coconet și de domnișori care se duc la Sibiu să joace la ruletă.

6. Explică, în unu-trei enunțuri, motivul pentru care profesorul îl așteaptă pe Pascu la gară, valorificând textul 2.

Profesorul așteaptă la gară să i se aducă o carte prețioasă comandată de mult timp din străinătate.Este un om mistuit de năzuința nobilă a cunoșterii. 

7. Scrie o trăsătură a textului multimodal valorificând textul 1.

Textul multimodal se caracterizează prin îmbinarea textului referitor la rolul cărților cu expunerea de motive pentru care lectura este importantă care  vor să lămurească cititorul.Astfel,în textul 1 se arată importanța cărților ,,pline de cunoștințe, perspective ale unei vieți fericite, lecții de viață, dragoste, rugăciune și sfaturi utile. Ele au fost aici de secole și fără ele, cunoștințele de astăzi despre strămoșii noștri, cultura și civilizațiile trecute, ar fi inexistente.”De asemenea sunt expuse câteva motive pentru care lectura este importantă în viața oamenilor.

8. Precizează o asemănare și o deosebire de conținut între cele două texte.

În primul text nonliterar se arată importanța cărții care deschide omului cunoașterea lumii,
aducându-i,, perspective ale unei vieți fericite, lecții de viață.”
În al doilea text literar personajul-profesorul este însetat de cunoaștere,de a avea cartea,, mai rară, mai deosebită”,așteaptă cu nerăbdare sosirea trenului care-i va aduce cartea rară,mult dorită.

În cele două texte este exprimată dorința omului de a trăi în lumea fascinantă a cărților.

9. Ți-ar plăcea să participi la un târg de carte? Motivează-ți răspunsul valorificând textul 1.

Sigur că-mi plac târgurile de cărți și chiar am participat la, Bookfest 2024,”,un spaţiu de promovare şi de vânzare al unor titluri editoriale, fie că ele sunt pe suport clasic, pe hârtie, fie că sunt în format electronic, carte electronică, carte audio, enciclopedie multimedia. Participarea la un târg de carte este acum ca o vizită într-o imensă bibliotecă. Pot cumpăra cărți noi, pot descoperi edituri, văd o lansare a unei cărți pe care apoi o cumpăr sau nu,văd titluri foarte multe din diferite domenii,cunosc oameni,scriitori,poeți,profesori,toți dornici de a cunoaște noul din cărți. Un oraș în miniatură. Un furnicar compact de oameni foarte diferiți pe care-i aduce împreună povestea. Fie că vorbim de literatură clasică sau inovativă, de proză young adult, de fast fiction sau de marile succese literary, târgurile de carte sunt momentul în care toate editurile propun publicului ce au mai bun, mai nou, mai provocator, mai în ton cu spiritul vremurilor sau, dimpotrivă, mai în contra vântului,iar mie-mi place,,această sărbătoare a autorilor, a cărților, a lecturii”care încurajează tinerii și pe cei de alte vârste,,să îndrăgească cititul.”

B.

1. Sunt corect despărțite în silabe, cuvintele din seria:
 a. ra‑pidul, dom‑ni‑șo‑rii, ne‑răb‑dător
b. ra‑pi‑dul, domni‑șo‑rii, ne‑răb‑dă‑tor
c. ra‑pi‑dul, dom‑ni‑șo‑rii, ne‑răb‑dă‑tor
d. rapi‑dul, dom‑ni‑șorii, ne‑răb‑dă‑tor

2. Alege varianta în care acordul este realizat corect:

Profesorii ……… elevi învață bine, sunt fericiți.

a.ai căror b. al căror c. al cărui d. ale cărui

3. Alege varianta în care acordul este realizat corect:

……… cărțile sunt interesante.

a.       Tot b. Toți c. Toată d. Toate

4. Alcătuiește un enunț în care verbul aflat la modul conjunctiv în secvența:

„Să mai schimbi o vorbă.” să fie utilizat la modul imperativ, forma negativă.

– verbul la modul conjunctiv :
– enunțul :
5. Rescrie secvența:
„Profesorul n-are timp să iasă cu prietenii”, utilizând numărul plural al primului substantiv.

6. Scrie funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul:

              Profesorul are patimă mare pentru cărți.

Cuvântul                                         Funcția sintactică

Profesorul
are
mare
pentru cărți
7. Completează enunțurile următoare, referitoare la emoțiile unei fete care a participat la un târg de carte, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze.
 Am participat la un târg de carte și am fost ……………… (bucuros – gradul superlativ absolut)! Locul mi s-a părut un labirint al cunoașterii ……………… (care – cazul acuzativ) l-am explorat cu ……………… (mult) plăcere.
8. Imaginează‑ți că ești elevul/ eleva profesorului din textul 2.
Scrie, un dialog de 3‑4 replici cu acesta, în care să utilizezi un adverb interogativ și un pronume personal, pe care le vei sublinia.

Subiectul al II‑lea

1.       Prezintă o valoare umană/culturală identificată în textul 2, pe baza unui exemplu din textul dat și a unui exemplu din cultura universală. În redactarea răspunsului tău, vei valorifica experiența culturală (de exemplu: din literatură, pictură și alte arte, obiceiuri/tradiții, personalități) sau experiența personală într-un context cultural.

Profesorul este personajul însetat de cunoaștere, trăiește, aproape mistic, în lumea cărților, ceea ce stârnește stupoarea indignată a șefului de gară: „Nu te mai lași de cărți, dom’ profesor“. Cartea pe care o așteaptă este,, mai rară, mai deosebită”,știe că în ea va găsi lămurirea unor căutări. Trăieşte în lumea cărţilor şi nu se poate adapta celor din jur,nu-l interesează nimic decât cartea așteptată,de aceea refuză să rămână până la venirea trenului.
Asemenea lui este Matilda,personajul scriitorului Roald Dahl, o fetiţă foarte inteligentă cu o familie ignorantă care nu îi poate înţelege valoarea. La şcoală o are pe Miss Honey, o profesoara caldă şi bună care o înţelege cu adevărat.Deşi viaţa ei nu este prea roz, Matilda îşi găseşte puterea în cărţi şi reuşeşte prin farse şi mici năzdrăvănii să îşi schimbe viaţa.  Matilda este fetiţa care ne învaţă să iubim cărţile pentru că ele ne dau putere să răzbim în viaţă.
2.        Imaginează‑ți că te cheamă Ana/Adi Ionescu și participi la un Târg de Carte.
       Scrie un e‑mail adresat profesorului tău de limba română, în care să îi povestești despre experiența ta.
În redactarea răspunsului tău trebuie:
         – să utilizezi o secvență narativă și una explicativă;
          – să prezinți o emoție trăită la acest eveniment; 
To..domnului Profesor..................................
Subject:.O rugăminte....................................

          Domnule profesor,
Vă trimit acest mail,ca să vă arăt experiența mea la târgul de carte din acest an.
L-am văzut ca pe un oraș în miniatură, un furnicar compact de oameni foarte diferiți pe care-i aduce împreună povestea. Construit de edituri de la schele și până la ultimul titlu pus pe raft, fir de floare aranjat în glastră sau sacoșă de pânză expusă într-un stand, e un ansamblu ad hoc de ficțiune și dezvoltare personală, psihologie și carte pentru copii, lucrare de specialitate și triumf literar. Bookfest 2024 este o mare conversație culturală, între public și scriitori, între edituri și piața de carte, între oamenii care citesc și cei care sunt vizitatori curioși.Am observat nume ca:Abraham Verghese, Alice Munro, Alex Michaelides, Valérie Perrin, Ann Napolitano, Pedro Almodóvar, David Goggins,autori cu un public atât de diferit, încât nu știam dacă voi citi aceste cărți vreodată.Am aflat că „Oppenheimer: un prometeu american”, de Kai Bird și Martin J. Sherwin, este cea mai cumpărată carte.M-am îndreptat spre nume de autori români și am văzut titluri ca: „Aurul pisicii”, de Ioana Pârvulescu,„Libertatea de depresie”de Radu Paraschivescu, „Castelul din oraşul meu”, de Ioana Bâldea Constantinescu și multe alte nume despre care ne-ați vorbit la orele de română.
N-am știut ce să cumpăr,așa că vă scriu acest mail cu rugămintea să-mi indicați un autor pe care să-l citesc cu plăcere.

                     Aștept un răspuns de la dumneavoastră!

                            Vă mulțumesc și vă doresc o zi cu bucurii!

                                          Elevul dumneavoastră,

                                                         Adi Ionescu dintr-a 8-a C

luni, 30 septembrie 2024

Conversiunea


1.substantivul își poate schimba valoarea morfologică în:
   -adverb:   Toamna aceasta este ploioasă.(cine?)=substantiv
                  Toamna se culeg fructele.(când?)=adverb
                  Seara e un moment al misterului.(cine?)=substantiv
                  Seara privesc cerul înstelat.(când?)=adverb
  -adjectiv: Prințesa era bărbată în fața dușmanilor.
2.adjectivul își poate schimba valoarea morfologică în:
   -adverb:   Băiatul frumos scrie frumos.
                       subst.---adjectiv//verb--adverb
   -substantiv: Frumosul din lecturi încântă sufletul.
3.pronumele își poate schimba valoarea morfologică în:
   -personal:Fiecare își are eul său.( articulat)=substantiv
   -reflexiv: Gândea în sinea lui corect.(articulat)=substantiv
   -negativ: Toate au ajuns niște nimicuri.(articol nehot.)=substantiv
   -nehotărât: Există un ceva nelămurit.(articol nehot.)=substantiv
   -pron.personal forme neaccentuate Dativ,Acuzativ devin pron.reflexiv(pers.I și a IIa)
                      El          strigă.
           pers.aIIIa- pers.I=ambele sunt pron.personale
                     Eu        mă  gândesc.
             pers.I-      pers.I=aceeași persoană
         (personal)-  (reflexiv)
   -pronumele posesiv;de întărire;demonstrativ;nehotărât;interogativ;relativ;negativ devin adjective  
    pronominale în acord cu un substantiv,funcția sintactică=atribut adjectival:

      -Părerile mele sunt apreciate.
     -Fata însăși a vorbit cu mine.
     -Poezia aceasta,aceea,aceeași este recitată.
     -Fiecare om are o viață.
     -Ce carte ai citit?
    -Explică 1/ce capitol ai înțeles2/
    -Niciun om nu poate fi uitat.
    -pronumele relative devin conjuncții subordonatoare:
    -Eu știu1/care a vorbit despre cartea apărută2/.
           care=în frază=conj.subordonatoare
                  =în prop.2=subiect(omul)
4.numeralul își poate schimba valoarea morfologică în:
    -adjectiv:  Cei doi băieți aleargă.(acord cu substantiv=f.s.=atribut adjectival)
                   A câștigat o sumă întreită.
                   Câte doi băieți au plecat.
                   Ambele fete vorbeau.
                   Al doilea concurent a câștigat.
   -adverb: Am citi lecția de trei ori.(f.s.=compl.circ.de mod)
                 A treia oară n-a mai răspuns.(f.s.=compl.circ.de timp)
   (valorile numeralului:substantivală:    Cei doi (băieții) vorbesc.(f.s.=subiect)
                                      :adjectivală:   Cei doi băieți vorbesc.(f.s.=atrib.adjectival)
                                      :adverbială:    Am recitit de două ori.(f.s.=c.c.mod)
   -substantiv:Am luat un zece.(articol nehotărât)
5.verbul:modurile nepersonale:
   -infinitiv:(a intra-intrare): Intrarea este blocată.(substantiv)
   -gerunziu acordat: Pâinea aburindă este gustoasă.(adjectiv)
   -participiu:   Cartea citită este interesantă.(adjectiv)
                    :Vorbește răstit.(adverb)
                    :Cititul îmbogățește mintea.(substantiv)
                    :Mulțumită părinților voi reuși.(prepoziție caz dativ)
6.adverbul își poate schimba valoarea morfologică în:
    -substantiv:  Dimineața alerg în parc(adverb=f.s.=c.c.timp)
                       Dimineața este luminoasă.(subst.=f.s.=subiect)
                       Vorbește bine.(adverb)//Binele nu se uită.(subst.)
   -adjectiv:   Omul elegant este privit.(adjectiv=f.s.=atrib.adjectival)
                   Se poartă elegant cu prietenii.(adverb=f.s.=c.c.mod)
  -prepoziție:  Merg înainte.(adverb=f.s.=c.c.loc)
                    Merg înaintea colegilor.(prepoziție +subs.caz genitiv)
  -conjuncție subordonatoare:unde,când,cum,cât:
                    Merg1/unde văd cu ochii2/.
                               unde=în frază=conj.subordonatoare
                                      =în prop.2=adverb de loc;f.s.=c.c.loc
   -unele adverbe devin predicative în frază(f.s.=predicat verbal):
                    Poate(probabil,posibil,sigur,desigur,firește,negreșit)1/că voi ajunge2/
                                         (predicat verbal)  P.P.                                           P. subiectivă
7.interjecția își poate schimba valoarea morfologică în:
                      :Se aude deodată:of!of!(adverb)
    -substantiv:  Oful auzit  trăda durerea.(substantiv-articol hotărât)

CONVERSIUNEA

 

Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale 

             Conversiunea este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului ce constă în formarea de cuvinte noi, prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.

           Prietenul meu are un câine inteligent.  

                                          ( substantiv+adjectiv propriu-zis)

           Prietenul meu răspunde inteligent

                                      (verb+adverb de mod)

A.Substantivul, prin conversiune, poate proveni din:

a)       Păcală era un om leneș.=adjectiv propriu-zis            

         Leneșul (un leneș;cel leneș) nu are niciodată nimic. (substantiv prin articulare)           

b)       Alerga rătăcit prin pădure. (verb la participiu)

        Rătăciții(niște rătăciți)au fost găsiți prin pădure. (a devenit substantiv prin articulare)

c)     Aveam mult de scris. (verb supin)

       Scrisul arată felul unui om . (substantiv)

d)     Adesea îmi văd prietenul suferind. (verb la gerunziu)

       Suferindul este ajutat de medic. (substantiv)

e)     Lauda de sine nu e bună. (pronume reflexiv)

        Vorbea cu sinele său.  (substantiv)

f)       Eu nu mă cert cu nimeni. (pronume personal)

        Îmi ascult eul propriu. (substantiv)

g)       Nu cunosc pe nimeni în acest loc. (pronume negativ)

         Pentru mine acest om este un nimeni.(substantiv)

h)       Mă port  bine cu toți cunoscuții. (adverb de mod)

         Binele nu-l voi uita.(substantiv)

 i)     Stau foarte aproape.(adverb de loc)

         Îmi respect aproapele  (substantiv)

j)        Of!ce zi nefericită! ( ! (interjecție)

         Fiecare om are un of în suflet. (substantiv)

j)        În echipa clasei sunt șapte băieți. (numeral cardinal)

         Șaptele este o notă neacceptată de mine . (substantiv)

B.     Adjectivul, prin conversiune, poate proveni din:

a)       Am visatcu ochii deschiși.  (verb la participiu)

         Rolul visat  de actor este Hamlet. (adjectiv participial)

b)       Vorbea tremurând de emoție.(verb la gerunziu)

         Am întins mâna tremurândă spre întuneric. (adjectiv provenit din gerunzi)

c)       Merge alene spre casă.(adverb de mod)

        Pasul alene trădează oboseala.. (adjectiv)

C.      Adverbul, prin conversiune, poate proveni din:

a)       Actorul vorbește puternic pe scenă.(adverb de mod)

         Omul puternic a ridicat un buștean. (adjectiv)

b)       Am deschis  fereastra. (verb la participiu)

         Tatăl îi vorbește deschis despre viață.(adverb de mod)

 c)     Am venit pe lume toamna.. (adverb de timp; funcție sintactică =circumstanțial de timp)

          Toamna mă invită la visare.(substantiv;funcț.sintactică =subiect)

 

!!!!!!!!!!!!!!!

Substantivele care denumesc anotimpuri, zile ale săptămânii, momente ale zilei și care au formă articulată :vara, iarna,lunea, noaptea, seara---  devin prin conversiune adverbe când:

1. au funcția sintactică de circumstanțial de timp

2. nu sunt determinate de atribute

---Vara trecută a fost caniculară.. (subiect, substantiv comun)

--- Vara lenevesc în hamac. (circumstanțial de timp, adverb de timp)

!!! Vara aceasta voi zbura spre alt continent. (circumstanțial de timp, substantiv comun)

             aceasta = atribut (determină substantivul vara)

În exemplul de mai sus, vara are funcția sintactică de circumstanțial de timp, dar este substantiv comun, pentru că este determinat de atributul aceasta;

!!!!!O situație specială este reprezentată de substantivele care marchează superlativul absolut și devin astfel adverbe.

-Pe înaltul dealului se vede un foc uriaș. (substantiv comun)

-Actrița din serial este frumoasă foc.=foarte frumoasă (adverb)

C.   Prepoziția, prin conversiune, poate proveni din:

a)       Am așezat geanta deasupra. (adverb de loc)

         Avionul zboară deasupra caselor. (prepoziție+substantiv caz genitiv)      

b)      Balerina dansează cu grație.  (substantiv)

         A reușit  grație ajutorului părinților. (prepoziție+substantiv caz dativ)

c)       S-a potrivit cu ideile colegului. (verb la participiu)

         A acționat potrivit convingerilor familiei.  (prepoziție+substantiv caz dativ)

 

D.    Interjecția, prin conversiune, poate proveni din substantiv:

                        Frate,vii și tu?(substantiv în cazul vocativ)

                        Ce-am făcut,frate,de te-ai supărat!?! ?(interjecție)

                        Domnule,vă pot ajuta? (substantiv în vocativ)

                        Nu mai poți,domnule,să te duci nicăieri!  (interjecție)

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

1. Adjectivele antepuse substantivelor preiau de la acestea articolul hotărât; această situație nu presupune că adjectivul devine substantiv, deci nu este un caz de conversiune.

            Amvăzut munții înalți. (adjectivul stă după substantiv)

            Amvăzut înalții munți.  (adjectivul sarticulat stă înaintea substantivului)

2. Multe dintre prepozițiile și locuțiunile prepoziționale pentru cazul genitiv provin din adverbe.

Adverbe și locuțiuni adverbiale: înainte, înapoi, dedesubt, împrejur, în față, în spate, în jur .............

           Privesc cu teamă împrejur.(adverb de loc)

Prepoziții și locuțiuni prepoziționale cu regim de genitiv: înaintea, înapoia, dedesubtul, împrejurul, în fața, în spatele, în jurul ....

           Privesc cu teamă împrejurul casei. (prepoziție +substantiv  caz genitiv)

vineri, 27 septembrie 2024

un test interesant:

 

Textul 1

CELLINO: Dorința mea cea mai îndrăzneață este să mă primiți ca pe un tânăr și ascultător învățăcel ... Nu voi fi tot atât de puternic ca Nicola, dar nădăjduiesc să fiu tot atât de credincios ca el. Dispuneți de viața mea, cu o poruncă.
PIETRO (cu o sforțare s-a ridicat din jilț, se plimbă agitat prin încăpere, pe urmă se oprește chiar în fața lui Cellino): Ce vrei să spui? Cu cine crezi că mai vorbești...? Ce ai dumneata să mai înveți de la un om ca mine?
PIETRO (fierbând): Puternic ca mine? (se frânge deznădăjduit) Ah, prea târziu, prea târziu, (cade în jilț) prea târziu...
CELLINO (cu o inimă de brad care descoperă înălțimile): Sunteți omul pe care nu numai ai lui și prietenii, ci un popor întreg ar trebui să fie fericit că-l are ... Conte, nu v-am spus totul...S-au mai întâmplat și alte fapte care vă luminează ca pe un munte. N-am stat la acea vie decât două săptămâni...Vinerea trecută am plecat cu flota, după ce am cerut înapoi comanda fregatei** „Vellocitta”... Luni, flota venețiană a întâlnit flota pirată în dreptul insulei Corfu. Mi-a fost rușine de ce am văzut... Navele noastre se încurcau unele pe altele, atacau pe rând și greșit... O lașitate care m-a abătut... Se trăgea de formă, de la distanțe atât de mari, încât ghiulele cădeau în apă... Norocul nostru a fost că nici dușmanul nu era mai priceput, nici mai îndrăzneț... Lupta, ca să zicem că a fost luptă, așa cum pretinde comandantul, s-a terminat nedecisă... Luni seara, pe când navigam înapoi, trist, înspre Veneția, am înțeles ce nesocotită a fost Republica și ce am pierdut toți câți nu te-am înțeles.
PIETRO: Astăzi nu mai cred că eu aș fi izbutit mai mult decât Elmo Starotti...
CELLINO  (cu un zâmbet de nemărginită admirație): Numai faptul că ați fost nemulțumit de armătura vaselor și arată că nu ați fi mers pe același drum cu Starotti. Dar chiar dacă ați fi pornit cu aceeași flotă și aceiași oameni... altul ar fi fost rezultatul... pentru că n-ar fi mai fost chiar aceiași oameni... ar fi fost și ei schimbați ca mine...
PIETRO (întârziat în îndoială și pustiu): Cât mă îndoiesc...
CELLINO: N-ar mai fi fost lași... Ar fi înțeles și ei ceea ce am înțeles eu. Ar fi înțeles ce preț are propria ta viață anume când te poți dezlipi de ea... Când ești gata oricând să renunți la ea... Atunci abia poți înfăptui lucruri fără seamăn și tocmai prin aceste înfăptuiri viața își capătă prețul. Gândul becisnic de a o păstra neapărat, fereala continuă te face să faci greșeli peste greșeli și te paralizează când ești atacat.
PIETRO (clătinându-se în cuget ca un om care a avut țeasta despicată): Cavalere, crezi oare cu adevărat că eu pot schimba oamenii...?

                                                                                                       (Camil Petrescu,,Act venețian”)

* becisnic – vrednic de compătimire, neputincios.

** fregată – vas de război.

Textul 2

,,Enciclopedia religiilor, coordonată de către Mircea Eliade, menționează următoarele structuri: definiția de bază (eroul ca om cu puteri uriașe, puse în slujba comunității, opus unui monstru) generalizează pe logica eroului  civilizator:  acesta  e  semizeu,  jucând  adesea rolul de erou eponim* al unui oraș sau al unui grup uman,  „prin  încorporarea  identității  poporului  sau  a grupului” cu care ei se identifică. Eroii asigură „centrul simbolic” al unei comunități, fiind modele de conduită; ei erau venerați pentru protecția asigurată în cazul bătăliilor sau ca divinități protectoare ale fertilității.
În multe culturi, statutul de erou se dobândește prin degradarea unor zei al căror cult își pierde importanța sau, dimpotrivă, prin apoteoza** unor muritori cu merite deosebite.”

                                              (adaptare după Ștefan Borbély,, De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul”)

* eponim – (persoană) care dă numele unui oraș, unui loc, unei opere etc.

* apoteoză – slăvire, glorificare.

A.

1. Transcrie, din textul 1, două secvențe prin care se descrie lupta dintre flota venețiană și flota pirată.
2..Dorința lui Cellino este:(textul 1)
a) să fie mai puternic decât Nicola;
b) să fie primit ca învățăcel de către Pietro;
c) să fie mentorul lui Pietro;
d) să fie mai devotat decât Nicola.

3..Flota venețiană întâlnește flota pirată:(textul 1)

a) vineri seara;
b) luni;
c) după două săptămâni de pregătire;
d) într-o zi nedefinită.

4. Cellino se întoarce de la luptă cu un sentiment de:(textul 1)

a) resemnare;
b) mulțumire;
c) indiferență;
d) tristețe.

5.Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

                                          Enunț                                                               Adevărat                           Fals

a) Cellino dorește să învețe de la Pietro să fie loial și brav.

b) Pietro se consideră un om puternic.
c) Cellino refuză să preia comanda fregatei „Vellocitta”.
d) Flota venețiană întâlnește flota pirată în dreptul insulei Corfu.
e) Enciclopedia religiilor este o lucrare coordonată de Mircea Eliade.
f) Eroii sunt modele de conduită.

6. Transformă vorbirea directă din replica de mai jos în vorbire indirectă, precizând două modificări care s-au produs:

„CELLINO:Dorința mea cea mai îndrăzneață este să mă primiți ca pe un tânăr și ascultător învățăcel... Nu voi fi tot atât de puternic ca Nicola, dar nădăjduiesc să fiu tot atât de credincios ca el. Dispuneți de viața mea, cu o poruncă.”

==Dorința cea mai îndrăzneață a lui este să fie primit ca un tânăr și ascultător învățăcel...Nu va fi atât de puternic ca Nicola,dar nădăjduiește să fie tot atât de credincios ca el.Roagă să se dispună de viața lui cu o poruncă.

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență din fiecare text.

 Pietro Gralla este un om cu un caracter complex, un adevărat exemplu de vitejie, curaj și bun comportament pentru cei din jurul său.Cellino îl are pe Pietro drept exemplu: puternic, autoritar, priceput, viteaz, curajos și îl roagă să-l accepte ca învățăcel.

8. Crezi că Pietro ar putea fi considerat un model comportamental?

Motivează-ți răspunsul valorificând textul 1.

  Cellino evoluează de la statutul de aventurier superficial la cel de însetat de cunoaştere, alegându-l pe Gralla drept maestru,  este cel de însetat de cunoaştere, alegându-l pe Gralla drept maestru,îl vede ca un erou,pentru el un model de la care să învețe să fie loial și brav,crede că apropierea de el  transformă oamenii. Pietro este un exemplu nu numai pentru ai lui și prieteni,ci un popor întreg ar trebui să fie fericit că-l are .Este omul care,alegând drumul drept poate schimba oamenii din jur.Deși se îndoiește de felul lui, Pietro apare ca un ambiţios luptător, spirit patriotic,este gata de sacrificiu propriei vieți, înfăptuind lucruri deosebite și tocmai prin aceste înfăptuiri viața își capătă prețul.

9. Asociază fragmentul extras din ,,Act venețian”, de Camil Petrescu, cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o  valoare  morală/culturală  comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

 Un personaj asemănător lui Pietro Gralla este Lancelot,unul din cavalerii ,,mesei rotunde”ai regelui Arthur.Lancelot este tipul ideal al cavalerului viteaz, cinstit, cel mai respectat om de la curte, imediat după rege.Este simbol al cavalerismului prin loialitate, cunoscut sub numele de ,,Cel mai bun cavaler din lume."Ca și Pietro se află în război cu el însuși și totuși amândoi se fac remarcați prin curajul si priceperea în luptă.,, Să vină cu mine, zise Lancelot, toţi cei care vor să mă urmeze... nu-i cavaler pe lume împotriva căruia să nu lupt până ce unul din noi nu se recunoaşte învins, chiar de-ar fi el un uriaş.”   Pietro Gralla întruchipează omul superior,un erou.... pe care Cellino îl roagă să-l primească ca pe un tânăr și ascultător învățăcel,văzându-l,,loial și brav”,iar,, apropierea dumitale transformă oamenii... Numai simplul fapt că se poate descoperi că există oameni ca dumneata pe lume și sporește puterile, limpezește gândurile.” . Pietro este un exemplu nu numai pentru ai lui și prieteni,ci un popor întreg ar trebui să fie fericit că-l are.

    Sau:

Ştefan cel Mare în portetul cronicarului Grigore Ureche este prezentat prin curajul de a-şi risca viaţa, îi învaţă pe ceilalţi legea învingătorului: totdeauna înainte, niciodată înapoi, niciodată îndărăt. „La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se vîriea, ca văzându-l ai săi, să nu îndărăptieaze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia .” Această introduce un element nou în portretizare, element ce va fi amplificat ulterior: identificarea domnitorului cu cei pe care îi conduce, cu „ai săi", al căror exponent excepţional devine.Ca și Pietro și Ştefan urcă la treapta de întrupare a unui individ excepţional la aceea de identificare cu un popor, apoi la cea de reprezentant al condiţiei ontologice a omului. Ştefan, prin curajul de a-şi risca viaţa, îi învaţă pe ceilalţi legea învingătorului: totdeauna înainte, niciodată înapoi, niciodată îndărăt. Permanenţa speranţei, care ţine de condiţia fiinţei, îl identifică pe domnitor nu numai cu poporul ce luptă alături de el, ci şi cu o ipostază general-umană: cu acela care a căzut jos" se poate ridica deasupra birui­torilor.

B.

1. Conțin vocale în hiat toate cuvintele din seria:
a) credincios, nădăjduiesc;
b) fiu, menționează;
c) seara, viața;
d) (a) înfăptui, propria.

2..Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria:

a) strúcturi, mónstru, popórului, mérite;
b) báză, logíca, asigúră, prótecția;
c) putéri, civilizatór, céntrul, deosebíte;
d) eróul, idéntității, modéle, oráș.

3. Sinonimul cuvântului subliniat din enunțul:

„Nu voi fi tot atât de puternic ca Nicola, dar nădăjduiesc să fiu tot atât de credincios ca el.”, este:

a) habotnic;
b) încrezător;
c) loial;
d) nesupus.

4. Nu există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:

a) „ar fi fost și ei schimbați ca mine”; Am folosit multe mine pentru desen.

b) „Să privesc spre cer”; Era limpede ca un cer de vară.
c) „Să fiu loial și brav”; Am un fiu  de care sunt mândră.
d) „N-ar mai fi fost lași ...”; E bine să lași oamenii să te ajute.

5. Transcrie două subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:

„Luni seara, pe când navigam înapoi, trist, înspre Veneția, am înțeles ce nesocotită a fost Republica și ce am pierdut toți câți nu te-am înțeles.”

6. Formulează un enunț asertiv în care substantivul „erou” să fie complement prepozițional și un enunț interogativ în care pronumele „fiecare” să fie complement direct.

7. Transcrie  propozițiile  din  fraza  următoare,  precizând  felul acestora:

„Ar fi înțeles și ei ceea ce am înțeles eu.”.

8. Într-un mesaj distribuit în mediul online ai identificat o serie de erori:

„Legenda despre acest erou este originală din Arabia, dar a existat multe alte versiuni. Fi-ți atenți la detalii, sursele parcurse vă oferă numeroase informați!”.

Rescrie textul, corectând greșelile, indiferent de natura lor.

SUBIECTUL AL II-LEA

Imaginează-ți că poți intra în dialog cu Cellino, personajul din primul fragment.

Realizează un text dialogat, de 8–10 replici, în care să îi prezinți un alt model comportamental, inspirat dintr-un film, dintr-o carte citită sau din viața reală.
Textul va cuprinde prezentarea unei emoții/a unui sentiment, o secvență explicativă și o secvență argumentativă.
Te numești Paul/Paula.

 

   M-am așezat lângă unul din cei doi lei din Piața San Marco din Veneția și în jurul meu s-au strâns  porumbeii prietenoși.Deodată a apărut un tânăr îmbrăcat altfel decât turiștii ce se plimbau curioși,privind dantelăria de piatră,mulțimea de statui a Bazilicii San Marco.L-am recunoscut după îmbrăcăminte(văzusem un personaj asemănător la teatru și în pozele de la Carnavalul din februarie),era parcă din secolul al 18-lea,purta cizme înalte ce treceau de genunchi,pantaloni negri,cămașă albă cu mâneci largi,o vestă cenușie strânsă cu o curea lată,închisă cu cataramă din metal.Pe cap avea o pălărie, împodobită cu pene de păun, cu boruri mari ce-i acoperea fața.Era Cellino,așa scria pe o manșetă a mânecii, un personaj din piesa de teatru,,Act venețian.”
-Buongiorno signor Cellino!sunt Paul,un tânăr turist care a citit despre aventurile tale într-o piesă de teatru.
-Sunt încântat!Am revenit în Veneția și sunt uimit de ceea ce văd.În vremurile în care am trăit eram socotit un aventurier superficial,dar datorită lui Pietro Gralla,comandant al flotei venețiene,un cavaler al demnității și loialității,m-am schimbat.
-Atunci,eu îți voi prezenta un alt cavaler, Sir Lancelot du Lac, a fost unul dintre Cavalerii Mesei Rotunde din Camelot și cel mai de încredere al regelui Arthur și cel mai respectat om de la curte,ce a jucat un rol important în victoriile repurtate de acesta. Pe drumul spre Anglia, pentru a se alătura mesei rotunde a lui Arthur, Lancelot este provocat de un cavaler îmbrăcat în armuri negre. El îi provoacă pe tânărul Lancelot la o lovitură înclinată, pe care Lancelot o câștigă cu ușurință. Forța și dexteritatea lui sunt de neegalat cu orice alt cavaler pe care Arthur l-a văzut. Cavaleri regelui urmau un cod strict al onoarei ce îi obliga să nu ucidă, să fugă de trădare, să arate milă, să îi ajute pe ce în nevoie, să nu lupte pentru certuri mărunte 
-Interesant!Spune-mi cum era acest Lancelot?
-Lancelot este luptătorul perfect – nu avea duşmani, nu se temea de nimic, şi nimic nu-l lega de un anumit loc. El vine în Camelot nu pentru glorie sau titlul de cavaler, ci pentru dragostea frumoasei Guinevere de Leonesse.Guinevere a promis că se va căsători cu regele Arthur nu numai pentru că armata lui îi va proteja ţara ei, ci şi pentru că iubeşte felul său înţelept şi blând de a fi. Însă când se pregăteşte să intre în Camelot ca nouă regină a regatului, o întâlnire întâmplătoare cu Lancelot trezeşte emoţii intense în ea.
-Cum îi primește regele pe cei doi?
-Arthur îi primeşte pe amândoi cu inima deschisă în oraşul său, fără să se gândească că va urma o trădare. Povestea spune că acest cavaler își va trăda regele și va avea o aventură cu Guinevere.Ea își dorește să-i fie credincioasă soțului ei mai vârstnic și încearcă să-și înăbușe sentimentele față de curajosul cavaler. Regele Arthur nu bănuieste nimic și nu pune niciun moment la îndoială loialitatea cavalerului, dar va veni un moment în care își va da seama că încrederea sa nețărmuită i-a fost înșelată. 
-Care este finalul lui Lancelot?Eu,cavalerul Cellino,am mers la Pietro Gralla și l-am rugat să mă primească ca pe un tânăr și ascultător învățăcel,promițându-i că-i voi fi credincios,i-am spus așa:,,dispuneți de viața mea, cu o poruncă.”
- Se spune că Lancelot și-a petrecut ultimele zile ca un călugăr pustnic, iar Guinevere ca o călugăriță la mănăstirea Amesbury.Știi ce?acum la Veneția este Festivalul de Film și poate la Palazzo del Cinema vei urmări filmul din 1995,,Cavalerii Mesei Rotunde”cu actorii:Richard Gere,Sean Connery,Julia Ormond și alții, filmat în Regiunea Cornwall din  sud-vestul extrem al Angliei.
-Cinema?ce cuvânt ciudat!mai bine zbor spre locul din Anglia și poate îi voi întâlni pe cavaleri....
Și s-a făcut nevăzut asemenea unui porumbel ce zboară spre cer.M-am trezit brusc și am înțeles că totul a fost un vis,poate din cauza soarelui de amiază.Am plecat și un băiat a alergat după mine spunându-mi că am uitat să iau de pe piatra unde am stat câteva pene de păun.

Ciudat!de unde erau???????