Sunt gândurile unui băiat dintr-un roman în noaptea
dinaintea zilei de începerea unui an școlar. Pentru mine, aşteptarea e sinonimă
cu speranţa că ziua ce va urma va fi luminoasă,că pasărea aceea micuță ce-mi
cântă dimineața la fereastră poate să cuprindă bucuria mea ascunsă.
În timpul așteptării mele sunt multe alte lucruri pe care
le pot face, bineînțeles, care mă pot duce cu un pas mai aproape de împlinirea
unei dorințe.Și iată-mă adunând mici obiecte pe care le voi dărui prietenilor
ce mă așteaptă:un pix,un caiet,o fotografie și alte câteva.Am așteptat pur și
simplu o zi în care o strângere de mână mă va apropia de colegul cu care am
schimbat impresii despre jocul de baschet sau cu cel care m-a felicitat pentru
premiul de la sfârșitul anului,iar eu nu i-am răspuns sau cu băiatul
timid,tăcut-nu știu ce nume are- ce își aranjează cu grijă niște timbre despre
care eu nu știu nimic.Și uite-așa cred că așteptarea mă transformă,parcă sunt
mai nerăbdător,privesc ceasul de multe ori,mă văd în oglindă zâmbind,ascult sau
nu vorbele celor din jur.Sigur ziua ce va urma după lunga așteptare va fi
interesantă!S-ar putea ca așteptarea mea să nu corespundă cu realitatea,să văd
că sunt ochi neprietenoși,că darurile mele nu încântă,că ziua va fi
mohorâtă...dar voi încerca să fiu luminos ca ziua mea de naștere pe care o
aștept în fiecare an cu gândul înălțării,să fiu fericit că sunt urmărit de
ochii de-acasă,să am încredere în oamenii ce așteaptă ca și mine o zi.Vreau să
nu obosesc așteptând ziua asta,noaptea îmi va închide ochii,iar un curcubeu se
va arcui în lumea viselor mele.
Nu cred să fi așteptat cineva ziua asta ca mine...ba
da,îmi spune fratele meu și el așteaptă ziua ce va veni...o așteaptă fiecare om și mă îndeamnă să privesc trecătorii de pe
stradă: omul acela ce merge îngândurat așteaptă o veste de la băiatul plecat
departe;fetița ce plimbă zilnic un cățel bătrân se roagă să fie mereu
împreună;băieții ce trec strada,grăbindu-se spre terenul de sport,vor ca echipa
lor să fie în prima ligă,doamna ce duce o cutie cu medicamente așteaptă o zi în
care va duce în mâini un buchet de flori;bătrânul cu nepotul lui care rezolvă
pe nisip probleme așteaptă reușita la examen a celui ce-i va urma cariera și-apoi
păsările ce dansează pe cerul senin așteaptă un semn de plecare spre alte
tărâmuri....așteptări...așteptări....Îmi spun că așteptarea unei bucurii
valorează uneori mai mult decât bucuria însăși.Ei bine, prezentul meu
este o continuă așteptare a zilei de mâine și a celor ce vor veni,ce vor
veni,ce vor......ce......
Am
primit un sfat:,,Fii ca un lotus care este întotdeauna pur și înflorește chiar
și în apele tulburi!”și de atunci mă întreb cum e să fii lotus....
