un test pentru începutul pregătirii evaluării tale :

Textul 1

,, Ce schimbătoare e la munte
Lumina; cât ai scăpăra,
Un curcubeu a-ntins o punte
Din casa mea pân'la a ta.

Şi-un gând, un gând nebun îmi vine!
- Aşa-s poeţii uneori –
Să mă avânt până la tine
Pe puntea asta de culori.

Cu fruntea de lumini brăzdată
Să urc tăriile cereşti
Şi, când nici nu te-aştepţi, deodată
Să-ţi bat cu degetu-n fereşti..

Dar când să urc, frumoasa punte
S-a dărâmat, - ş-acuma norii
Au tras perdeaua cătră munte:
Nebuni sunt, Doamne, visătorii!”

                                                       (,,Curcubeul”de Dimitrie Anghel) 

Textul 2

,,Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se mani-festă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lu-mina soarelui se refractă* în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont.

  Centrul  curcubeului  este  în  partea opusă soarelui față de observator. Trece-rea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod tradițional curcubeul este descris ca având un anumit număr de cu-lori; acest număr diferă de la o cultură la alta,  de  exemplu  în  tradiția  românească secvența culorilor este adesea prezentată astfel:  roșu,  portocaliu  (oranj),  galben, verde, albastru, indigo și violet și memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roșu în exteriorul arcului la violet în interior. În condiții de vizibilitate bună, uneori se poate observa și un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare și cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine supe-rioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea și al patrulea sunt și mai slabe și se află de aceeași parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea. Același fenomen are loc și în alte condiții, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă sursă de lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâni arteziene, cascade, stropitori etc., cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide și transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică ș.a.m.d. Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfața dintre apă și aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracție, care amplifică separarea culorilor.”

                                                                                      (ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu)

*a se refracta – a devia la trecerea dintr-un mediu în altul, suferind fenomenul de refracție.

A.

1. Transcrie, din textul 1, un vers din care reiese spațiul descrierii.

2.Peisajul montan este surprins(textul 1)

a) într-o zi cu soare;

b) înainte de ploaie;

c) după ploaie;

d) în timpul ploii.

3. Poeții sunt asociați cu:(textul 1)

a) tinerii;

b) visătorii;

c) îndrăgostiții;

d) nepăsătorii.

4.Tema poeziei este:(textul 1)

a) copilăria;

b) timpul;

c) natura;

d) natura asociată cu iubirea.

5.Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 

              Enunț                                                                               Adevărat                         Fals

a) Lumina de la munte este scăpărătoare.

b) Curcubeul este o punte de culori.

c) Frumoasa punte s-a dărâmat din cauza vântului.

d) În mod tradițional, curcubeul este descris ca având un anumit număr de culori care diferă de la o cultură la alta.

e) Ordinea culorilor este de la violet, în exteriorul ar-cului, la roșu în interior.

 f) Separarea culorilor în curcubeu începe în momentul în care lumina albă de la soare intră în picătura de apă și suferă mai întâi o refracție.

6. Menționează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul următor, menționând felul acestora.

           ,, Ce schimbătoare e la munte
               Lumina; cât ai scăpăra,
               Un curcubeu a-ntins o punte
               Din casa mea pân'la a ta.”

                             măsura de 9/8/9/8 silabe; rima încrucișată; strofa de tip catren;

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență din fiecare text.

    O legătură care se poate stabili între cele două texte,la nivelul conținutului, este descrierea curcubeului, realizată cu mijloace diferite în fiecare dintre acestea.

În primul text, curcubeul devine motivul inspirației poetice, pretext pentru exprimarea sentimentelor de bucurie și entuziasm pe care îndrăgostitul dorește să le împărtășească ființei iubite. Descrierea este realizată cu mijloace artistice, remarcându-se limbajul expresiv, bazat pe sensul figurat al cuvintelor.

În cel de-al doilea text, nonliterar, este prezentat fenomenul optic care apare atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. Observațiile sunt prezentate cu obiectivitate și cu rigoare științifică, iar cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu.

8. Care crezi că sunt sentimentele și stările sufletești transmise de poet în textul ,,Curcubeul”? Justifică-ți răspunsul,valorificând textul dat.

  Curcubeul trezește în sufletul poetului sentimente de încântare, de admirație, de bucurie care ating înălțimea entuziasmului:„Și-un gând, un gând nebun îmi vine!”. Aceste stări și trăiri sufletești se vor a fi împărtășite cu iubita, iar curcubeul, „puntea asta de culori”, ar putea stabili o legătură între cei doi îndrăgostiți. Vremea schimbătoare face ca norii să alunge curcubeul, provocând tristețea contemplatorului, aspect sugerat prin structura excla-mativă: „Nebuni sunt, Doamne, visătorii!”.

9. Asociază poezia ,,Curcubeul”, de D. Anghel, cu un alt text literar studiat în clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o temă comună, prin referire la o secvență relevantă din fiecare text.

  Poezia ,,Curcubeul” de D. Anghel poate fi asociată cu o altă poezie cu același titlu de Nicolae Labiș. Ambele poezii au ca temă iubirea sinceră, cu un mesaj plin de pasiune,  trăiesc sub imaginea curcubeului, a descoperirii propriului suflet ,a luminii și a lumii:,,am văzut un curcubeu”//,,un curcubeu deasupra sufletului meu”-  simbol al vieții, speranței, făgăduinței, armoniei, înălțării spirituale.Curcubeul este puntea azvârlită între două lumi,între două locuri ale vieții-casa,iar îndrăgostitul devine un zburător pe arcul multicolor,urcând,,tăriile cerești”;este momentul când întreaga natură și omul îndrăgostit se transformă într-un,,cântec sfânt.”Strigătul:,, Nebuni sunt, Doamne, visătorii!”;// Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.”exprimă sentimentul puternic, generat de o dorință arzătoare exprimat prin lirismul confesiv. Starea lirică a poetului este plină de încântare într-un univers intim,înconjurat de arcada colorată a luminii iubirii și a speranței.  

B.

1..În cuvântul „perdeaua” există:

a) un triftong;

b) doi diftongi;

c) doi diftongi și un hiat;

d) un hiat.

2. Sunt derivate toate cuvintele din seria:

a) schimbătoare, tărie, visător, românească;

b) schimbătoare, curcubeu, deodată, stropitoare;

c) ceresc, deodată, stropitoare, picătură;

d) tărie, visător, infinitate, picătură.

3. Alcătuiește o propoziție cu un omonim al unuia dintre cuvintele din enunțul următor:

 „În condiții de vizibilitate bună, uneori se poate observa și un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare și cu ordinea culorilor inversată”.

4..Există o relație de sinonimie între cuvintele subliniate din seria:

a) „Un curcubeu a-ntins o punte”; „Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui față de observator.”

b) „Lumina albă de la soare”; a făcut noapte albă.

c)  „Ce schimbătoare  e  la  munte  Lumina”;  are  atitudine nestatornică.

d) „Să urc tăriile cerești”; urc cu atenție scările.

5. Transcrie, din fragmentul de mai jos, trei predicate, precizând felul lor.

„Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea și al patrulea sunt și mai slabe și se află de aceeași parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea.”

6. Transformă în propoziție subordonată partea de propoziție evidențiată, precizând felul subordonatei.

„Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă.”7. 7.Formulează un enunț imperativ în care verbul „a observa” să aibă funcția sintactică de predicat și un enunț asertiv în care pronumele posesiv „a ta” să aibă funcția sintactică de atribut.

8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui admirator al frumuseților naturii, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

„Nu  cred  că  există  cineva  care  să  rămână  indiferent  în  fața ___________ (frumusețe, singular, genitiv, articulat hotărât) unui curcubeu. Natura ne încântă de fiecare dată cu magia _____________ (fenomen, plural, genitiv) fenomenelor ei, fie că privim o cometă, aurora boreală, o eclipsă sau __________ (curcubeu, plural, articulat hotărât, acuzativ).”

SUBIECTUL AL II-LEA

Imaginează-ți că ai avut un vis în care zburai spre un curcubeu. Redactează o pagină de jurnal, care să cuprindă prezentarea unei emoții/a unui sentiment din timpul visului, o secvență descriptivă.

                                      Data redactării jurnalului este 20 iulie 2024.

                                                                                                                  joi, 20 iulie 2024,

Azi-noapte am avut un vis minunat, care mi-a umplut sufletul de o bucurie necunoscută până acum. M-am culcat mai târziu ca de obicei, pe la unsprezece și jumătate, deoarece am urmărit filmul ,,Vrăjitorul din Oz”, ecranizare a romanului cu același titlu, de L.F. Baum. Am închis ochii, în timp ce în urechi îmi răsuna încă melodia pe care o interpreta Judy Garland, „Over the Rainbow”. Deodată, mă aflam la geam, era dimineață și un strălucitor curcubeu își desfășura culorile pe albastra pânză a cerului. Parcă mă chema! Am întins mâna spre el și am simțit cum încep să mă ridic de la pământ. Forța gravitațională dispăruse, eram ușor ca un fulg, puteam zbura ca o pasăre, vâslind cu mâinile aerul. Ce emoție extraordinară! Zburam, dar fără efort, iar senzația de libertate era deplină. Mă îndreptam spre curcubeu, în timp ce priveam peisajul care se întindea dedesubt: iarba verde avea o culoare atât de intensă, era smălțuită cu flori multicolore ce fremătau în adierea vântului, copacii își întindeau spre mine crengile ca niște brațe, iar păsările mă înconjurau cu ciripitul lor vesel, conducându-mă. Eram din ce în ce mai aproape și reușeam să văd nu doar un curcubeu, ci nenumărate curcubeie pe care, în mod obișnuit, nu le putem distinge cu ochiul liber, curcubeie concentrice, având ordinea culorilor inversată. Era ca și cum nenumărate raze de lumină treceau printr-o sferă transparentă. Știam de la fizică despre lumina albă care suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. Când am pătruns în caruselul de culori, o melodie suavă s-a auzit, de parcă o harfă uriașă vibra. Melodia a crescut în intensitate, până ce, treptat, culorile curcubeului au început să pălească și ... m-am trezit. Era ceasul deșteptător care suna,pentru că urma să mă-ntâlnesc cu,, colegii-fizicieni.”

Nu le-am povestit visul,sigur urmau glume,râsete....așa că ești singurul meu prieten tăcut căruia por să-i povestesc orice fantezie,orice trăire a mea la anii de adolescent!!!!!!!!!!!

 Pe curând....și-ți voi scrie tot ce trăiesc și tot ce mă bucură....