Sculptura,,Pietà” înfăţişează două personaje aflate într-un echilibru perfect realizat: pe Fecioara Maria ţinându-l în braţe pe Iisus coborât de pe cruce. Mama îmbrăţişându-şi fiul, cu suferinţă şi resemnare, fiul acceptându-şi destinul, pentru a împlini o aşteptată şi hotărâtoare lecţie pentru omenire.Iisus este sacrificiul suprem,iar FECIOARA MARIA este imaginea durerii,a suferinței prin care trece o mamă ce-și pierde fiul mult-iubit. Chipul Mariei este unul al tinereții eterne, care simbolizează pentru sculptor puritatea. Este interesant ca în loc să arate durere sfâșietoare, Maria este reținută. Fața ei este calmă, de parcă ar fi acceptat moartea fiului său. Prin acestă decizie artistică este din nou, distrasă atenția de pe moartea lui Iisus și fixată pe veștile bune ale acestei morți: că El a triumfat asupra păcatului. Expresia Mariei sugerează că este conștientă de acest triumf. Această ilustrare a Mariei, ca mamă tânâră și senină, exprimă victoria asupra răului a lui Iisus.
Michelangelo nu a vrut să sculpteze fața lui Iisus arătând durere și suferință. A ales o expresie calmă, senină. Hristos este un simbol al speranței omenirii câștigată prin suferință, în această lucrare, nu un simbol al morții sau al nefericirii. Sculptând figura lui Hristos cu o față atât de senină și cu cât mai puține răni, Michelangelo transmite un mesaj important: acela că ispășirea este o binecuvântare pentru oameni; nu s-a concentrat pe pe durerea și umilința pe care Iisus le-a simțit prin răstignire, ci pe scopul aceste răstigniri--- reuniunea omului cu Dumnezeu.