6=Rima pereche;măsura primelor două versuri:11-10 silabe.
7=În poezia „Trezire”sunt elementele evidente care
sugerează venirea primăverii precum sintagma „Martie sună”, precum și munca
albinelor care „amestecă învierea”, fapt ce sugerează strângerea polenului
florilor abia trezite la viață.În textul 2,un apicultor observă munca albinelor
care au un ,,sistem sofisticat de comunicare”,felul cum cercetează
locurile noi,,apoi transmit în ce direcţie, la ce distanţă şi cât de multă
hrană este în zonă.”
În cele două texte este arătată albina- simbol al
hărniciei, muncii, perseverenţei, colectivităţii, familiei, fertilităţii,
bogăţiei şi sufletului.
8=Alegerea unei cariere reprezintă un moment deosebit de
important al vieții noastre și trebuie privit din perspectiva implicatților pe
termen lung. Procesul alegerii unei cariere poate fi, de multe ori, unul de
lungă durată, implicând momente de ezitare,renunțare și revenire asupra
deciziilor în funcție de variabilele asupra cărora reflectăm.
Alegerea drumului în viață poate crea multe confuzii și conflicte atât la nivel
interior, cât și în relație cu alți factori implicați în această alegere.
Decizia orientării către un anumit domeniu de activitate poate debuta încă din copilarie.
În unele cazuri, părinții,familia sunt cei care influențează alegerea unei
meserii. În textul 2 este prezentat un tânăr apicultor care este la a patra
generație de apicultori,din copilărie era mereu înconjurat de stupi şi astfel s-a
obişnuit cu albinele,a studiat agronomia, la fel ca tatăl său,a înțeles că albinele
sunt esenţiale în viața lui, s-a simțit,, apropiat de povestea lor” şi a vrut
,,să încerce să se ocupe serios de această afacere.”
Cred că este
important ca alegerea unei cariere să pornească de la nevoile și așteptările cu
privire la perspectivele dezvoltării noastre, dar trebuie să fie abordată și
din perspectiva dinamicii societății actuale.
9=Poezia,,Primăvara” a lui Alecsandri este un pastel
despre anotimpul exaltării poetului îndrăgostit de soare, de lumină, anotimpul
dătător de viață, al reînvierii. Viața, freamătul, schimbarea naturii sunt
sugerate prin enumerarea vietăților ce roiesc în natură.Imaginile auditive și vizuale
alcătuiesc o horă a bucuriei,entuziasmului din natură.
,,Turturelele se îngână,
Mii de fluturi vezi zburând
Și pe harnica albină
Din flori miere adunând.”
În poezia „Trezire”, sunt identificate
elementele care sugerează venirea primăverii: „Martie sună” ,munca albinelor
care „amestecă învierea”, fapt ce sugerează strângerea polenului florilor abia
trezite la viață. „Copacul meu” poate fi asociat cu eul interior al poetului, trezit
din „starea dumnezeiască” de către toate elementele naturii„câte puteri sunt,
se leagă-mpreună.” Regretul trezirii este indirect exprimat prin trezirea arborelui simbol al
vieții, făcând legătura dintre lumea pământească și lumea cerească,acesta fiind
un înlocuitor simbolic al omului.
Poeziile primăverii
sunt exclamații care întâmpină izbucnirea luminii, a vieții, impunând ideea de
proces, de devenire.
MESAJUL poeziei,,Trezirea”de Lucian Blaga
,,Trezirea” este momentul revenirii naturii, când lumea
și natura stau în aşteptare, gata să izbucnească la sunetele lui
Martie,personificările,,mocnește;sună” anunță renașterea naturii. Munca
albinelor care „amestecă învierea”,renașterea naturii,timpul miraculos, sugerează
strângerea polenului florilor abia trezite la viață,iar mierea devine suflul
vieţii, reflectă nemurirea şi învierea. Regretul trezirii este
indirect exprimat prin trezirea arborelui, acesta fiind un înlocuitor simbolic
al poetului. Arborele este expresia vieții, făcând legătura dintre lumea
pământească și lumea cerească, este una din coloanele cerului cu rădăcini în
adâncul pământului și cu coroana ,,în văzduhuri zmeu.” „Copacul meu” poate fi
asociat cu eul interior al poetului, care este forțat să se trezească din somn,
din „starea dumnezeiască” de către toate elementele naturii.„câte puteri sunt,
se leagă-mpreună.”Omul asemenea copacului este zguduit,răvășit de nestatornicia
vieții.Exclamația,,câte puteri sunt, se leagă-mpreună, din greul ființei să
mi-l urnească”exprimă teama de a nu fi clintit din trăirea dată de divinitate,din
credință.
Interogațiile din finalul poeziei doresc să găsească un
răspuns al revenirii luminii,al ieșirii din beznă spre cunoaștere,spre adevăr
și speranță.Comparația mugurilor,simbol al creșterii și al vieții noi cu lacrimile durerii adaugă nedumerirea
omului în momentul trezirii din somnul timpului,al păcii eterne.Poemul acesta
al primăverii este în esență o exclamație
care întâmpină izbucnirea luminii, a vieții, impunând ideea de proces, de
devenire.
În această
poezie, Blaga este de fapt un poet al trezirii, nu al somnului, un spirit pe
care neliniștile nu-l lasă să se abandoneze vieții vegetative, dorită ca
dătătoare de inconștientă beatitudine, dar nu și trăită.
