Poezia ,,În zori” de Otilia Cazimir este o descriere literară ,pentru că surprinde aspecte ale naturii în zori, frecvenţa imaginilor vizuale, perspectiva subiectivă a privitorului, mijloacele de expresivitate artistică. Primul element al naturii prezentat este ,,vântul nopții”,speriat-epitet-personificator, ce exprimă spaimele întunericului,acesta pătrunde printre ramuri,alungând misterele nopții.Parcă deșteptați,trandafirii grădinii împrumută mișcarea și-și opresc crengile în geamuri.Totul este ca-ntr-un basm animat,în care un creion a desenat delicat liniile pe care apoi le-a mișcat.
Apare un personaj fantomatic,,toamna goală”,răsărită
dintr-o,,spumă”aeriană.
Plină
de dinamism,dar fără rost,,rătăcită”prin grădini,prin natura străbătută de vânt
își compune mișcări ordonate:se-nfioară,își aruncă, acoperându-și goliciunea de
spumă ,,nfrigurată” o,,mantie de brumă”argintie,menține cu eleganță aceeași
nuanță vizuală.
Versurile
„Îşi aruncă-nfrigurată / Peste trupul ei de spumă, / Argintie şi uşoară /
Mantie de brumă” prezintă imaginea de stăpână a toamnei care va domina natura.
Personificată, toamna este prezentată ca o fiinţă supremă. Versurile conţin imagini vizuale în nuanțe
alb-gri: toamna e înfrigurată,
mantia e argintie şi uşoară:, epitetele: rătăcită,lungi,goală,nfrigurată,argintie,ușoară-compun
o arie specifică anotimpului, o metaforă: mantie de brumă, iar personificarea,verbele la
prezent dau tabloului instalării toamnei mișcarea unui film de desene animate.
Rima încrucișată,ritmul iambic ,măsura de 7-8
silabe,descrierea ca mod de expunere definesc această poezie:pastel.
