MĂRȚIȘOR de ION PILLAT
Pastelul este creația lirică în versuri, în care este descris
un tablou de natură, iar poetul își exprimă în mod direct sentimentele trăite
în fața peisajului zugrăvit.
În pastelul ,,Mărțișor",poetul Ion Pillat
construiește un tablou al primăverii, încântător și sugestiv din punct de
vedere vizual.
Poezia ,,Mărțișor" are ca titlu denumirea populară a lunii martie, cea
dintâi lună a primăverii, când natura se trezește treptat la viață.
Această creație lirică este structurată în 13 distihuri (strofe de câte două
versuri) și descrie, prin imagini vizuale și auditive,
sentimentele de încântare și admirație pe care poetul le simte contemplând
natura în cel mai frumos anotimp al anului, primăvara.
În poezia ,,Mărțișor", Ion Pillat observă trezirea la viață a naturii și
invită, prin verbele la persoana a II-a singular, vizionarea acestui spectacol fascinant: ,,privești, vezi, auzi, simți".
Sunt enumerate aspectele caracteristice ale primăverii: întoarcerea păsărilor călătoare : ,,Din zbor întâia barză cum
cade pe zăvoi"; înflorirea pomilor : ,,A nins cu nea de floare pe prunii
din livezi"; trezirea la viață a întregii naturi : ,,Ce limpede te cheamă
un cuc", ,,Gâlgâitor din iarba un șipot s-a trezit", ,,Dau muguri
pretutindeni din veștedele crengi"; reînceperea muncilor de primăvară,bucuria
de a trăi : ,,Și omul care sapă și plugul care ară",,Ce râsete, ce chiot
pe drumurile viei".
Legătura om-natură, atât de prezentă în poezia românească, este evidențiată și
aici: ,,Te simți legat de toate - nu poți
urni o piatră", ,,De fiecare dată mai trainic te unești / Cu
farmecul acestor priveliști câmpenești". Bucuria naturii care s-a trezit
la viață se reflectă și în sufletul poetului, care își exprimă starea de calm și
optimismul în mod direct prin versurile: ,,Ce sfântă bucurie descoperi pe
pământ", ,,De fiecare dată ți-e inima mai nouă, în tine și prin ramuri e
cerul limpezit".
Poetul accentuează veșnicia naturii ,a lumii: ,,Aceste lucruri simple ce
veșnice își sunt!",, Pe unde-au mers părinții îți duci și tu copiii".
Repetabilitatea fenomenelor și a prefacerilor din natură sunt sugerate prin versurile: ,,O nouă viață astăzi de viața
veche legi / Dau muguri pretutindeni din veștedele crengi" și prin
repetiția locuțiunii ,,de fiecare dată".
Nuanța predominantă a acestui tablou de
natură este albul,sugerând o atmosferă pură,
calmă, luminoasă realizată cu ajutorul
epitetelor: ,,pomi ninși, nea de floare, omul în alb".
Natura este înfățișată cu ajutorul
imaginilor vizuale, construite prin epitetele : ,,pomi ninși, cer limpezit";
personificările ,,pomii pe dealuri îi flutură batiste", ,,Cu apa ei lumina
ți-a botezat câmpia" și metafora ,,nea de floare". Nu lipsesc nici
imaginile auditive, realizate prin epitetul dublat de personificare
:,,Gâlgâitor, din iarba un șipot s-a trezit" sau personificarea ,,Ce
limpede te cheamă un cuc".
Tabloul de natură este dinamic:,,întâia barză ... cade pe zăvoi", trenul
... intră încet de tot în gară, omul ... sapă" compun imagini de mișcare,
dând viață cadrului natural.
Elementele din natură aparțin preponderent spațiului terestru, cosmicul este sugerat doar prin cuvântul ,,cer".
Prozodia: ritmul este trohaic, măsura versurilor este de 13 silabe, rima este
împerecheată.
Deoarece este o operă literară în versuri, în care este descris un tablou din
natură prin intermediul căruia autorul își exprimă în mod direct sentimentele, poezia "Marțișor" de Ion
Pillat este un pastel.
