, Părinţii ei nu au avut niciodată maşină, Sonia a rămas
şi acum un pieton convins. Dacă într-o zi nu parcurge trei, patru kilometri, nu
poate să doarmă. Pentru un om care merge atat de mult, ar putea să pară ciudat
că evită drumurile principale. Si totuşi ea, ca un animal nocturn, forţat să
circule la lumina zilei, în văzul lumii, a ales mereu să se strecoare pe
străzile mici, preferând ocoluri nu totdeauna la îndemână.
Alege şi acum astfel de drumuri - înguste, pustii- tocmai fiindcă ele, precum nişte buzunare secrete, de interior, paralele cu drumurile larg croite, la vedere, alcătuite confortabil pentru restul lumii, pentru tot restul lumii, sunt paralele cu lumea însăşi. Ceilalţi oameni sunt niste spectatori care o paralizează. Acum e convinsă că de lumea întreagă fugea apucand mereu pe acea alee, unde doar câinii de după garduri luau în seamă zgomotul paşilor vreunui rătăcit de bunăvoie.”
(Veronica Niculescu, Dincolo de iederă)
Alege şi acum astfel de drumuri - înguste, pustii- tocmai fiindcă ele, precum nişte buzunare secrete, de interior, paralele cu drumurile larg croite, la vedere, alcătuite confortabil pentru restul lumii, pentru tot restul lumii, sunt paralele cu lumea însăşi. Ceilalţi oameni sunt niste spectatori care o paralizează. Acum e convinsă că de lumea întreagă fugea apucand mereu pe acea alee, unde doar câinii de după garduri luau în seamă zgomotul paşilor vreunui rătăcit de bunăvoie.”
(Veronica Niculescu, Dincolo de iederă)
Din punctul meu de vedere, mesajul fragmentului
gravitează în jurul nefericirii trăită de personajul Sonia care viețuiește într-o altă lume,o lume proprie.Tema textului o constituie singurătatea,izolarea
unei ființe de,,restul lumii”obișnuite.(Titlul,,Dincolo de iederă”semnifică
ideea că într-o lume deosebită,omul își căută norocul,credința
adevărată,încrederea).
În primul
rând, observ că naratorul o prezintă direct pe Sonia ca pe,,un pieton
convins”,un trecător prin viață,dornică de a prețui fiecare clipă din existența
ei. În mersul ei se ferește de locurile ,,principale”,importante,poate, pentru
oamenii obișnuiți,cunoscute de toată lume,devenite banale.Știe că ar trebui să
aleagă un alt univers-al adevărului,al căutării destinului.Călătoriile,căutările
ei sunt asemenea unui labirint cu rătăciri și pericole,cu dorința de a ajunge
la o împlinire sufletească.
În al
doilea rând,consider că oamenii văzuți de Sonia sunt spectatori absenți pe scena vieţii, topiţi într-o lume
comună,obișnuită,nedorind aflarea adevărului adevărat.Drumul ales de ea este al
încrederii,al simplității,iar între ea și restul lumii era un,,gard”,un hotar
păzit de ,,câini”-mijlocitorii între două lumi:a ei cu rătăciri și devieri,căutări
și a celorlalți cu comodități și superficialitate.
În concluzie,
consider că mesajul acestui fragment este pentru omul care alege un drum al
vieții cu încredere,deosebind răul de bine.