Lumină și bucurie

Cum toți creștinii avem prin botez o fărâmă de Dumnezeu, purtăm în noi și-o fărâmă de Naștere, un mic Iisus care începe să crească, precum grâul pus la încolțit, de Sfântul Andrei. E „ceva” ce tre­bu­ie să fie îngrijit cu iu­bire și cu speranță. Masa cu un tacâm în plus, pen­tru Cel care Vine. Bradul care-l așteaptă, încărcat de beteală și lumânări. Colindele care îl preaslă­vesc. Magii pornind după stea. Bucu­ria care ne pătrunde în suflet, fără să bată la ușă. Îngeri care vestesc nașterea Pruncului Sfânt. Așa cred că ar trebui să arate Crăciunul!

                                  Lumină și bucurie fără sfârșit................