De câteva ori am văzut-o pe mama răsfoind o revistă în
care erau imagini cu flori sau grădini, plante,iar fața ei nu exprima
plăcere,bucurie,ci rămânea îngândurată,apoi mi-a povestit despre locul unde
crescuse,un loc al florilor.Și iată-mă într-o zi poposind împreună cu părinții
într-un loc al amintirilor din copilăria mamei.Acum am înțeles că dragostea
pentru aceste minuni ale naturii - florile - n-ar fi fost, poate, niciodată deplină,
fără existenţa acestui mic univers de culori şi miresme,pe care-l știa și-l
iubise din copilărie.
Era mica grădină din sufletul ei, în care mâinile harnice ale unei femeii
sădiseră şi îngrijiseră toate florile. Ne-a întâmpinat la intrare și în
razele soarelui mi s-a părut că o mai văzusem poate într-un film,poate într-o
imagine dintr-o carte.Lângă ea străjuia un maiestuos arbust de lămâiţă nins
de flori albe, al căror parfum dulce-acrişor înmiresma toată curtea.Am alergat
spre centrul grădiniţei ocupat de un mare rond, în mijlocul căruia trona o tufă
uriaşă de cerceii doamnei-am râs când mi-am amintit de cerceii doamnei de
română-erau la fel. Pe tijele-i înalte, fragile, se înşiruiau, la distanţe
perfect egale, floricelele roz, în formă de inimioare, mai mari la bază, din
ce în ce mai mici spre vârf. Iată creţişori roşii, cu florile asemenea unor
bănuţi-de unde vin numele acestea,mă gândeam,zâmbind, garofiţe multicolore,niște flori roşii bătute, cu miros
uşor piperat, dar şi pestriţe -galben cu roşu-le-am uitat numele. Pe fundalul
grădinii, lângă gardul ce ne despărţea de strada din spatele casei, se înălţa,
până deasupra gardului vechi, cuişorul - un arbust cu flori minuscule, în
formă de cuişoare, de un galben-auriu, atât de plăcut mirositoare, încât
în timpul înfloririi, toţi vecinii care treceau înălţau capul, pentru a afla
sursa îmbătătoarei miresme. Preferatul mamei era trandafirul alb, lipit de
peretele casei. Bucuria mea cea mare a fost ca din când în când îmi dezlipeam
frunzele de pe talpă şi mă minunam de imprimeurile firave ale nervurilor
acestora. Apoi,m-am instalat cuminte pe un scăunel şi am aşteptat ca mama,care
o ajuta pe gospodina cu flori să-mi aducă pâinea caldă aurie şi parfumată,nu
mai mâncasem niciodată așa ceva...
Un trandafir crescut chiar în dreptul ferestrei casei intrase printr-o spărtură
a unui geam şi înflorise în casă, deasupra mesei de sub fereastră. Poate căuta
pe cineva...
Aici, în micul paradis, am învăţat denumirile tuturor florilor, aici am privit fascinat agitaţia gâzelor, bondarilor, albinelor, care culegeau polenul şi nectarul dulce al florilor.
În ziua aceea mama nu mi-a dat în dar numai grădiniţa amintirilor ei, ci mi-a împodobit sufletul cu înţelepciune, generozitate şi dragoste.
