Creaţia stă la baza existenţei noastre. Suntem rodul
creaţiei şi suntem dăruiţi cu puterea creaţiei, însă această forţă nu se
trezeşte la viaţă decât atunci când dorim să vede alfel TIMPUL. Muzica,
pictura, dansul, exprimarea prin scris,
sunt expresii ale unei evadări din obișnuință.
Fiecare dintre
noi devine la un moment dat un artist, atunci când simte că evadarea din sine
deschide o cale către dorința interioară de frumos. Fiecare dintre noi, chiar
dacă nu se ridică prin talent la valoarea creatorilor de geniu în muzică sau
pictură, îşi află refugiul în artă :ascultă muzică sau contemplă o pictură,fotografii,
se plimbă în natură. Uneori fiecare este artistul propriilor gânduri pe care le
rânduieşte într-o expoziţie ori într-o
sală de concerte şi în care se refugiază, cand simte dorința să fie singur cu
propria creaţie. Și lucrurile simple se pot constitui în creaţii de valoare:
decorarea spaţiului intim cu gust şi armonie, poate aduce acel strop de
satisfacţie ce conferă luminozitate vieţii.
Iată cum crearea
frumosului nu presupune crearea lucrurilor grandioase, uimitoare, ci acea stare
interioară de liniște,de bucurie. O carte pe care o citesc mereu cu plăcere
este,,Micul prinț”; un dialog plăcut cu un prieten în care îmi pot exprima gândurile,o
plimbare cu bicicleta,pentru a admira un apus de soare,apoi un tablou al
naturii creionat în minte și transpus naiv în acuarelă ,un gând de iubire
îndreptat către un animal,o pasăre, o încercare-o compunere prin care îmi aştern
gândurile pe hârtie ori descriu lumea așa cum mi-o doresc, sunt doar câteva
dintre creaţiile în care mă pot regăsi.
Chiar şi prietenia
este tot o creaţie. Investesc tot ce consider
eu că e de valoare - sentimente, bunătate, frumuseţe, inteligenţă.Prietenia este singura creaţie al cărui creator creează
şi este în acelaşi timp, creat.
Orice creaţie,
indiferent de valoarea ei, pentru creator este o operă de artă, sau poate fi
înţeleasă ca o simplă manifestare a binelui. În contextul în care eu,creatorul,
devin conştient de propria-mi putere de creaţie, realitatea îm care
trăiesc se îmblânzeşte, devine mult mai prietenoasă şi mai primitoare. Cred că a crea este la fel ca atunci cand aș porni într-o aventură ,dar nici eu sau nimeni nu vom
ști care va fi deznodămantul. Eu văd
creația ca un joc, o aventură, deoarece nu pot crea ceva din nimic, ci mă joc
cu ceea ce există în jurul meu,dar și cu răspunsurile primite de la cei cu
experiență, pentru a inventa ceva nou. De aceea atunci cand creez mă simt liber,pentru că mă joc,iar rezultatul
poate fi DEOSEBIT ,INTELIGENT și UTIL.
