,,Albatrosul
este o pasăre solitară, nu întâlnim la el vreo structură socială, nici măcar în
perioada de cuibărit, iar dacă, uneori, se grupează pe suprafaţa oceanului, o
face doar temporar, pentru a înlesni prinderea hranei. În rest, zboară
singuratic, fie ziua, fie noaptea, străbătând imensele spaţii ocenice […] Astfel poate parcurge într-o viaţă mai multe milioane de kilometri, cu
un consum extrem de redus de energie. De altfel, muşchii săi sunt slabi şi, ca urmare,
pasărea oboseşte repede atunci când trebuie să-i utilizeze. Chiar
şi aripile permanent deschise ar cere un efort muscular considerabil, dar un
biolog englez a descoperit că ele se blochează datorită unui sistem de
tendoane. Deşi 90% din viaţa sa – la unele specii (sunt 14 în total), chiar 94%
- se desfăşoară deasupra oceanului, pasărea are, totuşi, nevoie de odihnă.
Doarme în zbor, cu capul ascuns în pene, folosind, dacă putem spune aşa
,,pilotul automat”, adică lasându-se în voia vântului şi a reflexelor. Un
albatros poate să străbată 550 km într-o singură zi. Revine, totdeauna, la
locul de cuibărit, chiar dacă acesta se află la 7 – 8000 km. Exemplare inelate
din insula Georgia de Sud au fost descoperite în Australia, unde veniseră să
cuibărească, parcurgând astfel 12.000 km. Dar aceste distanţe sunt calculate în
linie dreaptă, fără să se ţină seama de nenumăratele zigzaguri generate de
căutarea curenţilor favorabili de aer. ”
(Alexandru
Marinescu, Albatrosul. Prinţul vastei zări în vol. Umbra cornului
de rinocer)
Textul nonliterar este un text care are drept
scop informarea obiectivă a cititorului în legătură cu anumite aspecte ale
realităţii într-un limbaj clar şi precis, conţinând adesea termeni
ştiinţifici şi tehnici.
Textul “Albatrosul” este un text nonliterar, pentru că
are toate caracteristicile unui astfel de text.
În primul rând, este text nonliterar, deoarece conţine informaţii
obiective despre această pasăre şi nu opiniile subiective ale autorului. Citind
fragmentul,aflăm despre albatros că este o pasăre solitară,că se grupează,pentru
a-și procura hrană.Singuratic,albatrosul parcurge milioane de km.cu un consum
redus de energie. Autorul dă informații anatomice despre mușchi,aripi. Alte
informaţii oferite de text se referă la descoperirea unui biolog englez despre
blocarea aripilor datorită unui sistem de tendoane. De asemenea ciudat este
faptul că doarme în zbor,folosind,,pilotul automat”,lăsându-se în voia vântului
și a reflexelor,dar o informație ce atrage atenția este descoperirea unor
exemplare inelate din Georgia tocmai în Australia.
În al doilea rând, caracterul nonliterar al textului este
dat de limbajul său. Este un limbaj clar şi precis, lipsit de expresivitate
artistică, în care cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu. Se folosesc
mulţi termeni ştiinţifici şi tehnici, precum:efort muscular,biolog,sistem de
tendoane,reflexe,...; de asemenea, apar date numerice: 94%,,12.000km....
În concluzie, fragmentul este nonliterar, pentru că sunt prezentate informaţii obiective despre o pasăre reală,mai ales despre zborul lui, folosindu-se
un limbaj ştiinţific.
