Iubesc Vara!!!!!!!!!!!!!
ea cu
o baghetă magică împarte soare și cer albastru,nisipuri calde și mare înspumată,cărări
umblate de pași neastampărați,cantecele neobositelor zburătore, ploaia cu
stropii jucăuși ce nu contenesc să cadă din cer și apoi, razand, fug și se
ascund după luna superbă, fluturii ce ademenesc florile colorate și
parfumate,dar mai ales căldura....
Iubesc Vara!!!!!!!!!!!!!
pentru
nopțile cu lună plină și miile de stele pe care le număr noaptea de
la fereastră, fascinat de parfumul teilor sau al reginelor nopții...o iubesc
pentru diminețile colorate cu verdele uniform, cu întinderile albastre nesfarșite... apoi privesc printre
pleoape regele-soare- globul auriu ce strălucește impozant peste toate
aceste minunate culori.
Tolănit la umbra unui măr văratic visez... iar singurul glas ce
străbate liniștea mea e numai glasul vântului, care se taie, suspinând cu un
farmec nespus, în frunzele ce învelesc merele roșii. Langă mine,florile trandafirului
roz se pleacă la suflarea vântului, ca și cum s-ar teme de mangaierea lui; și,
din acest joc nebunatic al vântului cu florile, valuri adânci și strălucitoare
de culori și de lumină se sapă până dincolo de hotarele vederii mele; iar
fluturii mici și albaștri și albi și portocalii ca niște fulgi de păpădie se
ridică speriați în stoluri zburătoare și, beți de miresme și de lumină, se răspândesc
în aerul cald al grădinii...Mă întreb unde se ascund greierul șuierător,cosașul răgușit, locuitori
nevăzuți ai grădinii, ce-și țiuie eternul lor cântec sub miezul zilei
înflăcărat... ascult două păsări venite pe
creanga cea mai de sus și mă
delectez cu cel mai dulce concert, pe care cântăreții naturii îl execută
pe note muzicale neauzite. Aici,în vara mea, e, fără îndoială, paradisul
pământesc și... aștept un înger coborat din albastrul limpede al
cerului adânc să-mi atingă pleoapele, să bată alb din aripi...să-mi dea iubirea
în inimă.....