mesajul poeziei,,Amiaza”de Dimitrie Anghel

E cald și lîngă trunchiuri umbra treptat se face tot mai mică,
Văzduhul tot nu se-nfioară de nici un zbor de rîndunică.
Și doar furnicile de-aleargă acuma fără de hodină,
Mărgele negre sămănate pe drumuri albe de lumină.

În straturi florile-s trudite; un crin din cînd în cînd se-ndoaie
Și lung privește-n sus, să vadă: nu se purcede-un nor de ploaie?
Dar întristat în țernă iarăși își frînge trupul zvelt în două...
Ce n-ar da florile să aibă acum măcar un strop de rouă !

( mesajul unui text liric= ce transmite textul(sentimente,stări), titlul și semnificația lui,limbajul figurat)

           Din punctul meu de vedere, mesajul poeziei,,Amiaza”de Dimitrie Anghel pune în lumină momentul cel mai cald al zilei de vară,când totul în natură pare fără viață. Tema poeziei este natura, iar ipostaza eului liric este aceea de observator.Titlul poeziei este un substantiv:,,amiaza”-  mijlocul zilei, momentul înălţării maxime a Soarelui deasupra orizontului .

            Un prim argument îl reprezintă descrierea lirică a văzduhului care nu maieste agitat de  freamătul zborurilor înaripatelor,al rândunicilor, apoi umbra pământului,,tot mai mică” și imaginea șirurului de furnici ca,,mărgele negre”ce  străbat neobosite drumul albit de lumina soarelui de vară,o imagine în alb și negru,o cromatică a neliniștei.Privirea  aleargă spre grădină și cu tristețe observă oboseala florilor,iar ,,un crin”-floarea regală,simbol al albului,al purității caută norul aducător de ploaie cerească de purificare.Personificat acesta se transformă în căutătorul unui,,strop de rouă”simbolul vieţii, apa pură care aducea renaşterea şi înflorirea  şi armonia. Spațiul descrierii este din văzdul nemișcat al verii,drumurile albite , grădina cu flori ,,frânte” de căldură. Priveliștea descrisă este a unei naturi ce  pare a fi cuprinsă de de un foc mistuitor într-o amiază de vară.          

              Un alt argument îl constituie expresivitatea figurilor de stil:personificarea văzduhului nemișcat,a florilor obosite,a crinului-cavaler ,,întristat”,metafora :furnicile sunt șiruri de mărgele negre pe drumul prăfuit.Imaginile artistice pline de mișcare:,,umbra”arată timpul care trece;vizuale:drumurile albite de soarele amiezii,personificarea florilor,a crinului-flori dornice de apa divină.
           În concluzie, consider că mesajul poeziei- descrierea lirică a momentului amiezii-transmite un sentiment de îngrijorare, când natura este copleșită de căldură.