marți, 12 decembrie 2017

Kapcsolódó kép
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare. 


În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare

Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viaţă lentă,
Monotonă,
Inutilă
Şi absentă...

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se de mână...

   Mesajul poeziei,,Acuarelă”de Ion Minulescu exprimă viaţa monotonă, obositoare imprimată de ploaia, a cărei frecvenţă „de trei ori”pe„săptămână” influențează existenţa umană.
Tema poeziei este viaţa supusă pericolului prin căderea apei. 
Titlul poeziei lui Ion Minulescu este un substantiv comun, care denumește tehnica de a picta cu ajutorul culorilor diluate cu apă.
        Un prim argument îl constituie alcătuirea poeziei din două secvenţe inegale, fiecare dintre ele începând cu versul-refren „în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”.
În oraș, ploaia monotonă, plictiseala oamenilor ce  „ par păpuși automate” (comparație), pentru că trăiesc într-un spațiu în care nimic nu se schimbă, oamenii se mișcă monoton,plictisiți și mecanic.Totul  se află sub acţiunea distrugătoare a apei. Plimbarea lor este normală,dar și ciudată în decorul ploios. O notă solară este imaginea vizuală şi motorie a orăşenilor care merg „ţinându-se de mână”sugerând o apropiere afectivă între oameni, care încearcă să trăiască emoţia iubirii, străduindu-se să ignore umezeala.Prin metafora „Cadenţa picăturilor de ploaie” eul liric sugerează monotonia chinuitoare a vieţii cotidiene, care se derulează plictisitor. Ploaia acoperă oraşul, picăturile enervante cad ritmic „din umbrele, / din burlane / și din cer”, statornicind o atmosferă apăsătoare, care anulează viața normală.Finalul poeziei reia versul-refren „în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână” ca pe o concluzie a tabloului. Simbolul oraşului supus dezintegrării se focalizează în final asupra unei perechi în vârstă,într-un spaţiu obositor, umed, semănând cu „două jucării stricate”.
          Un alt argument îl reprezintă simbolul dominant al ploii, care cade ritmic, sugerând o umezeală interioară.Muzicalitatea versurilor este exprimată prin imagini sonore :ploaia, suspinele vechilor umbrele- personificare,dar și prin verbele, numeroase în poezie, care se află la timpul prezent şi gerunziu: „plouă,merg,suspină,se-ndoaie,răsună,coboară,ţinându-se,numărând”- simbolizează moartea lentă, sfârşitul. Natura ca stare de spirit sugerează prin ploaia enervantă accentuează o nesiguranță a sufletului aflat în pericol de dizolvare. Procedeele artistice:epitete enumerate: „monotonă,inutilă,absentă...”exprimă starea de oboseală a orăşenilor,compune imaginea ploii enervante, care pare să nu se mai sfârşească, personificarea umbrelelor care „suspină” şi „se-ndoaie” arată ideea că şi obiectele se degradează din cauza atmosferei dezolante; comparaţia orăşenilor cu  păpuşi automate ilustrează transformarea oamenilor care au o viaţă repetată zilnic: „Orăşenii pe trotuare / Par păpuşi automate, date jos din galantare”. Prezenţa cifrei trei, sugerează răul pus pe seama furiei divine asupra sufletului omenesc, simbolizând stări interioare de oboseală,de apăsarea sufletească,datorită ploii ritmice şi monotone: „în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”.  Măsura versurilor este variabilă, de 2-16 silabe,iar rima este variată, versul liber. Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale, reprezentate de verbe şi pronume la persoana a III-a: „plouă”, „merg”, „se îndoaie”, „coboară”.
        În concluzie,  mesajul  poeziei evidențiat prin simbolul titlului, „acuarelă”, exprimă substanţa cu care se pictează starea psihică supusă „dizolvării” cu apă, dar și tabloul pictat al oraşului anonim,în care monotonia,plictiseala este provocată de ploaie.