test ușor:,,Partida de șah” +Regulile_jocului_de_sah

   Textul 1

,,Un tânăr, lovit de necaz, s-a dus la o mânăstire, departe, și i-a spus unui bătrân înțelept:

– Viața m-a dezamăgit. Aș dori să ajung la lumina dumnezeiască, pentru a mă vindeca de suferință, dar nu sunt în stare și o știu prea bine. N-am să pot petrece ani și ani în rugăciune, post și învățătură. Este peste puterile mele. Nu se află oare o cale mai scurtă, pentru unul ca mine?

Învățătorul l-a întrebat:

– Te-ai concentrat vreodată în viața ta asupra unui lucru?

– M-am născut într-o familie bogată. N-a trebuit să muncesc niciodată. Ceea ce mi-a plăcut într-adevăr este jocul de șah. Îmi petreceam aproape tot timpul cu jocul acesta.

Învățătorul a chemat un călugăr și i-a cerut să aducă o tablă de șah și o sabie cu tăișul ascuțit, care strălucea în lumina soarelui. Învățătorul a așezat piesele de șah pe tablă și i-a spus călugărului, arătându-i sabia:

– Mi-ai jurat ascultare și credință. A venit vremea să mi-o dovedești. Ai să joci o partidă de șah cu acest tânăr, iar, dacă pierzi, am să-ți retez capul cu această sabie. Dacă vei câștiga, am să-i retez capul adversarului tău. Toată viața și-a închinat-o șahului și n-a făcut nimic altceva. Merită, așadar, să i se taie capul dacă pierde.

Cei doi jucători s-au uitat la învățător și au văzut că nu glumea. Au început să joace. Din prima clipă, tânărul a simțit un firicel de sudoare* curgându-i pe spinare, pentru că și-a pus viața în joc. Tabla de șah era lumea întreagă. Se făcuse una cu ea, era el însuși o tablă de șah. La început, tânărul a făcut câteva mutări mai proaste, apoi adversarul său, călugărul, a făcut o greșeală care a întors norocul de partea tânărului. Acesta a profitat și a atacat puternic. Călugărul începea să piardă.

Tânărul și-a privit adversarul pe furiș, fără să ridice capul. A văzut un chip inteligent și sincer, destul de muncit. S-a gândit la propria-i viață, plictisitoare și neînsemnată și s-a simțit pe dată cuprins de milă.

Tânărul începe să facă mișcări greșite, intenționat*. Își distrugea singur pozițiile. Avea să piardă.

Atunci, înțeleptul a răsturnat tabla de șah, iar piesele s-au risipit în toate părțile. Cei doi jucători l-au privit cu uimire.

– Nimeni n-a pierdut, nimeni n-a câștigat, a spus el. Nu va cădea niciun cap.

S-a întors către tânăr și i-a spus:

– Este nevoie de două lucruri: concentrare și milă. Tu astăzi le-ai învățat pe amândouă.”

                                  (Jean-Claude Carriere,, Partida de șah” în ,,Cercul mincinoșilor”;

                                        traducere din limba franceză de Brîndușa Prelipceanu și Emanoil Marcu)

TEXTUL 2

,,Șahul este un joc jucat de două persoane pe o tablă de șah, cu 32 de piese (câte 16 piese pentru fiecare jucător) de șase tipuri (vezi diagrama 2). Fiecare tip de piesă este mutată pe tablă în mod diferit. Scopul jocului este de a da mat, adică de a ataca regele în așa fel încât capturarea* lui să fie inevitabilă*. Jocul nu trebuie neapărat să se termine cu mat – jucătorii pot ceda*, dacă cred că vor pierde sau partida se poate termina cu remiză (egalitate).

Tabla de șah

Șahul este jucat pe o tablă de șah care este împărțită în 64 de pătrățele de culori alternative, asemănătoare cu cea folosită pentru jocul de „dame”. Fiecare jucător controlează șaisprezece piese care sunt așezate, la început, conform diagramei 1:

Mutările pieselor de șah:

• Regele poate muta exact un pătrățel pe orizontală, verticală sau diagonală. De asemenea, fiecare rege poate face o mutare specială numită rocadă, o singură dată în cursul unei partide.

• Turnul mută orice număr de pătrățele libere pe verticală sau orizontală. Această piesă este deplasată și la rocadă.

• Nebunul mută orice număr de pătrățele libere – de aceeași culoare – în diagonală.

• Dama poate muta orice număr de pătrățele libere pe diagonală, orizontală sau verticală.

• Calul mută în formă de „L”, două pătrățele pe verticală sau orizontală, plus un pătrățel pe direcția transversală*.

• Pionii au cele mai complexe* reguli de mutări:

- Un pion poate fi mutat înainte un pătrățel, dacă pătrățelul respectiv nu este ocupat. Un pion nu poate fi mutat înapoi.

- Pionii sunt singurele piese care capturează diferit față de cum mută. Ei pot captura o piesă inamică, aflată pe pătrățelul vecin de pe diagonală și doar înainte, pionul neputând captura înapoi.”

                                              (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regulile_jocului_de_sah)

*capturare - luare a cuiva în prizonierat; (în text) eliminarea unei piese de joc a adversarului

*inevitabil - care nu poate fi evitat; de neocolit

*a ceda - a renunța

*transversală - perpendiculară *complexe - elaborate; formate din mai multe părți

 diagrama 1

diagrama 2

1. În ce situație un joc de șah se termină cu mat?

a) când jucătorii se află la egalitate;

b) când regele este atacat, iar capturarea lui este inevitabilă;

c) când un jucător crede că pierde și cedează;

d) când un pion este mutat strategic.

2. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a indica dacă este „adevărat” sau „fals”, bazându-te pe informațiile din Textul 2.                                              Enunțul                           adevărat                             fals Fiecare jucător controlează 64 de piese de șah.

Conform diagramei 2, fiecare pion valorează 8 puncte.

Conform celor două diagrame, fiecare jucător deține câte două turnuri.

Regele poate face rocada de mai multe ori în cursul unei partide.

3. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a indica dacă este „adevărat” sau „fals”, bazându-te pe informațiile din Textul 1.

                                                Enunțul                              adevărat                     fals

Tânărul și-a petrecut aproape tot timpul jucând șah.

Învățătorul i-a cerut călugărului să aducă o tablă de șah și un cuțit cu tăișul ascuțit.

La începutul jocului, tânărul a făcut câteva mutări mai proaste.

Tânărul și-a privit adversarul drept în față și a văzut un chip inteligent, sincer și destul de muncit.

4. Tânărul este cuprins de milă atunci când:

a) înțeleptul spune că merită să i se taie capul dacă pierde;

b) face câteva mutări mai proaste;

c) se gândește la propria-i viață;

d) știe că va pierde.

5. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care tânărul începe să transpire după ce începe jocul.

     Tânărul începe să transpire,după ce începe jocul, deoarece viața sa depinde de câștigarea partidei. 

6. Prezintă un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență  relevantă din fiecare text.

  În ambele texte jocul de șah este elementul principal.În primul text,tânărul bogat,leneș,răsfățat, de soartă,cu o,, viață, plictisitoare și neînsemnată” dorește să-și îndrepte viața prin rugăciune,dar îi cere unui înțelept o cale ușoară pentru a se îndrepta.Are o pasiune:jocul de șah,care nu-i pune la încercare puterile fizice,ci doar mintea.Se va întrece într-o partidă de șah cu un călugăr cu,,un chip inteligent și sincer, destul de muncit”cu o viață opusă lui.Va învăța că prin milă,compasiunea și concentrarea  va găsi,, lumina dumnezeiască”, pentru a se,, vindeca de suferință.”

  În al doilea text nonliterar este prezentat jocul de șah,scopul jocului,este prezentată tabla de șah, denumirile pieselor de șah,rolul lor în mutări și regula privind finalitatea jocului care,,nu trebuie neapărat să se termine cu mat – jucătorii pot ceda,dacă cred că vor pierde sau partida se poate termina cu remiză (egalitate).”

7.Motivează caracterul de valoare universală a compasiunii. În formularea răspunsului tău, vei porni de la secvența. „Tânărul și-a privit adversarul pe furiș, fără să ridice capul. A văzut un chip inteligent și sincer, destul de muncit. ” din Textul 1, valorificând și experiența personală sau de lectură.

   Compasiunea este o valoare esențială, pentru a ne îmbunătăți viața și pentru a construi relații sănătoase și armonioase cu cei din jurul nostru. Este o virtute care ne ajută să ne conectăm cu alți oameni, să le înțelegem suferința și să îi sprijinim în momentele dificile. Compasiunea este o emoție profundă care ne îndeamnă să fim conștienți de durerea celor din jur, este o combinație de înțelegere, empatie și dorința de a oferi sprijin și alinare, se bazează pe o conectare empatică autentică cu persoana în cauză și include acțiuni concrete pentru a aduce beneficii acesteia.

   Astfel,tânărul răsfățat cu o,, viață, plictisitoare și neînsemnată”este pus în fața unui alt tânăr cu un,,chip inteligent și sincer, destul de muncit” și înțelege că trebuie să fie conștient de felul acelui om,de suferința lui,îi oferă chiar câștigarea partidei de șah.A înțeles că prin acest joc își va îmbunătăți starea vieții sale, își va găsi pacea și iubirea din viață,se va simți mai bine în legătură cu el însuși.

8. Imaginează-ți că ești invitat să faci parte dintr-un club de șah pentru începători.

 Motivează dacă ai accepta sau nu invitația, raportându-te la regulile jocului pe care le-ai aflat din Textul 2

  Aș accepta invitația de a face parte dintr-un club de șah pentru începători,pentru că este un joc provocator și interesant. Consider că practicând acest „sport al minții” îmi pot antrena atenția, răbdarea și concentrarea, având în vedere faptul că jocul de șah presupune un set de reguli stricte, mai ales în ceea ce privește mutarea pieselor pe tablă. De asemena, acest joc mă poate ajuta să-mi dezvolt abilitățile de comunicare și de acceptare a eșecului fiindcă promovează competiția pozitivă, bazată pe respect față de adversar. În plus, fiind vorba de un club, pot să-mi fac prieteni noi, alți jucători neexperimentați alături de care să învăț.

  Așadar, aș accepta invitația de a descoperi secretele jocului de șah, un joc ce dezvoltă intelectul și autodiciplina.

9.  Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar,prezentând o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Iată asocierea mea: este un fragment din romanul,, Jucătorul de șah”de Ștefan Zweig

(În anii de început ai celui de-al Doilea Război Mondial, la bordul unui pachebot ce se îndreaptă spre Buenos Aires, călătorii descoperă că printre ei se afla un campion mondial la șah,Czentovic. Talentul de șahist al jucătorului, fiu al unui luntraș sărac,e dublat de o lipsa de educație apropiată de grosolănie. Printr-un anume concurs de împrejurări, Czentovic ajunge să se înfrunte pe tabla de șah cu un grup de călători de pe vas, pe care îi învinge cu ușurință Atunci însă intră în scenă, cu totul surprinzător, un personaj straniu, al cărui trecut recent este legat de jocul de șah iîntr-un mod tulburător și sumbru, ce implica o confruntare cu anchetatorii gestapovisti ai Reichului nazist. Ideea de „joc al minții” capătă astfel o semnificație mult mai amplă, iar înfruntarea ce se prefigurează pe pachebot e doar ecoul alteia, una teribilă.)

Fragment:

,, McConnor îl ascultă. La următoarele mutări între cei doi a început un du-te-vino pe care noi, ceilalți, nu-l înțelegeam - deveniserăm de mai multă vreme niște simpli observatori. După vreo șapte mutări și un timp mai lung de gândire, Czentovic a ridicat privirea și a declarat:

- Remiză.

O clipă tăcerea a fost deplină. Dintr-odată se puteau auzi vuietul valurilor,fiecare pas de pe punte și șuierul ușor, discret, al vântului care pătrundea pe la îmbinările ferestrelor. Niciunul dintre noi nu respira: totul se întâmplase prea brusc și eram cu toții de-a dreptul speriați de situația incredibilă, de faptul că acel necunoscut reușise să-și impună voința în fața campionului într-o partidă deja pe jumătate pierdută. McConnor se lasă pe spate cu o smucitură și respirația ținută până atunci tâșni de pe buzele lui într-un ,Ah!" fericit. Eu, în schimb, îl studiam pe Czentovic. Încă de la ultimele mutări mi se păruse că fața lui pălise. Dar știa să se stăpânessc. Își păstra rigiditatea aparent nepăsătoare și, iîn timp ce a înlăturat cu o mână calmă piesele de pe tablă, a întrebat, ca într-o doară:

- Domnii doresc și o a treia partidă?"

În ambele fragmente sunt jucători care prin jocul de șah își descoperă felul de a fi .

  În primul text un tânăr dezamăgit de anii săi,răsfățat, dorește vindecare.Un înțelept îi oferă o lecție de viață prin confruntarea în jocul de șah cu un alt tânăr cu,, un chip inteligent și sincer, destul de muncit.”Cei doi tineri sunt total opuși:unul răsfățat ș plictisit de viața bogată,dorind ca poate prin rugăciune să se apropie de Dumnezeu,celălalt,călugărul,credincios,și-a petrecut viața în rugăciuni și muncă.Mila,compasiunea pentru tânărul călugăr l-a îndemnat să renunțe la un joc normal.

Înțeleptul i-a arătat că partida de șah  l-a învățat că prin încordarea minții și compasiunea faţă de suferinţa omului de alături își poate schimba atitudinea,încrederea în sine.

  În fragmentul din romanul,,Jucătorul de șah”de Ștefan Zweig,doi jucători de șah se confruntă într-o partidă:un campion care se stăpânește,rigid,calm și un necunoscut care-și impune,, voința în fața campionului într-o partidă” pe jumătate pierdută,dar care câștigă.Înteresantă este atitudinea campionului care se cunoaște și are încredere în ființa sa,știind că jocul lui a fost o încercare de a-i da satisfacție adversarului.

B.

1. Transcrie, din articolul de dicționar, sensul din Textul 2 al cuvântului subliniat.

JOC, jocuri, s.n. 1. Acțiunea de a se juca și rezultatul ei; activitate distractivă (mai ales la copii); joacă. ◊ Joc de societate = distracție într-un grup de persoane care constă din întrebări și răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. […] 2. Acțiunea de a juca; 2. Cuvântul care conține vocale în hiat din următoarea postare: „Pionii sunt singurele piese care capturează diferit față de cum mută”este: a) pionii; b) piese; c) capturează; d) diferit

3.Șahul este ............... de către doi jucători

a) jucat;

b) jucată;

c) jucați;

d) jucate

=Tânărul cere sfatul înțeleptului ......................

a) bătrânul;

b) bătrânilor;

c) bătrân;

d) bătrână.

=Cei doi jucători fac ...................... greșeli.

a) același;

b) aceleași;

c) aceeași;

d) aceiași.

4. Rescrie secvența „Tânărul începe să facă mișcări greșite…” modificând numărul primului verb.

5.Cuvintele din enunțul „… înțeleptul a răsturnat tabla de șah.” au funcție sintactică de:

6. Imaginează-ți că ai participat la un concurs național de șah și ai pierdut. Scrie un mesaj de felicitare adresat adversarului tău. În redactarea răspunsului tău, vei utiliza:

– un verb la modul indicativ, timp viitor;

– enunț exclamativ 

7. Rescrie enunțul de mai jos, corectând greșelile de orice fel.

                    Înțeleptul a obligat-o pe tânăr să joacă șah.

8.Arată felul propozițiilor din fraza următoare și raporturile dintre propoziții:

,, Învățătorul a chemat un călugăr și i-a cerut să aducă o tablă de șah și o sabie cu tăișul ascuțit, care strălucea în lumina soarelui.

Subiectul II

   Scrie  rezumatul textului 1.

 Un tânăr dezamăgit de viața dusă în bogăție cere sfatul unui bătrân înțelept de la o mânăstire.Nu știe cum se poate vindeca de starea lui de nemuncit,are doar plăcerea de a juca șah.Învățătorul are o atitudine serioasă și îl invită să joace șah cu un călugăr,dar impune o regulă:celui care va pierde îi va fi retezat capul.Tânărul știe că și-a pus viața în joc și este emoționat.În timpul jocului norocul este de partea tânărului care îl privește pe călugăr și-i vede chipul inteligent,sincer,dar obosit de muncă.Și-atunci se preface că greșește,dându-i acestuia câștig.Înțeleptul înțelege jocul tânărului,răstoarnă tabla de șah și declară că niciunul nu e câștigător.Îi arată astfel tânărului că prin această partidă a învățat despre concentrare și milă.       

poezia,,Iarna”de Adrian Maniu

 

,,De sticla - campia inghetata.
Departe un sir de pomi despuiati
Scutura chiciura ca miez de paine faramitata.

Au trecut sanii trase de boi
Albi ca zapada, si aburind ca zarea,
Sa incarce lemne din zavoi.

 Am ramas singur si e atat de frig

incat as putea sa-mi vad cuvintele

inghetand in aer, cad te strig.

 Caut prin gradina pasii tai
Ieri le-am zarit in prima ninsoare urmele
Umbre albastre, ca niste porumbei.”

Imaginea tabloului,a câmpiei înghețate, este plină de strălucire,,de sticlă” ,ascunde o vibrație a stării melancolice a eului liric..Atmosfera aceasta încântă și sperie în același timp.Se conturează un spațiu imens, delimitat de sirul de pomi,,despuiați!”,golași,fantomatici.Comparația,,chiciura ca miez de pâine fărămițat”scuturată aduce o notă intimă,de căldură,o ușoară mișcare. Tabloul de iarnă lipsit parcă de viață se însuflețește la apariția săniilor,, trase de boi”albi ce apar ca ființe  ireale asociate,comparate cu puritatea zăpezii, pacea locului,învăluiți de ceața văzduhului.

Lirismul subiectiv este redat prin mărcile lexico-gramaticale ale eului liric: verbele la persoana I: „am rămas,aș putea,să văd”exprimă apăsarea sufletească, neputința de a se desprinde din frigul iernii și al ființei. Singurătatea ,izolarea eului liric îl determină să-și vadă,, cuvintele înghețate în aer”imagine confuză a atmosferei tulburătoare în care-și strigă zadarnic iubirea.Doar semnele,,urmele” unei iubiri trecute au rămas imagini ,,ca niște porumbei”,ai dragostei împărtăşite cândva sau al armoniei,sunt acum  amintiri ale trăirilor trecătoare, ireale şi schimbătoare. Tonul trist al poeziei este dat de ritmul iambic,de imaginile vizuale care se împletesc cu cele de mișcare,iar cromatica dominantă a peisajului este albul, reluat prin diferitele forme,,albi ca zăpada,aburind,ninsoare.Sonoritatea cuvintelor sugerează disperarea,tristețea pierderii iubirii.

             !!!!!!!!!!!!și totuși era mai bine despre primăvară!!!!!!!!!!!

 

            

    caracterizarea Mariei din fragmentul,, Învățătorii de Grijă. Salvatorii” de Alex Donovici,

  Caracterizarea directă este făcută de autorul-narator care-și începe narațiunea ca o poveste,,era o seară”,moment solemn al zilei, pentru prezentarea unui personaj,o fetiță ce se odihnea după o muncă dificilă pentru anii ei.Învățase să muncească de la părinți,își urmărea tatăl tăind lemne,mama muncind pe lângă casă.Descrierea fetiței în linii delicate,,slăbuță,cu ochi albaștri,părul blond”pare desprinsă dintr-un tablou vechi.Privește cu tristețe cerul negru plin de tristețe pe care se mișcă stelele luminoase și cu uimire vede cum coboară o stea căzătoare,,aruncată parcă de vreun uriaș din cer.”

În sinea ei își pune o dorință.

 Caracterizarea indirectă a personajului Maria  reiese din dialogul și comportamentul față de tatăl său în momentul când aude un zgomot la ușă.Insistă cu rugămintea la tatăl său de a nu alunga puiul de pisică,promițând că-l va îngriji.Uită oboseala și devine fericită pentru împlinirea dorinței pusă.,,Bebe”este un pisoi-bebeluș căruia Maria îi vorbește cu iubire,seriozitate,privindu-i starea jalnică.  Maria vorbește cu pisoiul,dorind să afle un răspuns,își imaginează că prin atitudinea lui,că îi va răspunde cu vorbe omenești. Prin interesul şi dragostea pentru pisoi, curiozitatea şi dorinţa nestăvilită de a-l primi și ocroti, scriitorul prezintă caracteristicile unei fetițe la vârsta la care își poate face un prieten dintr-o ființă necuvântătoare.Fetița îşi dezvăluie frumuseţea morală, puritatea şi delicateţea sufletească,aspiraţia spre o viaţă fericită.

bucurie....

 

poezia,,Trezire”===Simulare--câteva rezolvări

 

6=Rima pereche;măsura primelor două versuri:11-10 silabe.

7=În poezia „Trezire”sunt elementele evidente care sugerează venirea primăverii precum sintagma „Martie sună”, precum și munca albinelor care „amestecă învierea”, fapt ce sugerează strângerea polenului florilor abia trezite la viață.În textul 2,un apicultor observă munca albinelor care au un ,,sistem  sofisticat de comunicare”,felul cum cercetează locurile noi,,apoi transmit în ce direcţie, la ce distanţă şi cât de multă hrană este în zonă.”

  În cele două texte este arătată albina- simbol al hărniciei, muncii, perseverenţei, colectivităţii, familiei, fertilităţii, bogăţiei şi sufletului.

8=Alegerea unei cariere reprezintă un moment deosebit de important al vieții noastre și trebuie privit din perspectiva implicatților pe termen lung. Procesul alegerii unei cariere poate fi, de multe ori, unul de lungă durată, implicând momente de ezitare,renunțare și revenire asupra deciziilor în funcție de variabilele asupra cărora reflectăm.

Alegerea drumului în viață poate crea multe confuzii și conflicte atât la nivel interior, cât și în relație cu alți factori implicați în această alegere. Decizia orientării către un anumit domeniu de activitate poate debuta încă din copilarie. În unele cazuri, părinții,familia sunt cei care influențează alegerea unei meserii. În textul 2 este prezentat un tânăr apicultor care este la a patra generație de apicultori,din copilărie era mereu înconjurat de stupi şi astfel s-a obişnuit cu albinele,a studiat agronomia, la fel ca tatăl său,a înțeles că albinele sunt esenţiale în viața lui, s-a  simțit,, apropiat de povestea lor” şi a vrut ,,să încerce să se ocupe serios de această afacere.”

 Cred că este important ca alegerea unei cariere să pornească de la nevoile și așteptările cu privire la perspectivele dezvoltării noastre, dar trebuie să fie abordată și din perspectiva dinamicii societății actuale.

9=Poezia,,Primăvara” a lui Alecsandri este un pastel despre anotimpul exaltării poetului îndrăgostit de soare, de lumină, anotimpul dătător de viață, al reînvierii. Viața, freamătul, schimbarea naturii sunt sugerate prin enumerarea vietăților ce roiesc în natură.Imaginile auditive și vizuale alcătuiesc o horă a bucuriei,entuziasmului din natură.

,,Turturelele se îngână,

Mii de fluturi vezi zburând

Și pe harnica albină 

Din flori miere adunând.”

   În poezia „Trezire”, sunt identificate elementele care sugerează venirea primăverii: „Martie sună” ,munca albinelor care „amestecă învierea”, fapt ce sugerează strângerea polenului florilor abia trezite la viață. „Copacul meu” poate fi asociat cu eul interior al poetului, trezit din „starea dumnezeiască” de către toate elementele naturii„câte puteri sunt, se leagă-mpreună.” Regretul trezirii este indirect  exprimat prin trezirea arborelui simbol al vieții, făcând legătura dintre lumea pământească și lumea cerească,acesta fiind un înlocuitor simbolic al omului.

  Poeziile primăverii sunt exclamații care întâmpină izbucnirea luminii, a vieții, impunând ideea de proces, de devenire.

MESAJUL poeziei,,Trezirea”de Lucian Blaga 

,,Trezirea” este momentul revenirii naturii, când lumea și natura stau în aşteptare, gata să izbucnească la sunetele lui Martie,personificările,,mocnește;sună” anunță renașterea naturii. Munca albinelor care „amestecă învierea”,renașterea naturii,timpul miraculos, sugerează strângerea polenului florilor abia trezite la viață,iar mierea devine suflul vieţii, reflectă nemurirea şi învierea. Regretul trezirii este indirect exprimat prin trezirea arborelui, acesta fiind un înlocuitor simbolic al poetului. Arborele este expresia vieții, făcând legătura dintre lumea pământească și lumea cerească, este una din coloanele cerului cu rădăcini în adâncul pământului și cu coroana ,,în văzduhuri zmeu.” „Copacul meu” poate fi asociat cu eul interior al poetului, care este forțat să se trezească din somn, din „starea dumnezeiască” de către toate elementele naturii.„câte puteri sunt, se leagă-mpreună.”Omul asemenea copacului este zguduit,răvășit de nestatornicia vieții.Exclamația,,câte puteri sunt, se leagă-mpreună, din greul ființei să mi-l urnească”exprimă teama de a nu fi clintit din trăirea dată de divinitate,din credință.

Interogațiile din finalul poeziei doresc să găsească un răspuns al revenirii luminii,al ieșirii din beznă spre cunoaștere,spre adevăr și speranță.Comparația mugurilor,simbol al creșterii și al vieții noi   cu lacrimile durerii adaugă nedumerirea omului în momentul trezirii din somnul timpului,al păcii eterne.Poemul acesta al  primăverii este în esență o exclamație care întâmpină izbucnirea luminii, a vieții, impunând ideea de proces, de devenire.   

   În această poezie, Blaga este de fapt un poet al trezirii, nu al somnului, un spirit pe care neliniștile nu-l lasă să se abandoneze vieții vegetative, dorită ca dătătoare de inconștientă beatitudine, dar nu și trăită.

 

 

un test ușor pentru pregătirea simulării:

Textul 1

,, Era o seară caldă de vară. Prea caldă parcă. Maria, o fetiță de vreo 10-11 ani, se odihnea pe o buturugă așezată în fața casei în care trăia cu mama și tata. Pe buturuga aceea tăia tata lemnele cu care făceau focul în vatra din mijlocul casei. Și ea a învățat să taie lemne, deși era încă mică, tare slăbuță, iar toporul era mare și greu. A tăiat lemne și în seara aceea și le-a cărat cu greu lângă sobă. Tata era încă în pădurea din apropiere, strângea fructe, pe care le vindea în piața din oraș. Uneori rămânea mai mult acolo și venea acasă seara târziu. Mama creștea câteva animale pe lângă căsuță și cultiva legume într-o grădină mică. Maria era slăbuță. Ochii albaștri ca cerul verii îi erau aproape ascunși de părul blond. Purta un fel de rochie.

 Acum, fetița se odihnea pe buturugă. Își freca palmele, care o dureau de la coada toporului. Se întunecase. În curând urma să mănânce o fiertură cu legume după care o aștepta pătuțul ei.

 Maria s-a ridicat de pe buturugă și, înainte de a intra în casă, a mai privit o dată cerul negru, plin de stele. Deveni atentă atunci când observă că una dintre ele se mișcă. Da, se mișca! A coborât încet spre pământ. Apoi, a prins viteză și cu cât ajungea mai jos, cu atât se transforma într-o bilă de foc tot mai mare, aruncată parcă de vreun uriaș din cer. Copila zâmbi și se gândi:

― O stea căzătoare!

Și și-a pus o dorință. A intrat după aceea în căsuță, s-a așezat la masă, iar mama i-a pus în față o farfurie făcută din lut ars, plină cu fiertură. A sărutat-o pe părul blond și a aruncat un lemn pe focul care ardea în vatra aflată în mijlocul casei. […]

 Dimineața, Maria s-a trezit din cauza unui zgomot:

― Tata, s-a auzit ceva la ușă!

― Este vântul, Maria.

― Este un pui de pisică! E doar un pui slab. Uită-te la el, mama, nici blană nu mai are pe spate. Vă rog, nu-l alungați! Are nevoie de ajutor. E ca un copil, lăsați-mă să am grijă de el, să-l fac bine. Pot să-l fac bine. O să-i dau numele Bebe!

S-au privit în ochi unul pe celălalt. Tata a spus doar atât:

 ― Nu intră în casă. Dacă vrei să ai grijă de el, e treaba ta unde o faci.

― Da, tata, da, o să am mare grijă, mulțumesc! Îți mulțumesc și ție, mami! Vă mulțumesc, m-ați făcut fericită! O să am grijă de Bebe și promit că nu ne va face probleme!

Bebe îi privea un pic înspăimântat. Simțea că fetița l-a apărat. Se priveau unul pe celălalt cu ochi mari. Doi ochi albaștri priveau doi ochi galben-portocalii cu pupile negre și invers.

Mariei îi era milă de Bebe. Îl privea și îi spunea:

― Ce-i cu tine? Cum ai ajuns aici? De unde ai venit? Ce mă fac eu cu tine? Nici blană n-ai pe spate! Și uite, îți ies coastele prin piele de slab ce ești... dar voi încerca să am grijă de tine și o să-ți dau din ce primesc eu. Aoleu, poate ți-e foame! Mama face dimineața terci de ovăz! Îți aduc și ție un pic. Nu pleca, așteaptă-mă aici!”

                                           (  după Alex Donovici, Învățătorii de Grijă. Salvatorii)

,,Pisicile sunt unele dintre cele mai populare și mai iubite animale de companie din întreaga lume. Având mișcări grațioase, ochi expresivi și un comportament adesea misterios, pisicile au cucerit inimile oamenilor, care, timp de secole, le-au îngrijit și le-au protejat.

Au fost domesticite în Egiptul antic pentru a proteja proviziile de cereale, fiind vânători pricepuți. Cu timpul, pisicile au devenit simboluri culturale, atât în Europa, cât și în Asia.

Pisicile sunt cunoscute pentru independența și personalitatea lor unică. Ele comunică prin diverse mijloace: miros, mieunat, limbajul corpului. O pisică bine îngrijită poate trăi în medie între 12 și 15 ani, deși unele pot atinge vârsta maximă de 20 de ani.

 Pisicile sunt într-adevăr creaturi fascinante. Iată câteva dintre cele mai bine păstrate secrete ale lor:

~ Mustățile pisicilor sunt extrem de sensibile și pot detecta chiar și cele mai ușoare schimbări ale curenților de aer, ajutându-le să se orienteze în spații întunecate sau strâmte.

 ~ Pisicile au unul dintre cele mai bune simțuri auditive din lumea animală, pot auzi sunete cu o frecvență mult mai înaltă decât câinii.

~ Se crede că pisicile pot simți cutremurele cu câteva minute sau chiar cu câteva ore înainte de a se întâmpla pentru că simt micile vibrații.

~ Pisicile par să aibă o noțiune a timpului, devenind agitate în jurul momentului obișnuit de hrănire sau așteptându-și stăpânul să vină acasă la o anumită oră.

~ Un an uman nu este echivalent cu șapte ani de viață pentru o pisică. În realitate, o pisică de un an se aseamănă cu un adolescent.

~ Unele pisici albe cu ochi albaștri pot avea probleme de auz, o trăsătură genetică interesantă care nu se întâlnește la pisicile cu blana de altă culoare.

În zilele noastre, ele sunt considerate prieteni grijulii, loiali, care aduc bucurie în viețile oamenilor. Studiile au arătat că interacțiunea cu pisicile poate reduce stresul și neliniștea, îmbunătățind sănătatea și starea de bine a proprietarilor.”

                                        după Cele mai bine păstrate secrete ale pisicilor, www.secrete.ro

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

 Scopul pentru care au fost domesticite pisicile în Egiptul antic este:

 a. anunțarea din timp a cutremurelor

b. indicarea cu exactitate a timpului.

c. orientarea în spații întunecate.

d. protejarea proviziilor de cereale.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Pisicile pot auzi sunete cu o frecvență mult mai înaltă decât:

 a. caii. b. câinii. c. iepurii. d. șoarecii.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Tatăl fetiței adună din pădure:

a. ciuperci. b. fructe. c. legume. d. lemne.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Zgomotul auzit de Maria la ușă este produs de

a. crengile copacilor. b. picăturile de ploaie. c. puiul de pisică. d. vântul puternic.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț, pentru a stabili dacă acesta este „adevărat” sau „fals”, valorificând informațiile din textele date.

Textul 2                       Enunțul                                     Adevărat                               Fals

Pisicile sunt considerate simboluri culturale.

Pisicile comunică doar prin mieunat.

Pisicile pot trăi până la maximum 15 ani

Textul 1

Enunțul                                                                             Adevărat                                 Fals

Maria locuiește cu părinții ei în apropierea unei păduri.

Seara, copila mănâncă terci de ovăz.

Când l-a găsit Maria, puiul de pisică era foarte bine îngrijit.

6. Explică un motiv pentru care Maria zâmbește, valorificând textul 1.

7. Prezintă o trăsătură a textului narativ literar, valorificând textul 1.

8. Precizează o asemănare și o deosebire de conținut între cele două texte.

9. Crezi că un copil de vârsta ta poate avea grijă de un animal de companie?

                            motivează-ți răspunsul, valorificând textul 1.

      10 Asociază textul 1 cu o lectură citită, prezentând o valoare culturală comună, prin referire la  câte o secvență relevantă din fiecare text.

B

1.Transcrie, din articolul de dicționar, sensul pe care îl are cuvântul subliniat în textul 1.

CULTIVÁ, cultív, vb. I. 1. Tranz. A lucra pământul spre a-l face să dea roade. ♦ A semăna plante; a îngriji și a recolta plante agricole. 2. Tranz. Fig. A se ocupa cu râvnă de ceva; a face să crească, să se dezvolte. ♦ A căuta să câștige sau să mențină prietenia, bunăvoința, încrederea cuiva. 3. Refl. și tranz. A (se) instrui. – Din fr. cultiver, lat. cultivare.

                                              ***, Dicționarul explicativ al limbii române

2.Numărul literelor este egal cu numărul sunetelor în cuvântul:

a. „ajungea”.

b. „ghearele”.

c.„încerca”. 

d. „rochie”.

3.Sunt antonime cele două cuvinte subliniate în secvențele din seria:

a.....se transforma într-o bilǎ de foc; Grădina mamei se schimba în fiecare an.

b. „fetița se odihnea pe buturugă”; După ce se obosea la sală, mergea acasă.

c.„În curând urma sǎ mǎnânce”; Pisica a pierdut urma șoarecelui din grădină.

d. „Mama creștea câteva animale”; Aluatul pentru pâine creștea în bucătărie.

4.Alcătuiește un enunț în care adverbul din secvența:

 „A coborât încet spre pământ” să fie utilizat ca adjectiv:

adverbul:

   enunțul.

5.Rescrie secvența „pisicile au cucerit inimile oamenilor”, trecând substantivele la numărul singular.

6.Notează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în secvența:

 „Pe buturuga aceea tăia tata lemnele cu care fǎceau focul în vatra din mijlocul casei.”

7.Completează spațiile libere cu forma corectă a cuvintelor subliniate în următoarele enunțuri, reprezentând mesajul unui iubitor de animale:

Zilnic, voi da pisicii porțile / porțiile (1) atent cântărite de mâncare uscată / uscate (2).

Astfel, poate să crească / să crește (3) mai repede.

Zilnic, voi da pisicii _____________________ (1) atent cântărite de mâncare _______________ (2).

Astfel, poate ____________________________ (3) mai repede.

8.Imaginează-ți că vezi și tu, la fel ca Maria, o stea căzătoare și îți pui o dorință.

Scrie, în minimum cinci cuvinte, această dorință, utilizând un verb la modul condițional-optativ și un substantiv în cazul vocativ, pe care le vei sublinia.

Subiectul al II lea

1.Prezintă o valoare identificată în textul 1, valorificând textul indicat și experiența culturală (literatură, pictură și alte arte, obiceiuri/tradiții, personalități etc.) sau experiența personală într-un context cultural.

2.Scrie o compunere în care să o caracterizezi pe Maria, personajul din textul 1.

vin cocorii!!!!!!!!!!!

 

O dimineaţă de martie şi ziua începe som­noroasă,o pulbere argintie se spul­beră pe crengile nucului din faţa casei. Lu­mi­na puter­nică îmi lăcrimează o vreme ochii. Apuc să mai văd doar silue­tele subţiri ale pomilor, urmele lungi şi scli­pi­toare lăsate de un pescăruș, un nor alb, pufos într-un colţ de cer.Pe fe­reastră, în depărtare, văd turnul bisericii care veghează. Lu­mina grea de pace alunecă ca o veche catifea, ca un abur uşor.Pocnete moi, de crengi ce se dezmorţesc, murmur firav de ape care curg din streşini prea pline,de undeva, aproape, un foşnet fin. Vine de sub pământ, dintre pomi,din spatele tufelor goale de frunze. E freamătul care se face simţit doar atunci când se apropie primăvara, ca şi cum ar fi uruitul dezmorţit al pământului care se trezeşte din somnul iernii.

Se face că plouă şi că stelele au rămas agăţate de crengile nucului, că o lumină caldă se lasă peste lume şi prin­de în vraja ei crengile cu mugurii nerăbdotori. Şi-atunci pot să aud iar clopoțeii din ari­pile îngerilor care colindă pe că­rările ce­ru­lui și picură vestea venirii cocorilor.Simt că inima mi se încălzește. Nimic nu mă poate atinge.

 

 

pentru tine,mamă.......

 Mamă, tu eşti oglinda tinereții veșnice, oceanul adânc al purei iubiri. În lumea asta rece, tu ai fost prima care m-a strâns în brațele-ți calde şi care mi-a protejat leagănul copilăriei mele.Ochii tăi mamă, ochii tăi i-am zărit întâia oară, când la pieptul tău am privit lumea toată, iar vocea ta, vocea ta mi-a făcut urechile şi sufletul să vibreze de emoție și de bucurie.

    Mamă, tu ești surâsul care-mi umple întreaga ființă!

 M-ai ascuns mereu de lacrimile tale, mi-ai zâmbit în fiece clipă. Acum mamă, am crescut, dar tot eu ramân comoara ta. Tu, mamă, reînvii primăvara... tu mă prinzi de mână și-n palmele tale parcă se repetă veșnicia, un infinit de iubire care mă cuprinde și-mi mângâie sufletul.Când mi-e dor de tine,te caut în mine, în sufletul meu.Și te găsesc...blândă, tânără, frumoasă. ...îți văd ochii... ce împrăștie lumină,îți simt mâna caldă... care îmi dă putere.

Undeva în adâncurile mele, ai sădit o grădină și adeseori, mă duc în ea, ca să-ți simt parfumul, să-ți aud vocea, să-ți văd privirea.

   Mamă, dulcele meu Rai, tu mă primești mereu în inima ta,un tărâm în care liniștea mă copleșește și pacea îmi îmbracă întreaga ființă.

    Mamă, șiraguri de zile vor trece, dar tu mereu mă vei aștepta cu soarele cald în ochii tăi, mereu mă vei ierta și mamă...mă cuprinde teama, teama că n-aș reuși să-ți arăt cât însemni pentru mine!

     Dacă m-aș întâlni vreodată cu Dumnezeu,i-aș mulțumi că mi-a dat o mamă.

Ce poate fi mai frumos decât să mă uit în ochii mamei mele și să înțeleg că acolo, din perfectul irisului ei și până la marginea unei gene, se naște veșnicia!

      Primul meu strigăt te-a făcut fericită, pentru restul, te rog să mă ierți, scumpă mamă…

de mărțișor...........

 

                              Îndemn

                     Martie s-a grăbit să vină!

și-n fiecare an vrea să ne arate că primăvara va dura o veșnicie,că pomii toți cu trunchiurile-n floare privesc spre  orizontul pierdut, unde soarele cu buze roșii sărută-n creștet noaptea micșorată,când nenumarate călătoare revin din depărtare, aducând pe aripi o adiere de vânt parfumat al noului,al melodiei.

  Și-atunci eu dorindu-mă fulg, mă iau la întrecere cu norii ce fug de hohotul cerului albastru,

                iubesc primăvara îndemnându-va să priviți:

                      ramurile îmbobocite,

                              aripile păsărilor,

                                   soarele auriu,

                                           o melodie de Vivaldi,pe care vi le-am adus

          și,

 fără să vă cer voie, vă invit să înlocuiți un mare actor savurând un parfum și dansând tangoul,

                                                  aplecați-vă spre sălciile plângătoare șoptind în fiecare ureche:

-Nu știți c-a venit primăvara?...

                                                 că fiecare zi plină de lumină vă face să vă amintiți că trăiți?...

                                                 că fiecare verde cerșește atenția?...

                                                 că narcisele galbene își scutură delicat clopotele din cununile de stele…

                                              și că nu trebuie să căutăm perfecțiunea înfloririi?…

                 să ne lăsăm purtați de sunetele unei viori,împletind șireturi de legat viața……………..

Primiţi în dar o viorea,
                                 Un tril, un susur de izvor,
                                           Un răsărit... primiţi o stea
                                                       Şi-un curcubeu drept mărţişor!

                          Să fiți senini și blânzi ca o primăvară!!!!! 

test: ,,Cireșarii”de Constantin Chiriță + text nonliterar,,Telefon mobil”

 Textul 1

,,Veselia celor doi cireșari: seninătatea Luciei și saltul spre stele al lui Ionel nu erau nici prefăcătorie și nici poze fără motiv. La drept vorbind, Ionel era eroul zilei, deși Maria susținea morțiș, în felul ei, că Lucia „avea exact același drept la slavă“. Amândoi tinerii izbutiseră, după aproape trei luni de îndrăzneli, încercări, eșecuri și reușite, după „atâta sudoare extrașcolară“, cum glumea Dan, să construiască două aparate T.F.F., simple, portabile, pentru comunicări la mică distanță, absolut necesare expediției. Fără aceste aparate, expediția cireșarilor era de neconceput. Dar ele ar fi rămas o simplă intenție, dacă tinerii nu ar fi găsit un susținător înfocat și foarte generos în persoana lui moș Timofte. Deși nu-l avea întru totul la inima pe Ionel, bătrânul paznic nu scăpase niciun prilej de a-i ajuta pe cireșari; le descuiase de zeci de ori, ca un complice mut, ușa laboratorului de fizică, făcuse întotdeauna ordine după ei, dar mai ales le adusese celor doi constructori tot felul de unelte și de materiale uitate de-a lungul anilor prin magaziile liceului. […] Cireșarii se descoperiră deodată posesorii a două bucurii, sau poate posedați de două bucurii: barca și aparatele. Și pentru că aparatele erau chiar lângă ei, și mai ales pentru că erau ale lor, se lăsară, docili, subjugați de ele.

Ionel, de asta dată în largul lui, făcu un plan strașnic, la repezeală, pentru verificarea aparatelor. De câtă vreme, și cu câtă emoție așteptau cireșarii marele moment! Se formară două grupuri, fiecare având în sarcina lui un aparat. Un grup trebuia să rămână chiar acolo, la masa din fața cerdacului, celălalt urma să parcurgă un drum de vreo doi kilometri și jumătate, care trecea prin grădina casei, apoi printr-o livadă care-și cățărase prunii pe Dealul Cimitirului, apoi printr-o vie care se înfunda într-un crângușor cu străluciri și fâlfâiri de beteală, și abia, la marginea crângușorului, la semnul de recunoaștere: movila în forma de căciula, trebuia să se oprească. Timpul se socoti cu multă zgârcenie: jumătate de oră – drumul până la movilă, zece minute – pregătirea aparatelor, zece minute – schimbul de mesaje, adică verificarea propriu-zisă, zece minute – pauză, jumătate de oră – întoarcerea. În total un ceas și jumătate. Grupul de pe cerdac era compus din Ionel, Maria și Dan. Celălalt, din Lucia, Victor și Ursu. Dintre cei rămași în curte, în preajma cerdacului, cea mai nesuferită jumătate de oră o petrecu... Tic. Prichindelul izbutise, după niște sforțări crâncene, să împingă cepul butoiului afară. Își zdrelise degetele tot împingând și împingând, dar când își potrivi ochiul în cerculețul de lumină zări o sumedenie de lucruri și ființe, numai masa din fața cerdacului și aparatul care, probabil, se desfăta pe ea nu intra în raza privirilor lui. Dacă butoiul nu ar fi avut fund, l-ar fi potrivit la iuțeală cu ochiul de lumină spre masă, dar în situația în care se afla un singur lucru îi mai rămânea de făcut pentru a se înfrupta și el din minunăția din fața cerdacului: să ridice din când în când capul afară din butoi. Și treaba asta era foarte riscantă din cauza neînțelegerii dintre Ionel și Țombi. Cățelul stătea nemișcat, cu botul pe labe, la jumătatea distanței dintre butoi și cerdac. Ionel, crezându-se amenințat, pândea cu coada ochiului fiecare mișcare a cățelului. Și timpul se făcuse atât de leneș, că lui Tic îi venea să mănânce doagele. Dar nici cireșarii de pe cerdac n-o duceau mai bine. Și asupra lor se abătuseră frigurile, deși nu stăteau cu picioarele în apă ca prichindelul ciufulit și curios. Așteptarea îi ucidea și pe ei, și poate că se simțeau chiar mai încarcerați decât prizonierul din butoi. În sfârșit, Ionel își privi ceasul:

― Au trecut treizeci și cinci de minute... Ufff! Greu au mai trecut... 

Maria uită într-o clipă toate certurile pe care le avusese cu Ionel. Mai că-i venea să-i sară de gât, dar, atinsă de nu știu ce fior al amintirilor, se mulțumi doar să se apropie de el și să-i urmăreasca febril, cu sufletul la gură, toate mișcările.

Tânărul fizician își mai privi o dată ceasul, răsuflă prelung, de parcă ar fi aruncat kilometri de văpaie din el, eliberă antena subțire și lungă, parcă fără de sfârșit, apoi începu semnalizările. Emițătorul se supuse tocmai apăsării degetelor. Țăcănituri, mai puternice, sau mai slabe, se auzeau distinct, semnalări repetate, repetate, repetate... cu pauze între ele, cu pauze pentru răspuns, dar pauzele rămâneau goale, tăcute. Niciun răspuns... Cuprins de îngrijorare, Ionel se uită iarași la ceas. Își strânse pumnii și se repezi din nou asupra emițătorului. Semnale, semnale, semnale, și pauze la fel de mute. O expresie de spaimă și durere se întipări pe fața fizicianului. Și ea deveni aproape groază când se uită la Maria. Aștepta cuvinte rele, priviri crude, aștepta cârlige reci în umeri și-n ceafă. Alături de Dan, Maria trăia însă aceleași emoții și aceleași spaime ca Ionel:

― Nu se poate! se răzvrăti ea. Nu se poate! Mai încearcă o dată. Haide!

Ionel se supuse îndemnului, mai ales că-l văzu si pe Dan clătinând energic din cap. Reîncepu semnalizările, dar emițătorul rămase în continuare mut și nemișcat. Gândurile care încolțeau în mintea celor trei cireșari se asemănau întocmai: sau erau prost făcute aparatele, sau se întâmplase ceva, sus, pe deal.”

                                                           (Constantin Chiriță, „Cireșarii“)

Textul 2

                   Telefoanele mobile                                                         

 Un telefon mobil sau telefon celular (întâlnit și sub formele substantivizate „un celular”, „un mobil”) este un aparat electronic portabil, un dispozitiv mobil, care funcționează fără fir (prin radio) pe baza rețelelor GSM sau CDMA și este folosit în general pentru comunicații personale la distanță mare. Telefoanele portabile care nu se bazează pe rețele GSM sau CDMA nu trebuie numite „mobile”, deși sunt deplasabile, v. mai jos.

Miniaturizarea continuă a permis ca în zilele noastre în telefoanele mobile să se mai integreze o serie întreagă de funcțiuni suplimentare, ca de ex. dictafon, aparat de fotografiat și filmat, aparat de accesat Internetul și webul, GPS, radio și multe altele, astfel rezultând un nou gen de telefon mobil, foarte „inteligent”, numit smartphone.

Telefonul a devenit portabil la 20 februarie 1942, când americanul Donald M. Mitchell a cerut eliberarea unui brevet pentru telefonul său mobil, „Radio portabil pentru transmisie și recepție”. Dispozitivul transmitea folosind unde scurte, avea o rază de acțiune limitată și cântărea nu mai puțin de 2,5 kg. Au mai trecut 35 de ani până când telefoanele mobile au început să fie folosite pe scară largă, de oamenii obișnuiți. Inventatorul primului telefon mobil este considerat dr. Martin Cooper, fostul manager de sistem din cadrul companiei Motorola.[1][2] Primul apel de pe un telefon mobil a fost făcut de Cooper la 3 aprilie 1973. Abia în 1983 Motorola a prezentat primul telefon mobil comercial din lume, Dyna TAC 8000X.

În ziua de azi telefonia celulară sau mobilă se bazează pe standardul de comunicații și rețeaua GSM.                                                                                                                                                                                       

                                                          (https://ro.wikipedia.org/wiki/Telefon_mobil)

A.

1. Notează, din Textul 1, numele personajelor din grupul rămas pe cerdac.

2. Textul 1.

Timpul necesar pentru verificarea efectiva a aparatelor este de:

a) jumătate de oră

b) o oră și jumătate

c) treizeci și cinci de minute

d) zece minute

3. Textul 2.

Telefonul a devenit portabil la:

a) 20 februarie 1924

b) 20 ianuarie 1942

c) 20 februarie 1942

d) 30 februarie 1942

4. Textul 1.

În fragmentul extras din „Cireșarii“, de Constantin Chiriță, se evidențiază:

a) emoțiile unei încercări

b) dificultatea unui demers științific

c) frumusețea unei întâlniri cu prietenii

d) emoția și dificultatea care însoțesc un demers științific 

5. Notează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte:

1- Veselia celor doi cireșari, Lucia și Ionel, este neîntemeiată.

2- Cireșarii socotesc cu multă zgârcenie timpul total pentru verificarea aparatelor.

3- Tic așteapta pe cerdac, alături de Dan, Maria și Ionel, să se desfășoare verificarea.

4- La prima încercare, aparatul rămâne fără răspuns.

5- Un telefon mobil funcționează fără fir (prin radio) pe baza rețelelor GSM sau CDMA.

6- Primul telefon mobil din lume cântărea câteva sute de grame.

6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Tic, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență:

„Dintre cei rămași în curte, în preajma cerdacului, cea mai nesuferită jumătate de oră o petrecu...Tic. Prichindelul izbutise, după niște sforțări crâncene, să împingă cepul butoiului afara. Își zdrelise degetele tot împingând și împingând, dar când îți potrivi ochiul în cerculețul de lumină zări o sumedenie de lucruri și ființe, numai masa din fața cerdacului și aparatul care, probabil, se desfăta pe ea nu intra în raza privirilor lui.“

 Deși se ascunde de ceilalți,Tic,prichindelul,dorește să-și găsească un punct bun de observație.Este insistent și dornic de a urmări încercările prietenilor mai mari.Dezamăgit privește,,lucruri și ființe, numai masa din fața cerdacului și aparatul care, probabil, se desfăta pe ea nu intra în raza privirilor lui.“Caracterizarea indirectă urmărește gesturile zadarnice ale lui Tic de a vedea mișcările din fața lui.

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență  relevantă din fiecare text.

   Cele două texte au un conținut comun reprezentat de tema dorinței de comunicare,prin inventarea unor dispozitive care să permită comunicarea la distanță, pentru ca oamenii să comunice,să aibă posibilitatea de a fi în legătură unii cu ceilalți.În textul 1, doi adolescenți au construit,,două aparate T.F.F., simple, portabile, pentru comunicări la mică distanță”și probează eficiența aparatului.

 În textul 2,nonliterar,sunt prezentate etapele prin care telefonul mobil a deveni cel de astăzi- din 1942 până în 1983- când,,Motorola a prezentat primul telefon mobil comercial din lume, Dyna TAC 8000X.”

 Astfel,inteligența oamenilor a dezvoltat aparate și dispozitive care să lege oamenii aflați la depărtare.

8. Crezi că, printr-o descoperire științifică, cei doi adolescenți pot contribui la dezvoltarea societății umane? Motivează-ți răspunsul, valorificând Textul 1.

   Desigur cred că descoperirea științifică a celor doi adolescenți poate face diferența într-o lume în care inovația, ingeniozitatea și inteligența deschid calea progresului și a evolutiei civilizației.Mintea adolescenților dornici de nou,a cercetătorilor, mai ales, are mereu deschidere și, prin conexiunile inedite, propune soluții surprinzătoare la problemele considerate de nerezolvat.

Ionel și Maria,după multă muncă,,îndrăzneli, încercări, eșecuri și reușite, după „atâta sudoare extrașcolară“, cum glumea Dan,” reușesc să construiască,,două aparate T.F.F., simple, portabile, pentru comunicări la mică distanță” necesare expediției lor.

  Orice noutate,schimbare contribuie la modificarea percepției,înțelegerii asupra vietii,fiindcă un pas mic pentru un omenire devine un pas uriaș pentru umanitate.Chiar din adolescență și mai târziu în maturitate  cei dornici de a descoperi noul pot schimba viața semenilor.

9. Asociază fragmentul din „Cireșarii“cu un alt text literar,prezentând o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

  Fragmentul din „Cireșarii“poate fi asociat cu romanul lui Jules Verne „20 000 de leghe sub mări“de Jules Verne, în care, pe lângă povestea captivantă a călătoriei subacvatice, sunt prezentate multe dispozitive tehnice care se află la bordul submarinului. Profesorul Pierre Aronnax, un renumit biolog marin francez, este fascinat de descoperirile științifice și de tehnologia avansată de pe,,Nautilus.”

 De altfel, inventivitatea umană este valoarea evidențiată de cele două texte, ca rezultat al curiozității și al dorinței de explorare: tinerii din ,,Cireșarii”sunt preocupați de o invenție:,,două aparate T.F.F., simple, portabile, pentru comunicări la mică distanță”,ei sunt prieteni doresc să se audă în expediția lor; iar Jules Verne prezintă un submarin cu o alcătuire complexă, mult înainte ca un asemenea aparat să existe cu adevărat,, un obiect lunguieţ, în formă de fus, cîteodată fosforescent, şi cu mult mai mare şi mai rapid decît o balenă.” Tehnologia, la Verne, nu e importantă,pentru că face lumea mai bună, ci pentru că este un instrument de fugit din lume.

     Impactul tehnologiei asupra vieții oamenilor este surprinzătoare, indiferent de epocă.

B.

1.Sunt corect despărțite in silabe ambele cuvinte din seria:

a) sem-na-li-ză-rile, mi-ni-a-tu-ri-zarea

b) semn-a-li-ză-ri-le, mi-ni-a-tu-ri-za-rea

c) sem-na-li-ză-ri-le, mi-ni-a-tu-ri-za-rea

d) sem-nal-i-ză-ri-le, minia-tu-ri-za-rea

2.Sunt derivate toate cuvintele din seria:

a) descoperiră, posesorii, miniaturizarea, transmitea

b) îndemn, prelung, funcționează, comunicații

c) prelung, țăcănituri, funcțiuni, comunicații

d) descoperiră, prelung, transmitea, comunicații

3.Sensul din text al cuvântului subliniat din fragmentul: „Primul apel de pe un telefon mobil a fost făcut de Cooper la 3 aprilie 1973.“ este:

a) alarmă

b) convorbire

c) interogare

d) proces

4.Enunțul care conține un omonim al cuvântului subliniat din secventa: „Deși nu-l avea întru totul la inimă pe Ionel, bătrânul paznic nu scăpase niciun prilej de a-i ajuta pe cireșari“ este:

a) Ploile dese au făcut mult bine solului.

b) Pădurarul se strecura prin desișul țepos.

c) Copacii deși ascundeau grădina bogată.

d) Deși în pădure sunt mulți brazi, ea se află la câmpie.

5. Selectează din fragmentul următor trei adjective, al căror caz îl vei preciza:

„Tânărul fizician își mai privi o dată ceasul, răsuflă prelung, de parcă ar fi aruncat kilometri de văpaie din el, eliberă antena subțire și lungă, parcă fără de sfârșit, apoi începu semnalizările.“

6. Alcătuiește un enunț interogativ în care substantivul „ceas“ să aibă funcția sintactică de atribut substantival genitival și un enunț asertiv în care pronumele relativ „care“ să aibă functța sintactică de subiect.

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora:

„Miniaturizarea continuă a permis ca în zilele noastre în telefoanele mobile să se mai integreze o serie întreagă de funcțiuni suplimentare, ca de ex. dictafon, aparat de fotografiat și filmat, aparat de accesat Internetul și webul, GPS, radio și multe altele, astfel rezultând un nou gen de telefon mobil, foarte „inteligent”, numit smartphone.“

8. Rescrie textul următor, reprezentând reacția prietenului tău/prietenei tale la aflarea veștii că ți-ai luat un nou telefon mobil, corectând toate greșelile, indiferent de natura lor:

Ma bucur ca asteptarea ta luasese sfarseala, c-a stiam c-at de doritor erai sa a-i telefonul asta.

Subiectul al II-­lea

Scrie rezumatul Textului 1. 

Ionel si Lucia reușesc să realizeze aparatele T.F.F necesare expediției.

Toti,,cireșarii” știu că fără aceste aparate expediția lor nu se putea desfășura.Au fost ajutați de moș Timofte,bătrânul paznic al școlii,care i-a dus de multe ori în laboratorul de fizică. Tinerii vor să verifice aparatele și se împart în două grupuri,fiecare cu câte un aparat. Un grup rămâne în cerdac, iar celălalt merge lpe deal,la o distanță de doi kilometri.În acest timp,Tic se chinuie să găsească cel mai bun punct de observație, din butoiul în care era ascuns. După trecerea timpului stabilit, Ionel încearcă să contacteze grupul aflat pe deal. Nu primește niciun răspuns.Încercările lui repetate nu au niciun rezultat spre deznădejdea tuturor.Cei trei cireșari se gândesc că poate aparatele dau o eroare sau pe deal,la ceilalți, s-a întâmplat ceva neprevăzut.