Câte doruri de
vacanţă îmi cutreieră prin fibre...e iunie și număr zilele,știu că data de 15
este o jumătate de lună și că apoi vine o vreme numai și numai cu soare,norii
dispar până în septembrie,ceasul se ascunde pe după
cărți,caiete...creioane,pixuri cad pe sub birou,iar geanta de școală devine
ușoară,bună numai pentru o minge,o rachetă,un prosop și câteva tricouri.
Revăd un carnet
în care sunt notele mele și cifre până la 10 se așează ca-ntr-un careu de
numere încrucișate,nu-mi trebuie,pentru că l-a văzut toată familia,chiar și
ciobănescul a dat din coadă și,mulțumit,a mers să-și roadă osul.
Parcul de lângă
casa mea e liniștit în amiaza de vară,florile privesc spre cerul senn și nu se mai satură de
soarele ce privește din adâncul văzduhului,aruncând o punte aeriană de pulbere
aurită,
iar din azuru-i adânc picături albastre se strecoară prin reţeaua deasă şi mişcătoare a frunzelor de plop.
iar din azuru-i adânc picături albastre se strecoară prin reţeaua deasă şi mişcătoare a frunzelor de plop.
Adierile
răcoroase şi uşoare îmi ating faţa şi trec pe fruntea mea ca fâlfâitul rece al
unor aripi fantastice ale unui stol de lebede cu zbor alb, iute şi tăcut. Un sticlete
colorat salută și el cu glas plin de note muzicale porţile înflăcărate ale cerului.
Vântul cald mângâie florile şi fuge spre alte locuri, iar florile păcălite de
adieri își pleacă în urmă-i capul şi parcă plâng cu lacrimi de rouă.
E vară...vară... și eu plec în vacanţă!!!!voi
uita sunetul soneriei,râsetele dinaintea
orelor de clasă,ochii ațintiți pe răsfoitul catalogului,emoția notelor de la
teze,simulări,medii,teme multe,întrebări,telefoane date seara,dimineața,mesaje,disperare,încântare....media
generală,examene...libertate,joacă,antrenamente,marea cu valuri
răcoritoare,părinți,bunici,prieteni !!!!!...și după vară vine
toamnaaaaaaaaaaaa.....