Fiecare clipă a zilei are magia sa,fiecare clipă are
fericirea sa, durerea sa! Din magie ,din fericire și din durere se nasc clipele...
doar clipele dimineții îmi aduc speranța spre un nou început.....O boare caldă
a dimineții îmi atinge pleoapele încă dornice de a rămâne în visul
neterminat...îmi trec prin fereastra nopții rămasă deschisă făclii de
cuvinte,petale de gânduri adunate,apar și dispar în tăcerea primelor raze aurii
ale soarelui.Una câte una înfloresc,nelăsându-mi ochii să mai viseze.Și-atunci
mă las aureolat între noaptea de ieri și ziua de azi,în acordurile limpezi ale vânticelului
ce-mi aduce petalele hoinare ale trandafirului de lângă fereastră.E liniștea
începutului de zi Am nevoie de aceste dimineţi
încete,de lumina lor ce apare ezitant, oprindu-se
la jumătatea drumului parcă, pentru a aduna putere de pretutindeni.Prind în
umbra mâinii prima lumină și o trimit
apelor-să devină oglinzi,câmpiilor -să rodească,dealurilor și munților-să-și
învioreze rădăcinile,cerului îi desenez
curcubeul unind lumina,apa și aerul cu speranța că plecații vor coborî pe
puntea colorată,revenind spre cei ce-i doresc.
Clipele dimineților aburind de vise sunt
cele mai minunate momente pe care le pot fura timpului.
Bună
dimineața,lume!Pe zarea de la răsărit dimineața îmi toarnă mereu lumina din
soare...iar eu plec spre o nouă zi a vieții!!!!!!!
