Cred că uneori oamenii amână lucrurile, pentru că
le este frică de succes, care poate veni,dacă merg înainte. Exemplul este
câinele din fabula lui Anton Pann: și-a dorit confort și provizii pentru
viitoarea iarnă,dar s-a mulțumit cu gândul că a înfruntat o iarnă,o poate
înfrunta și pe a doua. Reușita este o greutate prea mare care cere multă răspundere,așa
că este mai ușor să amâni anumite lucruri și să trăiești după principiul „poate
odată…”Este mai greu să începi să acționezi, riscând să greșești, să renunți.Astfel
ființa poartă responsabilitate pentru propria viață.
O decizie ușoară îți crează o stare de confort, îți poate
stabili un anumit nivel al succesului, însă și îți poate aduce și regrete
asupra lucrurilor pe care nu le-ai făcut la momentul potrivit și un sentiment
de nerealizare personală.
Oare s-a întrebat câinele ce s-ar fi întâmplat, dacă ar
fi profitat de toate posibilitățile oferite de viața în vară și ai fi fost mai
activ? Cine știe ce i-ar fi putut aduce o decizie luată mai greu? A fost însă sigur
că viața îi va fi mai veselă și mai vie,dacă a amânat.
De
aceea sfatul meu este să duci un lucru până la capăt.
Atunci când nu faci primul pas către ceea ce îți dorești,
poate fi un motiv al stării tale negative. La fel ca și lucrul pe care l-ai
început, dar pe care nu l-ai dus până la capăt îți poate trezi un sentiment de
goliciune în interior. Poți să simți oboseală și stres, fără să înțelegi care
este motivul. E ca și cum cineva a scurs din tine toată energia.
