Înalt,elegant în treningul albastru,cu racheta în mâna
stângă,tânărul tenismen pășește zâmbind printre cei ce-l aplaudă,apoi dintr-o
săritură este pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.Este campion,s-apleacă
ușor,pentru a primi medalia și cupa.Pleacă și este urmat de prietenii și ei
fericiți.Deodată îi apare în față un alt tânăr elegant,îmbrăcat ca după o
revistă de modă.
-Deci,așa arată un model sportiv!se miră el și-l
înconjoară cu privirea.
-Ei,nu sunt model,sunt un sportiv și lupt pentru scopul
meu,acela de a fi cel mai bun în tenis.
-Eu sunt model în modă,nu-mi place niciun sport,ambiția
mea este să am cele mai bune haine și mai scumpe.
Tenismenul zâmbește,își așază racheta alături de medalie
și-i răspunde :
-Ambiția înseamnă urmărirea unui țel,de a fi mai bun
astăzi decât ieri.Antrenorul îmi spune să joc cât mai bine,pentru a câștiga
fiecare punct.
-Și ce câștigi din lupta asta?Uită-te la mine,nu fac
nimic,sunt un leneș fericit,mie îmi aduc părinții tot ce le cer.Așa mă simt un
victorios.
-Eu nu sunt mereu victorios,am avut și înfrângeri,dar
acestea au însemnat un motiv de a mă autodepăși,de a demonstra că sunt
puternic.Cei de lângă mine m-au încurajat și atunci am simțit în mine o bucurie
că nu sunt singur.
-A!deci ai încredere în forțele proprii!Eu n-am încredere
decât în cei care mă îmbracă,mă hrănesc,mă plimbă.De ce să fac ceva singur?
-Pentru că trebuie să ai disciplină,respect pentru cei
din jur,să le mulțumești pentru osteneala lor.
- Ha!ha!haaaa!să le mulțumesc?de ce?când nu sunt
mulțumit,le întorc spatele,îi cert ,că nu mă protejează,nu se ridică ei la
dorințele mele.
-Stai puțin,sunt încurcat,nu știu ce să-ți răspund.Tu te
consideri un lider,iar ceilalți îți fac diverse servicii?
-În sfârșit ai înțeles,eu sunt un tip,un exemplu,un model
pentru ei.
Campionul și-a strâns în tăcere obiectele,a plecat cu pas
hotărât,s-a întors și i-a strigat:
-Deschide dicționarul la cuvântul,,antimodel”și citește
cu voce tare,e cuvântul care ți se potrivește!
