Iubesc vara cu
verdele frunzelor,ascunzând zburătoarele cântătoare,cu obrajii rotunzi ai
fructelor coapte,cu mirosul florilor ce râd la soarele arzător,cu cerul
albastru ce-și aleargă norii rătăciți,cu teii-n suavele parfume,dar mai ales
cuuuu.... vacanța mare.Ziua de vară trece ca un fum,dar noaptea
plină de stele și de albastru,magnifică cu argintiul astru se lasă încet,ticnit,pe furiș, în zumzetul gâzelor ce lasă-n urma lor o briză fină cu iz de flori.Este liniște,răcoare,doar glasul domol al arborilor așteaptă să se unească într-un imn divin cu îngerii ce vor coborî din zările de farmec pline.
plină de stele și de albastru,magnifică cu argintiul astru se lasă încet,ticnit,pe furiș, în zumzetul gâzelor ce lasă-n urma lor o briză fină cu iz de flori.Este liniște,răcoare,doar glasul domol al arborilor așteaptă să se unească într-un imn divin cu îngerii ce vor coborî din zările de farmec pline.
O ploaie de
stele argintii cade-n șuvoaie,trezind sufletele adormite,gândurile ce
adăpostesc vise și speranțe.Dac-aș fi iarbă,m-aș acoperi cu puful de argint al
stelelor,aș ascunde licuricii,iar din petalele căzute mi-aș face coronițe,.aș
aduna apa cu dulcele-i ropot în cornul alb al lunii.În clara noapte-albastră,adun
în suflet braț de flori....inima-mi plină de miresmele verii explodează în mii de
stele și,în tăcere,le arunc spre înaltul misterios.
E noaptea de
vară,cu frunze,aripi,doruri,stele,cu îngerul ce mă îndeamnă la tăcere.....
