Testul 1
,, În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,
Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.
Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Şi pe ele se aşează bolta cerului senină,
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.
O! tablou măreţ, fantastic!.. Mii de stele argintii
În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.
Munţii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare
Unde crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare.
Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;
Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă - nici un pas;
Dar ce văd?.. în raza lunii o fantasmă se arată..
E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!
(Miezul
iernii - Vasile Alecsandri)
-maiestos (adj.) – (recomandat în uz de DOOM3, majestuos)
care impune prin măreția înfățișării, impunător prin proporții sau prestanță.
-organ (s. n.) – (înv.) orgă, instrument muzical compus
dintr-un sistem de tuburi sonore, puse în acțiune cu ajutorul unor pedale, al
unei claviaturi și al unor manete.
Textul 2
FRUMUSEȚEA
IREALĂ A FULGILOR DE NEA. CURIOSUL DOMN „SNOWFLAKE” BENTLEY
„La microscop am descoperit că fulgii de nea
sunt de o frumusețe miraculoasă și mi se părea trist că această frumusețe n-a
putut fi admirată și de alții. Fiecare cristal era o capodoperă și niciuna
dintre forme nu se repeta. Când un fulg se topea, forma lui unică se pierdea
pentru totdeauna, frumusețea lui
extraordinară dispărând fără a lăsa în urmă vreo mărturie materială
a existenței sale”, scria Bentley în 1925.Wilson Bentley, în timp ce fotografia
fulgi de nea, la ferma lui din Vermont, America.
În urmă cu vreo zece ani, în miez de
iarnă, am descoperit niște imagini de o frumusețe aparte. Mi-au stârnit
curiozitatea și atunci l-am descoperit pe Wilson Bentley. Am aflat că, în urmă
cu mai bine de o sută de ani, acest om simplu dintr-un orășel american a făcut
ceva cu totul minunat. A fost primul care a fotografiat fulgi de nea și a
arătat, pentru prima dată, structura fulgului de nea.
Ca un alchimist al fotografiei, Bentley a intrat în povestea fulgilor de nea și a reușit
să surprindă minusculele cristale de gheață în toată splendoarea lor nebănuită.
Astfel, datorită lui, o lume întreagă a fost fermecată de imaginile
„florilor de gheață”, cum le spunea el. Și-a dorit să nu se piardă atâta
frumusețe și a reușit s-o facă să dureze. Abia după mult, mult timp, cu o
tehnologie îmbunătățită, au început și alții să fotografieze fulgi de nea.
Primul însă a fost și va rămâne mereu Wilson Bentley. Prin imaginile lui
armonioase și de o frumusețe nepământeană, el ne-a făcut să vedem miracolul
dintr-un fulg de nea.
Wilson Bentley, căruia i s-a spus cu
afecțiune „Snowflake Man” („Omul fulg de nea”), a fost fascinat de natură și
studia cu pasiune fluturi, frunze, pânze de păianjen, tot ce era fragil și
efemer.
S-a născut în 1865, în mijloc de
februarie, la o fermă în Jericho, din statul american Vermont, un orășel aflat
între lac și munte, nu departe de granița cu Canada, în inima regiunii
Snowbelt, unde ninsorile sunt abundente. Până la 14 ani, a învățat acasă,
împreună cu mama lui, care era profesoară, apoi, câțiva ani, a mers la școală.
Mama a observat pasiunea fiului ei pentru
natură și mai ales pentru zăpadă. Băiatul îi spunea că fulgii de nea sunt la
fel de frumoși precum fluturii sau florile de măr. Fluturi însă putea să prindă
și să-i arate fratelui său mai mare, o crenguță de flori de măr o putea lua și
să i-o dăruiască mamei lui. Cu totul alta era povestea cu fulgii de nea.
Când a împlinit 15 ani, mama lui i-a dăruit
un microscop vechi pe care l-a putut folosi în voie. Așa prăfuit cum era, l-a
ajutat să vadă ceea ce ochiul liber nu putea. Era 19 februarie și în Jericho
ningea. În timp ce alți copii de vârsta lui se băteau cu bulgări de zăpadă și
făceau oameni de zăpadă, el prindea câte un fulg de nea și îl privea la
microscop. „Tot privindu-i, am aflat că fulgii de nea erau mici capodopere”,
spunea el. Ca să nu se irosească atâta frumusețe pe care o putea vedea atunci
doar el la microscop, a început să deseneze formele fulgilor de nea. Trei ierni
și-a petrecut observându-i și făcând sute de desene. Fiecare – unic.
La 16 ani, Willie a descoperit
aparatele foto și i-a spus mamei lui într-o zi: „Dacă aș avea un astfel de
aparat, aș putea fotografia fulgii de nea”. Mama lui știa că fiul ei cel mic nu
ar fi fost fericit până când nu ar fi reușit să fotografieze acei fulgi de nea
și să-i arate și altora. Tatăl lui considera preocuparea fiului o pierdere de
timp. Totuși, fiindcă îl iubeau, i-au făcut pe plac, cu toate că acel aparat
foto „a costat cât zece vaci”.
Abia în 1931 a reușit să facă o monografie
ilustrată în care a adunat cele mai reușite dintre fotografiile lui. După ce a
împlinit 66 de ani, cartea Snow Crystals (Cristale de zăpadă) a fost publicată
cu ajutorul unor fonduri strânse de câțiva oameni de știință. Autorul spunea că
acesta este darul pe care îl va lăsa el lumii. Astăzi, toți cei care vor să
intre în universul fulgilor de nea încep cu această carte.
Wilson a continuat să umble kilometri prin viscol
pentru a face fotografii. Într-o zi, s-a îmbolnăvit și în 23 decembrie 1931,
Wilson a plecat acolo sus, de unde vin pe pământ fulgii de nea.”
(după
Mira Kaliani, ziarul online Ediția de dimineață, 7 februarie 2020)
-alchimist (s. m.) – persoană care se ocupa cu studiul
chimiei în Evul Mediu, considerându-secă are puteri miraculoase.
-monografie (s. f.) – studiu științific amplu asupra unui
anumit subiect, tratat detaliat.
A.
1 Două fenomene meteorologice din textul 1numite în
descrierea peisajului de iarnă-sunt:
............................și.............................
2. În descrierea bolții cerești din poezia Mezul iernei
de Vasile Alecsandri, există:
a.fumurile și norii;
b. norii și stelele
c. soarele și fumuri;
d. stelele și luna
3. Wilson Bentley a făcut primele fotografii cu
fulgi de zăpadă la vârsta de:
a.14 ani;
b. 15 ani;
c. 16 ani;
d. 17 ani
4. Wilson Bentley este originar din orășelul:
a. Canada;
b. Jericho;
c. Snowbelt;
d. Vermont.
5. Textul
1
Enunțul Adevărat Fals
În poezie, fulgii de zăpadă de pe câmpii par un lan de
diamante.
Peisajul surprins în poezie este unul diurn.
Singura mișcare din peisajul descris în ultima strofă a
poeziei este repre-zentată de apariția lupului.
Textul 2
Bentley a observat la microscop că fiecare fulg de nea
are o structură unică.
Monografia cu cele mai reușite fotografii cu fulgi de
zăpadă a fost publicată de Wilson Bentley cu mult înainte de moartea sa.
Wilson Bentley a văzut primul fulg de zăpadă la microscop
în 19 februarie 1880.
6. Menționează două elemente de versificație
prezente în fragmentul de mai jos, ilustrându-le cu exemple din acesta:
- măsura versurilor: 15-16 silabe; ritm trohaic; rimă
împerecheată. Muzicalitatea
versurilor creează o orchestrație a naturii care subliniază sugestiv grandoarea
tabloului.
7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte
date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
În primul text liric,poetul
descrie spectacolul naturii, se simte copleșit de frumusețea și
grandoarea naturii hibernale,în care pământul este acoperit de ,zăpada
cristalină....strălucitoare”ce ,,pare-un lan de diamanturi”....Este o imaginea
feerică a unei nopţi de iarnă.
În al doilea text
nonliterar este prezentat un fotograf, Wilson Bentley ,care a fotografiat
fulgii de zăpadă,minusculele cristale de gheață în toată splendoarea lor
nebănuită.După ce ,, prindea câte un fulg de nea și îl privea la
microscop”,vedea că,, fulgii de
nea sunt la fel de frumoși precum fluturii sau florile de măr.”
8. Crezi că lumea terestră poate să dispară din
cauza unor fenomene naturale precum cele din poezie? Justifică-ți răspunsul
valorificând textul 1.
Schimbările
climatice reprezintă o amenințare foarte gravă pentru pământ, iar consecințele
lor ne afectează multe aspecte ale vieții.
Totuși nu cred
că lumea terestră poate dispărea din cauza unor fenomene naturale asemănătoare
celor descrise în poezie. Poezia folosește imagini hiperbolice și metaforice
pentru a evoca puterea naturii, dar aceste fenomene, oricât de intense, nu au
capacitatea de a distruge planeta în întregime. Pământul a supraviețuit unor
evenimente catastrofice de-a lungul istoriei sale geologice, demonstrând o rezistență
remarcabilă. Fenomenele descrise în poezie, deși impresionante, au fost, sunt și
vor fi parte integrantă a ciclurilor naturale ale planetei.Dar o nouă eră
glaciară când,,totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;când,,Nici un zbor
în atmosferă, pe zăpadă - nici un pas”nu mai poate fi pe Terra.
9. Asociază poezia ,,Miezul iernei” de Vasile Alecsandri
cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară,
prezentând o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text.
M-am gândit la poezia,,Iarna”tot a poetului
Vasile Alecsandri. Într-un peisaj fantastic , înspăimântător „cumplita iarnă”
cerne norii de zăpadă , trimiţând pe pământ„lungi troiene călătoare adunate-n
cer grămadă.” Poetul surprinde cu teamă plutirea graţioasă a fulgilor de nea
care aduce fiori de gheață.
Ninge continuu,abundenţa zăpezii aduce o
atmosferă de spaimă în peisajul pustiu și îngropat sub albul zăpezii Pe
întimderea pustie lipsită de orice semne ale vieţii,de unde s-au
şters urmele şi drumul se văd : „satele pierdute sub clăbucii albi
de fum”.Doar fumul alb ne poartă cu gândul la singurul semn de viaţă care se
păstrează în pustiul de zăpadă..La fel și în,,Miezul iernei”,tabloul naturii
este împietrit de,, un ger amar, cumplit”sub acțiunea devastatoare a gerului
care a cuprins și astrele cerești. Epitetul dublu,,amar, cumplit” exprimă
spaima în fața iernii.Și aici,,fumurile albe"se înalță spre văzduhul strălucitor,,scânteios",asemuite
cu,,înaltele coloane" ale unui templu măreț,unind cerul cu pământul. În aceste
peisaje neclintite și tăcute, poetului uimit și neîncrezător i se dezvăluie
urma vieții, ca o fantasmă apare un lup alergând după prada înspăimântată sau,,o
sanie ușoară”,
aducând echilibru,speranță.Tabloul
de iarnă de până atunci neclintit, lipsit parcă de viață, se însuflețește la
apariția vieții, sentimentul de încordare și teamă se risipește.
B.
1.Cuvintele fulgilor și gheață din
fragmentul:
„Bentley a intrat în povestea fulgilor de nea și a reușit
să surprindă minusculele cristale de gheață în toată splendoarea lor” au, în
ordine:
a. șapte și patru sunete;
b. opt și patru sunete;
c. șapte și cinci sunete;
d. opt și cinci sunete.
2.Există doar cuvinte derivate în seria:
a. argintiu, îngrozitor, maiestos, nemărginit;
b. armonios, crenguță, a îmbolnăvi, nepământean
c. frumusețe, nebănuit, orășel, tehnologie;
d. măreț, scânteios, a scârţâi, strălucitor
3.Seria care cuprinde formele corecte de plural pentru
sensul din text al cuvintelor scrise italic în fragmentele
„Niciun zbor în atmosferă, pe zăpadă – niciun pas”
și
„Fiecare cristal era o capodoperă”
este:
a. pași, cristaluri;
b. pasuri, cristale;
c. pași, cristale;
d. pasuri, cristaluri.
4.Cuvântul scris italic în fragmentul „fulgii de nea sunt
la fel de frumoși precum fluturii sau florile de măr” este
utilizat cu sens figurat în enunțul:
a. Tata a lovit cu ciocanul în floarea cuiului desprins
din perete.
b. Mama a luat cu lingura floarea din borcanul cu
murături
c. Alecsandri a făcut parte din floarea tinerimii
pașoptiste
d. Bunica a cusut pe ie floarea specifică regiunii
noastre.
5. Selectează, din fragmentul următor trei adjective
pronominale diferite, pe care le vei preciza:
„La microscop am descoperit că fulgii de nea sunt
de o frumusețe miraculoasă și mi se părea trist că această frumusețe n-a putut
fi admirată și de alții. Fiecare cristal era o capodoperă și niciuna dintre
forme nu se repeta. Când un fulg se topea, forma lui unică se pierdea pentru
totdeauna, frumusețea lui extraordinară dispărând fără a lăsa în urmă vreo
mărturie materială a existenței sale”.
6. Alcătuiește un enunț asertiv în care
adverbul acolo să aibă funcția sintactică de atribut și un
enunț interogativ în care substantivul fotograf să aibă funcția
sintactică de complement de agent.
7.Transcrie din fraza de mai jos propozițiile
subordonate, precizând felul acestora.
„Ca să nu se irosească atâta frumusețe pe care o putea
vedea atunci doar el la microscop, a început să deseneze formele fulgilor de
nea.”
8.Completează cu părțile de vorbire indicate între
paranteze textul de mai jos, scris de un elev după citirea unui articol despre
Wilson Bentley.
Wilson Bentley a avut (același, adjectiv pronominal
demonstrativ de identitate) pasiune întreaga viață:
fotografierea fulgilor de zăpadă. Cele mai reuși-te imagini (fulg,
plural, genitiv) au fost incluse în cartea sa Snow Crystals(Cristale
de zăpadă), (care, acuzativ) a publicat-o cu ajutorul unor
fonduri (strâns, plural, feminin) de câțiva oameni de
știință. El a considerat că (a lăsa, indicativ, imperfect)
astfel (lume, singular, dativ) un dar neprețuit.
Subiectul al II-lea
Redactează o compunere în care să comentezi semnificația
ultimelor două strofe ale poeziei
,,Miezul iernei ”de Vasile Alecsandri.
Titlul poeziei
arată momentul de maximă intensitate în manifestarea anotimpului iarna.
Alcătuit din patru catrene, pastelul descrie un colț din
natura, încremenit de suflul gerului. Imaginea iernii este contemplată din doua
planul real-strofele întâi și a patra și altul din planul
imaginar,este îmbinat spațiul terestru cu cel cosmic.
Tabloul naturii este împietrit
de,, un
ger amar, cumplit”sub acțiunea devastatoare a gerului care a cuprins și astrele
cerești. Epitetul dublu,,amar, cumplit” exprimă spaima în fața
iernii. Repetarea verbului,,a părea”plasează imaginile la
limita dintre realitate și iluzie. Peisajul este perceput vizual:
elementele terestre:pădurile, stejarii- se îmbină cu cele cosmice:stelele,
cerul,iar culoarea albă dă luminozitate,
strălucire tabloului ; auditiv:verbele,, trosnesc,scârțâie”subliniază
intensitatea gerului, participiile:,,înghețate,oțelit”accentuează senzația de
frig, de stingere a vieții.Întreaga natură este un
,,templu
maiestos”, ale cărui coloane devin,,fumurile albe”pe care se
sprijină,,bolta cerului senină”,iar
luna
strălucește misterios peste intreaga fire plină de luminozitate.
În fața acestui tablou mirific poetul
exclamă:',,O! Tablou măreț, fantastic!”, se simte copleșit de
frumusețea și grandoarea naturii hibernale în care stelele sunt purtătoare ale
luminii veșnice,par făclii strălucitoare care ard pentru eternitate. Continuând
descrierea naturii ca un templu uriaș, poetul vede munții asemenea unor altare,
iar codrii sunt,,organe sonoare",instrumente prin care crivățul face să
răsune o muzică ce trezește spaima. Tabloul
nocturn al iernii este încremenit, pustiu și tăcut. Aspectul naturii lipsite de
viață și de mișcare este accentuat de repetiția cuvintelor:,,fără viață,
fără glas" sau a
adjectivului,,niciun"ce accentuează absența unui zbor,a unor urme pe zăpadă.
Peisajul neclintit
și tăcut în lumina lunii este dinamizat în finalul poeziei de prezența
unui lup, stârnind uimirea și teama poetului:,,Dar ce văd?” o fantasmă se
arată,,un lup ce se aruncă după
prada-i spăimântată”și
astfel priveliștea nocturnă se însuflețește.
Sentimentul
predominant este de admirație în fața naturii, un spațiu supranatural
al întâlnirii cu grandoarea naturii.Este starea de reverență ca în
fața unui locaș de închinare a eului liric în fața frumuseții strălucitoare a
iernii,fascinat de fenomenele extreme descrise.
