Copilăria, inima tuturor vârstelor, cum o numea Lucian
Blaga, este cu măiestrie iscodită şi prinsă în mrejele culorii, luminii şi
umbrei de pictorii români, de-a lungul timpului.
În tabloul,,Portret de fată”,Camil Ressu a pictat
un interior cu pereții ușor colorați în nuanțele cărților de povești,unde
lumina desenează un peisaj delicat de primăvară.
Așezată pe marginea unui pat,o fată își sprijină mâna
dreaptă,pentru a se detașa de tot ce este în jurul său.Stă liniștită în fața
unei ferestre ce pare un tablou viu colorat,dar a preferat să-și întoarcă
privirea spre ceva sau cineva care îi deranja liniștea și de aceea este
nedumerită, că este tulburată din starea de visare,de detașare. Este îmbrăcată
într-o rochie largă cu mâneci lungi ce-i ascunde ființa firavă,iar culoarea
albastru-cobalt este intensă cu reflexe violet, bulinele albe îi dau rochiei o
oarecare nostalgie-bulinele sunt atrăgătoare pentru aspectul rochiei.
Aspectul ei este natural, părul lung,castaniu și l-a
strâns,dorindu-și o atitudine serioasă,imitând persoanele mai în
vârstă,dar și l-a legat,copilărește, cu o panglică,o fundă. Ochii
mari,întrebători cu sprâncenele ridicate,făcând-o misterioasă, neștiind cel
care o privește ce se ascunde în privirea ușor nedumerită. Gura delicată
de copil nu va rosti niciun cuvânt,iar pielea feței luminoasă,îmbujorată este a
unei fete timide.Firele de păr ce-i cad pe frunte sunt un fel de „antene”
naturale prin care circulă energii vitale atât înspre corp, cât și dinspre
el.
Pictorul a desenat o fată ce-și întoarce capul spre cel
ce o privește. Privirea ce o aruncă peste umăr stârnește semne de întrebare al
unui chip feciorelnic,expresiv,familiar.
E supărată? … e uimită? … a fost neplăcut surprinsă de ceva? … ar fi avut ceva de zis, dar s-a răzgândit în ultima clipa? … se află în impas? …de ce stă singură? nu pare să ia în seamă tot ce în jur se-întâmplă... privirea-i desprinsă de cele pământeşti...
E supărată? … e uimită? … a fost neplăcut surprinsă de ceva? … ar fi avut ceva de zis, dar s-a răzgândit în ultima clipa? … se află în impas? …de ce stă singură? nu pare să ia în seamă tot ce în jur se-întâmplă... privirea-i desprinsă de cele pământeşti...
Datorită magnetismului tabloului, zonele luminoase
și cele întunecate sunt delimitate și bine conturate, paleta de culori este
redusă la doar câteva tonalităţi, Finețea armoniilor cromatice sporeşte
caracterul înclinat spre decorativ,tonurile sunt subtile,exprimând candoare şi
inocenţă.
Gama predominant rece- albastru-cobalt,gri,verde-
este aşezată în pete neuniforme.
Tăcerea fetei este un moment al misterului,este ascultare,ea vorbește şi cu ajutorul
tăcerii .....