luni, 30 septembrie 2024

Conversiunea


1.substantivul își poate schimba valoarea morfologică în:
   -adverb:   Toamna aceasta este ploioasă.(cine?)=substantiv
                  Toamna se culeg fructele.(când?)=adverb
                  Seara e un moment al misterului.(cine?)=substantiv
                  Seara privesc cerul înstelat.(când?)=adverb
  -adjectiv: Prințesa era bărbată în fața dușmanilor.
2.adjectivul își poate schimba valoarea morfologică în:
   -adverb:   Băiatul frumos scrie frumos.
                       subst.---adjectiv//verb--adverb
   -substantiv: Frumosul din lecturi încântă sufletul.
3.pronumele își poate schimba valoarea morfologică în:
   -personal:Fiecare își are eul său.( articulat)=substantiv
   -reflexiv: Gândea în sinea lui corect.(articulat)=substantiv
   -negativ: Toate au ajuns niște nimicuri.(articol nehot.)=substantiv
   -nehotărât: Există un ceva nelămurit.(articol nehot.)=substantiv
   -pron.personal forme neaccentuate Dativ,Acuzativ devin pron.reflexiv(pers.I și a IIa)
                      El          strigă.
           pers.aIIIa- pers.I=ambele sunt pron.personale
                     Eu        mă  gândesc.
             pers.I-      pers.I=aceeași persoană
         (personal)-  (reflexiv)
   -pronumele posesiv;de întărire;demonstrativ;nehotărât;interogativ;relativ;negativ devin adjective  
    pronominale în acord cu un substantiv,funcția sintactică=atribut adjectival:

      -Părerile mele sunt apreciate.
     -Fata însăși a vorbit cu mine.
     -Poezia aceasta,aceea,aceeași este recitată.
     -Fiecare om are o viață.
     -Ce carte ai citit?
    -Explică 1/ce capitol ai înțeles2/
    -Niciun om nu poate fi uitat.
    -pronumele relative devin conjuncții subordonatoare:
    -Eu știu1/care a vorbit despre cartea apărută2/.
           care=în frază=conj.subordonatoare
                  =în prop.2=subiect(omul)
4.numeralul își poate schimba valoarea morfologică în:
    -adjectiv:  Cei doi băieți aleargă.(acord cu substantiv=f.s.=atribut adjectival)
                   A câștigat o sumă întreită.
                   Câte doi băieți au plecat.
                   Ambele fete vorbeau.
                   Al doilea concurent a câștigat.
   -adverb: Am citi lecția de trei ori.(f.s.=compl.circ.de mod)
                 A treia oară n-a mai răspuns.(f.s.=compl.circ.de timp)
   (valorile numeralului:substantivală:    Cei doi (băieții) vorbesc.(f.s.=subiect)
                                      :adjectivală:   Cei doi băieți vorbesc.(f.s.=atrib.adjectival)
                                      :adverbială:    Am recitit de două ori.(f.s.=c.c.mod)
   -substantiv:Am luat un zece.(articol nehotărât)
5.verbul:modurile nepersonale:
   -infinitiv:(a intra-intrare): Intrarea este blocată.(substantiv)
   -gerunziu acordat: Pâinea aburindă este gustoasă.(adjectiv)
   -participiu:   Cartea citită este interesantă.(adjectiv)
                    :Vorbește răstit.(adverb)
                    :Cititul îmbogățește mintea.(substantiv)
                    :Mulțumită părinților voi reuși.(prepoziție caz dativ)
6.adverbul își poate schimba valoarea morfologică în:
    -substantiv:  Dimineața alerg în parc(adverb=f.s.=c.c.timp)
                       Dimineața este luminoasă.(subst.=f.s.=subiect)
                       Vorbește bine.(adverb)//Binele nu se uită.(subst.)
   -adjectiv:   Omul elegant este privit.(adjectiv=f.s.=atrib.adjectival)
                   Se poartă elegant cu prietenii.(adverb=f.s.=c.c.mod)
  -prepoziție:  Merg înainte.(adverb=f.s.=c.c.loc)
                    Merg înaintea colegilor.(prepoziție +subs.caz genitiv)
  -conjuncție subordonatoare:unde,când,cum,cât:
                    Merg1/unde văd cu ochii2/.
                               unde=în frază=conj.subordonatoare
                                      =în prop.2=adverb de loc;f.s.=c.c.loc
   -unele adverbe devin predicative în frază(f.s.=predicat verbal):
                    Poate(probabil,posibil,sigur,desigur,firește,negreșit)1/că voi ajunge2/
                                         (predicat verbal)  P.P.                                           P. subiectivă
7.interjecția își poate schimba valoarea morfologică în:
                      :Se aude deodată:of!of!(adverb)
    -substantiv:  Oful auzit  trăda durerea.(substantiv-articol hotărât)

CONVERSIUNEA

 

Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale 

             Conversiunea este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului ce constă în formarea de cuvinte noi, prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.

           Prietenul meu are un câine inteligent.  

                                          ( substantiv+adjectiv propriu-zis)

           Prietenul meu răspunde inteligent

                                      (verb+adverb de mod)

A.Substantivul, prin conversiune, poate proveni din:

a)       Păcală era un om leneș.=adjectiv propriu-zis            

         Leneșul (un leneș;cel leneș) nu are niciodată nimic. (substantiv prin articulare)           

b)       Alerga rătăcit prin pădure. (verb la participiu)

        Rătăciții(niște rătăciți)au fost găsiți prin pădure. (a devenit substantiv prin articulare)

c)     Aveam mult de scris. (verb supin)

       Scrisul arată felul unui om . (substantiv)

d)     Adesea îmi văd prietenul suferind. (verb la gerunziu)

       Suferindul este ajutat de medic. (substantiv)

e)     Lauda de sine nu e bună. (pronume reflexiv)

        Vorbea cu sinele său.  (substantiv)

f)       Eu nu mă cert cu nimeni. (pronume personal)

        Îmi ascult eul propriu. (substantiv)

g)       Nu cunosc pe nimeni în acest loc. (pronume negativ)

         Pentru mine acest om este un nimeni.(substantiv)

h)       Mă port  bine cu toți cunoscuții. (adverb de mod)

         Binele nu-l voi uita.(substantiv)

 i)     Stau foarte aproape.(adverb de loc)

         Îmi respect aproapele  (substantiv)

j)        Of!ce zi nefericită! ( ! (interjecție)

         Fiecare om are un of în suflet. (substantiv)

j)        În echipa clasei sunt șapte băieți. (numeral cardinal)

         Șaptele este o notă neacceptată de mine . (substantiv)

B.     Adjectivul, prin conversiune, poate proveni din:

a)       Am visatcu ochii deschiși.  (verb la participiu)

         Rolul visat  de actor este Hamlet. (adjectiv participial)

b)       Vorbea tremurând de emoție.(verb la gerunziu)

         Am întins mâna tremurândă spre întuneric. (adjectiv provenit din gerunzi)

c)       Merge alene spre casă.(adverb de mod)

        Pasul alene trădează oboseala.. (adjectiv)

C.      Adverbul, prin conversiune, poate proveni din:

a)       Actorul vorbește puternic pe scenă.(adverb de mod)

         Omul puternic a ridicat un buștean. (adjectiv)

b)       Am deschis  fereastra. (verb la participiu)

         Tatăl îi vorbește deschis despre viață.(adverb de mod)

 c)     Am venit pe lume toamna.. (adverb de timp; funcție sintactică =circumstanțial de timp)

          Toamna mă invită la visare.(substantiv;funcț.sintactică =subiect)

 

!!!!!!!!!!!!!!!

Substantivele care denumesc anotimpuri, zile ale săptămânii, momente ale zilei și care au formă articulată :vara, iarna,lunea, noaptea, seara---  devin prin conversiune adverbe când:

1. au funcția sintactică de circumstanțial de timp

2. nu sunt determinate de atribute

---Vara trecută a fost caniculară.. (subiect, substantiv comun)

--- Vara lenevesc în hamac. (circumstanțial de timp, adverb de timp)

!!! Vara aceasta voi zbura spre alt continent. (circumstanțial de timp, substantiv comun)

             aceasta = atribut (determină substantivul vara)

În exemplul de mai sus, vara are funcția sintactică de circumstanțial de timp, dar este substantiv comun, pentru că este determinat de atributul aceasta;

!!!!!O situație specială este reprezentată de substantivele care marchează superlativul absolut și devin astfel adverbe.

-Pe înaltul dealului se vede un foc uriaș. (substantiv comun)

-Actrița din serial este frumoasă foc.=foarte frumoasă (adverb)

C.   Prepoziția, prin conversiune, poate proveni din:

a)       Am așezat geanta deasupra. (adverb de loc)

         Avionul zboară deasupra caselor. (prepoziție+substantiv caz genitiv)      

b)      Balerina dansează cu grație.  (substantiv)

         A reușit  grație ajutorului părinților. (prepoziție+substantiv caz dativ)

c)       S-a potrivit cu ideile colegului. (verb la participiu)

         A acționat potrivit convingerilor familiei.  (prepoziție+substantiv caz dativ)

 

D.    Interjecția, prin conversiune, poate proveni din substantiv:

                        Frate,vii și tu?(substantiv în cazul vocativ)

                        Ce-am făcut,frate,de te-ai supărat!?! ?(interjecție)

                        Domnule,vă pot ajuta? (substantiv în vocativ)

                        Nu mai poți,domnule,să te duci nicăieri!  (interjecție)

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

1. Adjectivele antepuse substantivelor preiau de la acestea articolul hotărât; această situație nu presupune că adjectivul devine substantiv, deci nu este un caz de conversiune.

            Amvăzut munții înalți. (adjectivul stă după substantiv)

            Amvăzut înalții munți.  (adjectivul sarticulat stă înaintea substantivului)

2. Multe dintre prepozițiile și locuțiunile prepoziționale pentru cazul genitiv provin din adverbe.

Adverbe și locuțiuni adverbiale: înainte, înapoi, dedesubt, împrejur, în față, în spate, în jur .............

           Privesc cu teamă împrejur.(adverb de loc)

Prepoziții și locuțiuni prepoziționale cu regim de genitiv: înaintea, înapoia, dedesubtul, împrejurul, în fața, în spatele, în jurul ....

           Privesc cu teamă împrejurul casei. (prepoziție +substantiv  caz genitiv)

vineri, 27 septembrie 2024

un test interesant:

 

Textul 1

CELLINO: Dorința mea cea mai îndrăzneață este să mă primiți ca pe un tânăr și ascultător învățăcel ... Nu voi fi tot atât de puternic ca Nicola, dar nădăjduiesc să fiu tot atât de credincios ca el. Dispuneți de viața mea, cu o poruncă.
PIETRO (cu o sforțare s-a ridicat din jilț, se plimbă agitat prin încăpere, pe urmă se oprește chiar în fața lui Cellino): Ce vrei să spui? Cu cine crezi că mai vorbești...? Ce ai dumneata să mai înveți de la un om ca mine?
PIETRO (fierbând): Puternic ca mine? (se frânge deznădăjduit) Ah, prea târziu, prea târziu, (cade în jilț) prea târziu...
CELLINO (cu o inimă de brad care descoperă înălțimile): Sunteți omul pe care nu numai ai lui și prietenii, ci un popor întreg ar trebui să fie fericit că-l are ... Conte, nu v-am spus totul...S-au mai întâmplat și alte fapte care vă luminează ca pe un munte. N-am stat la acea vie decât două săptămâni...Vinerea trecută am plecat cu flota, după ce am cerut înapoi comanda fregatei** „Vellocitta”... Luni, flota venețiană a întâlnit flota pirată în dreptul insulei Corfu. Mi-a fost rușine de ce am văzut... Navele noastre se încurcau unele pe altele, atacau pe rând și greșit... O lașitate care m-a abătut... Se trăgea de formă, de la distanțe atât de mari, încât ghiulele cădeau în apă... Norocul nostru a fost că nici dușmanul nu era mai priceput, nici mai îndrăzneț... Lupta, ca să zicem că a fost luptă, așa cum pretinde comandantul, s-a terminat nedecisă... Luni seara, pe când navigam înapoi, trist, înspre Veneția, am înțeles ce nesocotită a fost Republica și ce am pierdut toți câți nu te-am înțeles.
PIETRO: Astăzi nu mai cred că eu aș fi izbutit mai mult decât Elmo Starotti...
CELLINO  (cu un zâmbet de nemărginită admirație): Numai faptul că ați fost nemulțumit de armătura vaselor și arată că nu ați fi mers pe același drum cu Starotti. Dar chiar dacă ați fi pornit cu aceeași flotă și aceiași oameni... altul ar fi fost rezultatul... pentru că n-ar fi mai fost chiar aceiași oameni... ar fi fost și ei schimbați ca mine...
PIETRO (întârziat în îndoială și pustiu): Cât mă îndoiesc...
CELLINO: N-ar mai fi fost lași... Ar fi înțeles și ei ceea ce am înțeles eu. Ar fi înțeles ce preț are propria ta viață anume când te poți dezlipi de ea... Când ești gata oricând să renunți la ea... Atunci abia poți înfăptui lucruri fără seamăn și tocmai prin aceste înfăptuiri viața își capătă prețul. Gândul becisnic de a o păstra neapărat, fereala continuă te face să faci greșeli peste greșeli și te paralizează când ești atacat.
PIETRO (clătinându-se în cuget ca un om care a avut țeasta despicată): Cavalere, crezi oare cu adevărat că eu pot schimba oamenii...?

                                                                                                       (Camil Petrescu,,Act venețian”)

* becisnic – vrednic de compătimire, neputincios.

** fregată – vas de război.

Textul 2

,,Enciclopedia religiilor, coordonată de către Mircea Eliade, menționează următoarele structuri: definiția de bază (eroul ca om cu puteri uriașe, puse în slujba comunității, opus unui monstru) generalizează pe logica eroului  civilizator:  acesta  e  semizeu,  jucând  adesea rolul de erou eponim* al unui oraș sau al unui grup uman,  „prin  încorporarea  identității  poporului  sau  a grupului” cu care ei se identifică. Eroii asigură „centrul simbolic” al unei comunități, fiind modele de conduită; ei erau venerați pentru protecția asigurată în cazul bătăliilor sau ca divinități protectoare ale fertilității.
În multe culturi, statutul de erou se dobândește prin degradarea unor zei al căror cult își pierde importanța sau, dimpotrivă, prin apoteoza** unor muritori cu merite deosebite.”

                                              (adaptare după Ștefan Borbély,, De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul”)

* eponim – (persoană) care dă numele unui oraș, unui loc, unei opere etc.

* apoteoză – slăvire, glorificare.

A.

1. Transcrie, din textul 1, două secvențe prin care se descrie lupta dintre flota venețiană și flota pirată.
2..Dorința lui Cellino este:(textul 1)
a) să fie mai puternic decât Nicola;
b) să fie primit ca învățăcel de către Pietro;
c) să fie mentorul lui Pietro;
d) să fie mai devotat decât Nicola.

3..Flota venețiană întâlnește flota pirată:(textul 1)

a) vineri seara;
b) luni;
c) după două săptămâni de pregătire;
d) într-o zi nedefinită.

4. Cellino se întoarce de la luptă cu un sentiment de:(textul 1)

a) resemnare;
b) mulțumire;
c) indiferență;
d) tristețe.

5.Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

                                          Enunț                                                               Adevărat                           Fals

a) Cellino dorește să învețe de la Pietro să fie loial și brav.

b) Pietro se consideră un om puternic.
c) Cellino refuză să preia comanda fregatei „Vellocitta”.
d) Flota venețiană întâlnește flota pirată în dreptul insulei Corfu.
e) Enciclopedia religiilor este o lucrare coordonată de Mircea Eliade.
f) Eroii sunt modele de conduită.

6. Transformă vorbirea directă din replica de mai jos în vorbire indirectă, precizând două modificări care s-au produs:

„CELLINO:Dorința mea cea mai îndrăzneață este să mă primiți ca pe un tânăr și ascultător învățăcel... Nu voi fi tot atât de puternic ca Nicola, dar nădăjduiesc să fiu tot atât de credincios ca el. Dispuneți de viața mea, cu o poruncă.”

==Dorința cea mai îndrăzneață a lui este să fie primit ca un tânăr și ascultător învățăcel...Nu va fi atât de puternic ca Nicola,dar nădăjduiește să fie tot atât de credincios ca el.Roagă să se dispună de viața lui cu o poruncă.

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență din fiecare text.

 Pietro Gralla este un om cu un caracter complex, un adevărat exemplu de vitejie, curaj și bun comportament pentru cei din jurul său.Cellino îl are pe Pietro drept exemplu: puternic, autoritar, priceput, viteaz, curajos și îl roagă să-l accepte ca învățăcel.

8. Crezi că Pietro ar putea fi considerat un model comportamental?

Motivează-ți răspunsul valorificând textul 1.

  Cellino evoluează de la statutul de aventurier superficial la cel de însetat de cunoaştere, alegându-l pe Gralla drept maestru,  este cel de însetat de cunoaştere, alegându-l pe Gralla drept maestru,îl vede ca un erou,pentru el un model de la care să învețe să fie loial și brav,crede că apropierea de el  transformă oamenii. Pietro este un exemplu nu numai pentru ai lui și prieteni,ci un popor întreg ar trebui să fie fericit că-l are .Este omul care,alegând drumul drept poate schimba oamenii din jur.Deși se îndoiește de felul lui, Pietro apare ca un ambiţios luptător, spirit patriotic,este gata de sacrificiu propriei vieți, înfăptuind lucruri deosebite și tocmai prin aceste înfăptuiri viața își capătă prețul.

9. Asociază fragmentul extras din ,,Act venețian”, de Camil Petrescu, cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o  valoare  morală/culturală  comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

 Un personaj asemănător lui Pietro Gralla este Lancelot,unul din cavalerii ,,mesei rotunde”ai regelui Arthur.Lancelot este tipul ideal al cavalerului viteaz, cinstit, cel mai respectat om de la curte, imediat după rege.Este simbol al cavalerismului prin loialitate, cunoscut sub numele de ,,Cel mai bun cavaler din lume."Ca și Pietro se află în război cu el însuși și totuși amândoi se fac remarcați prin curajul si priceperea în luptă.,, Să vină cu mine, zise Lancelot, toţi cei care vor să mă urmeze... nu-i cavaler pe lume împotriva căruia să nu lupt până ce unul din noi nu se recunoaşte învins, chiar de-ar fi el un uriaş.”   Pietro Gralla întruchipează omul superior,un erou.... pe care Cellino îl roagă să-l primească ca pe un tânăr și ascultător învățăcel,văzându-l,,loial și brav”,iar,, apropierea dumitale transformă oamenii... Numai simplul fapt că se poate descoperi că există oameni ca dumneata pe lume și sporește puterile, limpezește gândurile.” . Pietro este un exemplu nu numai pentru ai lui și prieteni,ci un popor întreg ar trebui să fie fericit că-l are.

    Sau:

Ştefan cel Mare în portetul cronicarului Grigore Ureche este prezentat prin curajul de a-şi risca viaţa, îi învaţă pe ceilalţi legea învingătorului: totdeauna înainte, niciodată înapoi, niciodată îndărăt. „La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se vîriea, ca văzându-l ai săi, să nu îndărăptieaze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia .” Această introduce un element nou în portretizare, element ce va fi amplificat ulterior: identificarea domnitorului cu cei pe care îi conduce, cu „ai săi", al căror exponent excepţional devine.Ca și Pietro și Ştefan urcă la treapta de întrupare a unui individ excepţional la aceea de identificare cu un popor, apoi la cea de reprezentant al condiţiei ontologice a omului. Ştefan, prin curajul de a-şi risca viaţa, îi învaţă pe ceilalţi legea învingătorului: totdeauna înainte, niciodată înapoi, niciodată îndărăt. Permanenţa speranţei, care ţine de condiţia fiinţei, îl identifică pe domnitor nu numai cu poporul ce luptă alături de el, ci şi cu o ipostază general-umană: cu acela care a căzut jos" se poate ridica deasupra birui­torilor.

B.

1. Conțin vocale în hiat toate cuvintele din seria:
a) credincios, nădăjduiesc;
b) fiu, menționează;
c) seara, viața;
d) (a) înfăptui, propria.

2..Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria:

a) strúcturi, mónstru, popórului, mérite;
b) báză, logíca, asigúră, prótecția;
c) putéri, civilizatór, céntrul, deosebíte;
d) eróul, idéntității, modéle, oráș.

3. Sinonimul cuvântului subliniat din enunțul:

„Nu voi fi tot atât de puternic ca Nicola, dar nădăjduiesc să fiu tot atât de credincios ca el.”, este:

a) habotnic;
b) încrezător;
c) loial;
d) nesupus.

4. Nu există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:

a) „ar fi fost și ei schimbați ca mine”; Am folosit multe mine pentru desen.

b) „Să privesc spre cer”; Era limpede ca un cer de vară.
c) „Să fiu loial și brav”; Am un fiu  de care sunt mândră.
d) „N-ar mai fi fost lași ...”; E bine să lași oamenii să te ajute.

5. Transcrie două subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:

„Luni seara, pe când navigam înapoi, trist, înspre Veneția, am înțeles ce nesocotită a fost Republica și ce am pierdut toți câți nu te-am înțeles.”

6. Formulează un enunț asertiv în care substantivul „erou” să fie complement prepozițional și un enunț interogativ în care pronumele „fiecare” să fie complement direct.

7. Transcrie  propozițiile  din  fraza  următoare,  precizând  felul acestora:

„Ar fi înțeles și ei ceea ce am înțeles eu.”.

8. Într-un mesaj distribuit în mediul online ai identificat o serie de erori:

„Legenda despre acest erou este originală din Arabia, dar a existat multe alte versiuni. Fi-ți atenți la detalii, sursele parcurse vă oferă numeroase informați!”.

Rescrie textul, corectând greșelile, indiferent de natura lor.

SUBIECTUL AL II-LEA

Imaginează-ți că poți intra în dialog cu Cellino, personajul din primul fragment.

Realizează un text dialogat, de 8–10 replici, în care să îi prezinți un alt model comportamental, inspirat dintr-un film, dintr-o carte citită sau din viața reală.
Textul va cuprinde prezentarea unei emoții/a unui sentiment, o secvență explicativă și o secvență argumentativă.
Te numești Paul/Paula.

 

   M-am așezat lângă unul din cei doi lei din Piața San Marco din Veneția și în jurul meu s-au strâns  porumbeii prietenoși.Deodată a apărut un tânăr îmbrăcat altfel decât turiștii ce se plimbau curioși,privind dantelăria de piatră,mulțimea de statui a Bazilicii San Marco.L-am recunoscut după îmbrăcăminte(văzusem un personaj asemănător la teatru și în pozele de la Carnavalul din februarie),era parcă din secolul al 18-lea,purta cizme înalte ce treceau de genunchi,pantaloni negri,cămașă albă cu mâneci largi,o vestă cenușie strânsă cu o curea lată,închisă cu cataramă din metal.Pe cap avea o pălărie, împodobită cu pene de păun, cu boruri mari ce-i acoperea fața.Era Cellino,așa scria pe o manșetă a mânecii, un personaj din piesa de teatru,,Act venețian.”
-Buongiorno signor Cellino!sunt Paul,un tânăr turist care a citit despre aventurile tale într-o piesă de teatru.
-Sunt încântat!Am revenit în Veneția și sunt uimit de ceea ce văd.În vremurile în care am trăit eram socotit un aventurier superficial,dar datorită lui Pietro Gralla,comandant al flotei venețiene,un cavaler al demnității și loialității,m-am schimbat.
-Atunci,eu îți voi prezenta un alt cavaler, Sir Lancelot du Lac, a fost unul dintre Cavalerii Mesei Rotunde din Camelot și cel mai de încredere al regelui Arthur și cel mai respectat om de la curte,ce a jucat un rol important în victoriile repurtate de acesta. Pe drumul spre Anglia, pentru a se alătura mesei rotunde a lui Arthur, Lancelot este provocat de un cavaler îmbrăcat în armuri negre. El îi provoacă pe tânărul Lancelot la o lovitură înclinată, pe care Lancelot o câștigă cu ușurință. Forța și dexteritatea lui sunt de neegalat cu orice alt cavaler pe care Arthur l-a văzut. Cavaleri regelui urmau un cod strict al onoarei ce îi obliga să nu ucidă, să fugă de trădare, să arate milă, să îi ajute pe ce în nevoie, să nu lupte pentru certuri mărunte 
-Interesant!Spune-mi cum era acest Lancelot?
-Lancelot este luptătorul perfect – nu avea duşmani, nu se temea de nimic, şi nimic nu-l lega de un anumit loc. El vine în Camelot nu pentru glorie sau titlul de cavaler, ci pentru dragostea frumoasei Guinevere de Leonesse.Guinevere a promis că se va căsători cu regele Arthur nu numai pentru că armata lui îi va proteja ţara ei, ci şi pentru că iubeşte felul său înţelept şi blând de a fi. Însă când se pregăteşte să intre în Camelot ca nouă regină a regatului, o întâlnire întâmplătoare cu Lancelot trezeşte emoţii intense în ea.
-Cum îi primește regele pe cei doi?
-Arthur îi primeşte pe amândoi cu inima deschisă în oraşul său, fără să se gândească că va urma o trădare. Povestea spune că acest cavaler își va trăda regele și va avea o aventură cu Guinevere.Ea își dorește să-i fie credincioasă soțului ei mai vârstnic și încearcă să-și înăbușe sentimentele față de curajosul cavaler. Regele Arthur nu bănuieste nimic și nu pune niciun moment la îndoială loialitatea cavalerului, dar va veni un moment în care își va da seama că încrederea sa nețărmuită i-a fost înșelată. 
-Care este finalul lui Lancelot?Eu,cavalerul Cellino,am mers la Pietro Gralla și l-am rugat să mă primească ca pe un tânăr și ascultător învățăcel,promițându-i că-i voi fi credincios,i-am spus așa:,,dispuneți de viața mea, cu o poruncă.”
- Se spune că Lancelot și-a petrecut ultimele zile ca un călugăr pustnic, iar Guinevere ca o călugăriță la mănăstirea Amesbury.Știi ce?acum la Veneția este Festivalul de Film și poate la Palazzo del Cinema vei urmări filmul din 1995,,Cavalerii Mesei Rotunde”cu actorii:Richard Gere,Sean Connery,Julia Ormond și alții, filmat în Regiunea Cornwall din  sud-vestul extrem al Angliei.
-Cinema?ce cuvânt ciudat!mai bine zbor spre locul din Anglia și poate îi voi întâlni pe cavaleri....
Și s-a făcut nevăzut asemenea unui porumbel ce zboară spre cer.M-am trezit brusc și am înțeles că totul a fost un vis,poate din cauza soarelui de amiază.Am plecat și un băiat a alergat după mine spunându-mi că am uitat să iau de pe piatra unde am stat câteva pene de păun.

Ciudat!de unde erau???????

 

marți, 24 septembrie 2024

un test pentru începutul pregătirii evaluării tale :


Textul 1

,, Ce schimbătoare e la munte
Lumina; cât ai scăpăra,
Un curcubeu a-ntins o punte
Din casa mea pân'la a ta.

Şi-un gând, un gând nebun îmi vine!
- Aşa-s poeţii uneori –
Să mă avânt până la tine
Pe puntea asta de culori.

Cu fruntea de lumini brăzdată
Să urc tăriile cereşti
Şi, când nici nu te-aştepţi, deodată
Să-ţi bat cu degetu-n fereşti..

Dar când să urc, frumoasa punte
S-a dărâmat, - ş-acuma norii
Au tras perdeaua cătră munte:
Nebuni sunt, Doamne, visătorii!”

                                                       (,,Curcubeul”de Dimitrie Anghel) 

Textul 2

,,Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se mani-festă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lu-mina soarelui se refractă* în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont.
  Centrul  curcubeului  este  în  partea opusă soarelui față de observator. Trece-rea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod tradițional curcubeul este descris ca având un anumit număr de cu-lori; acest număr diferă de la o cultură la alta,  de  exemplu  în  tradiția  românească secvența culorilor este adesea prezentată astfel:  roșu,  portocaliu  (oranj),  galben, verde, albastru, indigo și violet și memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roșu în exteriorul arcului la violet în interior. În condiții de vizibilitate bună, uneori se poate observa și un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare și cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine supe-rioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea și al patrulea sunt și mai slabe și se află de aceeași parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea. Același fenomen are loc și în alte condiții, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă sursă de lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâni arteziene, cascade, stropitori etc., cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide și transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică ș.a.m.d. Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfața dintre apă și aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracție, care amplifică separarea culorilor.”

                                                                                      (ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu)

*a se refracta – a devia la trecerea dintr-un mediu în altul, suferind fenomenul de refracție.

A.

1. Transcrie, din textul 1, un vers din care reiese spațiul descrierii.

2.Peisajul montan este surprins(textul 1)

a) într-o zi cu soare;

b) înainte de ploaie;

c) după ploaie;

d) în timpul ploii.

3. Poeții sunt asociați cu:(textul 1)

a) tinerii;

b) visătorii;

c) îndrăgostiții;

d) nepăsătorii.

4.Tema poeziei este:(textul 1)

a) copilăria;

b) timpul;

c) natura;

d) natura asociată cu iubirea.

5.Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 

              Enunț                                                                               Adevărat                         Fals

a) Lumina de la munte este scăpărătoare.

b) Curcubeul este o punte de culori.

c) Frumoasa punte s-a dărâmat din cauza vântului.

d) În mod tradițional, curcubeul este descris ca având un anumit număr de culori care diferă de la o cultură la alta.

e) Ordinea culorilor este de la violet, în exteriorul ar-cului, la roșu în interior.

 f) Separarea culorilor în curcubeu începe în momentul în care lumina albă de la soare intră în picătura de apă și suferă mai întâi o refracție.

6. Menționează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul următor, menționând felul acestora.

           ,, Ce schimbătoare e la munte
               Lumina; cât ai scăpăra,
               Un curcubeu a-ntins o punte
               Din casa mea pân'la a ta.”

                             măsura de 9/8/9/8 silabe; rima încrucișată; strofa de tip catren;

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență din fiecare text.

    O legătură care se poate stabili între cele două texte,la nivelul conținutului, este descrierea curcubeului, realizată cu mijloace diferite în fiecare dintre acestea.
În primul text, curcubeul devine motivul inspirației poetice, pretext pentru exprimarea sentimentelor de bucurie și entuziasm pe care îndrăgostitul dorește să le împărtășească ființei iubite. Descrierea este realizată cu mijloace artistice, remarcându-se limbajul expresiv, bazat pe sensul figurat al cuvintelor.
În cel de-al doilea text, nonliterar, este prezentat fenomenul optic care apare atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. Observațiile sunt prezentate cu obiectivitate și cu rigoare științifică, iar cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu.

8. Care crezi că sunt sentimentele și stările sufletești transmise de poet în textul ,,Curcubeul”? Justifică-ți răspunsul,valorificând textul dat.

  Curcubeul trezește în sufletul poetului sentimente de încântare, de admirație, de bucurie care ating înălțimea entuziasmului:„Și-un gând, un gând nebun îmi vine!”. Aceste stări și trăiri sufletești se vor a fi împărtășite cu iubita, iar curcubeul, „puntea asta de culori”, ar putea stabili o legătură între cei doi îndrăgostiți. Vremea schimbătoare face ca norii să alunge curcubeul, provocând tristețea contemplatorului, aspect sugerat prin structura excla-mativă: „Nebuni sunt, Doamne, visătorii!”.

9. Asociază poezia ,,Curcubeul”, de D. Anghel, cu un alt text literar studiat în clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o temă comună, prin referire la o secvență relevantă din fiecare text.

  Poezia ,,Curcubeul” de D. Anghel poate fi asociată cu o altă poezie cu același titlu de Nicolae Labiș. Ambele poezii au ca temă iubirea sinceră, cu un mesaj plin de pasiune,  trăiesc sub imaginea curcubeului, a descoperirii propriului suflet ,a luminii și a lumii:,,am văzut un curcubeu”//,,un curcubeu deasupra sufletului meu”-  simbol al vieții, speranței, făgăduinței, armoniei, înălțării spirituale.Curcubeul este puntea azvârlită între două lumi,între două locuri ale vieții-casa,iar îndrăgostitul devine un zburător pe arcul multicolor,urcând,,tăriile cerești”;este momentul când întreaga natură și omul îndrăgostit se transformă într-un,,cântec sfânt.”Strigătul:,, Nebuni sunt, Doamne, visătorii!”;// Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.”exprimă sentimentul puternic, generat de o dorință arzătoare exprimat prin lirismul confesiv. Starea lirică a poetului este plină de încântare într-un univers intim,înconjurat de arcada colorată a luminii iubirii și a speranței.  

B.

1..În cuvântul „perdeaua” există:

a) un triftong;

b) doi diftongi;

c) doi diftongi și un hiat;

d) un hiat.

2. Sunt derivate toate cuvintele din seria:

a) schimbătoare, tărie, visător, românească;

b) schimbătoare, curcubeu, deodată, stropitoare;

c) ceresc, deodată, stropitoare, picătură;

d) tărie, visător, infinitate, picătură.

3. Alcătuiește o propoziție cu un omonim al unuia dintre cuvintele din enunțul următor:

 „În condiții de vizibilitate bună, uneori se poate observa și un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare și cu ordinea culorilor inversată”.

4..Există o relație de sinonimie între cuvintele subliniate din seria:

a) „Un curcubeu a-ntins o punte”; „Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui față de observator.”

b) „Lumina albă de la soare”; a făcut noapte albă.

c)  „Ce schimbătoare  e  la  munte  Lumina”;  are  atitudine nestatornică.

d) „Să urc tăriile cerești”; urc cu atenție scările.

5. Transcrie, din fragmentul de mai jos, trei predicate, precizând felul lor.

„Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea și al patrulea sunt și mai slabe și se află de aceeași parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea.”

6. Transformă în propoziție subordonată partea de propoziție evidențiată, precizând felul subordonatei.

„Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă.”7. 7.Formulează un enunț imperativ în care verbul „a observa” să aibă funcția sintactică de predicat și un enunț asertiv în care pronumele posesiv „a ta” să aibă funcția sintactică de atribut.

8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui admirator al frumuseților naturii, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

„Nu  cred    există  cineva  care    rămână  indiferent  în  fața ___________ (frumusețe, singular, genitiv, articulat hotărât) unui curcubeu. Natura ne încântă de fiecare dată cu magia _____________ (fenomen, plural, genitiv) fenomenelor ei, fie că privim o cometă, aurora boreală, o eclipsă sau __________ (curcubeu, plural, articulat hotărât, acuzativ).”

SUBIECTUL AL II-LEA

Imaginează-ți că ai avut un vis în care zburai spre un curcubeu. Redactează o pagină de jurnal, care să cuprindă prezentarea unei emoții/a unui sentiment din timpul visului, o secvență descriptivă.

                                      Data redactării jurnalului este 20 iulie 2024.

                                                                                                                  joi, 20 iulie 2024,

Azi-noapte am avut un vis minunat, care mi-a umplut sufletul de o bucurie necunoscută până acum. M-am culcat mai târziu ca de obicei, pe la unsprezece și jumătate, deoarece am urmărit filmul ,,Vrăjitorul din Oz”, ecranizare a romanului cu același titlu, de L.F. Baum. Am închis ochii, în timp ce în urechi îmi răsuna încă melodia pe care o interpreta Judy Garland, „Over the Rainbow”. Deodată, mă aflam la geam, era dimineață și un strălucitor curcubeu își desfășura culorile pe albastra pânză a cerului. Parcă mă chema! Am întins mâna spre el și am simțit cum încep să mă ridic de la pământ. Forța gravitațională dispăruse, eram ușor ca un fulg, puteam zbura ca o pasăre, vâslind cu mâinile aerul. Ce emoție extraordinară! Zburam, dar fără efort, iar senzația de libertate era deplină. Mă îndreptam spre curcubeu, în timp ce priveam peisajul care se întindea dedesubt: iarba verde avea o culoare atât de intensă, era smălțuită cu flori multicolore ce fremătau în adierea vântului, copacii își întindeau spre mine crengile ca niște brațe, iar păsările mă înconjurau cu ciripitul lor vesel, conducându-mă. Eram din ce în ce mai aproape și reușeam să văd nu doar un curcubeu, ci nenumărate curcubeie pe care, în mod obișnuit, nu le putem distinge cu ochiul liber, curcubeie concentrice, având ordinea culorilor inversată. Era ca și cum nenumărate raze de lumină treceau printr-o sferă transparentă. Știam de la fizică despre lumina albă care suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. Când am pătruns în caruselul de culori, o melodie suavă s-a auzit, de parcă o harfă uriașă vibra. Melodia a crescut în intensitate, până ce, treptat, culorile curcubeului au început să pălească și ... m-am trezit. Era ceasul deșteptător care suna,pentru că urma să mă-ntâlnesc cu,, colegii-fizicieni.”
Nu le-am povestit visul,sigur urmau glume,râsete....așa că ești singurul meu prieten tăcut căruia por să-i povestesc orice fantezie,orice trăire a mea la anii de adolescent!!!!!!!!!!!
 Pe curând....și-ți voi scrie tot ce trăiesc și tot ce mă bucură....