alt test ușor:,,Cireșarii”de Constantin Chiriță(fragment) și ,,Raftingul,Snowshoeingul,Zorbingul”

―,, Cum o s-o rezolvăm?... Victor a găsit soluţia cea mai bună, exact înainte de termen. Nu-i aşa?... Ei, acum să te văd, Ionel! Ia spune, cu ce este egală o barcă?... Nu-ţi mai nenoroci creierii, mamă dragă. Îţi spun eu: cu o plută!

Chipul lui Ionel se adumbri:

― Cu pluta?! Dar ar fi o imprudenţă, o nesocotinţă, o... o... o prostie, pur şi simplu. Ori mergem echipaţi cum trebuie, ori renunţăm la expediţie. Dacă în loc de aparate tefefe aş fi adus şi eu nişte goarne?

Privirile tuturor se îndreptară către Victor şi în ele se putea citi dorinţa unei replici tăioase. Dar Victor nu răspunse imediat. Până la un anumit punct era şi el cam de aceeaşi părere cu Ionel. Înţelesese de la bun început că pluta era o soluţie de ultim moment, poate nu chiar cea mai rea, dar care îi împingea pe calea unor riscuri, cel mai mare fiind acela de a împotmoli undeva expediţia. Greoaie, greu de manevrat, greu de oprit, greu de transportat prin locurile fără apă, greu de strecurat prin albii înguste, pluta putea să devină un chin pentru tineri, dar de aici până la a renunţa la o expediţie pregătită cu atâta migală şi dorită cu atâtea visuri era o cale imensă. Nu! Un asemenea gând nu trebuia să încolţească în mintea nimănui.

― Dacă nu găsim altă soluţie mai bună, vom fi nevoiţi s-o încercăm pe asta, se hotărî Victor. Cine ştie?... Poate că acolo, la faţa locului, pluta va fi mai necesară decât o barcă.

― Victor are dreptate! ţâşni Maria. La expediţie nici nu mă gândesc să renunţ. Mă duc singură dacă voi nu vreţi. Şi Dan, şi Ursu, şi Lucia răspunseră prin aceleaşi afirmaţii categorice. După o clipă de încruntare izbi şi Ionel aerul cu pumnul:

― Să vă spun drept, şi eu m-am gândit la fel. Bineînţeles, nu vom fi atât de nesăbuiţi ca să ne băgăm în tot felul de capcane. De altminteri, nici cu o barcă n-am fi în cea mai deplină siguranţă...

― Dacă ne-am lua după tine, nu pierdu prilejul Maria, nici cu un submarin n-am fi în siguranţă... adică în cea mai deplină siguranţă. Nici cu un cuirasat...

― Ce ştii tu despre submarine şi cuirasate? se enervă Ionel. Vezi-ţi de hârţoagele tale cu inimi şi săgeţi... cu dor, şi amor, şi omor, şi... Cearta era gata. În ochi licăre ascuţite, ca nişte fulgere prevestind nişte trăsnete... dar Lucia deveni fără voia ei un miraculos paratrăsnet:

― Mi se pare că aveţi nevoie de o barcă, nu?... O barcă uşoară, frumoasă, încăpătoare...

― Te-ai trezit şi tu, o privi Dan compătimitor.

― Cred că ai dreptate. M-am trezit. Dar numai eu m-am trezit, pentru că voi toţi dormiţi... Şi cum mai dormiţi!... Totuşi, nu înţeleg cum de nu visaţi în somn... barca lui Petrăchescu... barca vânătorului... Cireşarii făcură nişte ochi ca la iarmaroc. Dan îşi arse o palmă peste frunte de răsună toată curtea şi-l făcu pe Tic să scoată, intrigat, capul afară din butoi. Noroc că nu-l zări nimeni.

― Petrăchescu! ţipă Dan. Sfântul Petrăchescu! Sfânta barcă de cauciuc a lui Petrăchescu! Santa Lucia!... Cum de nu ţi-a trecut ţie prin minte, nesfîntule Dan!... Mamă dragă, ce barcă!... Uşoară ca un fulg şi încăpătoare ca un autobuz.

Dar cine nu cunoştea barca lui Petrăchescu! Cine n-o admirase! Petrăchescu o găsise cu ani în urmă într-una din peregrinările lui cinegetice. Fusese ascunsă într-o colibă pustie, în timpul războiului, nu se ştie de cine, şi uitată acolo. O barcă într-adevăr sfîntă, cum spusese Dan, adică exact ceea ce le trebuia cireşarilor pentru misterioasa lor expediţie.

― Oare-o să ne-o dea Petrăchescu? se auzi vocea timidă, dar foarte realistă a lui Ursu.

Toată lumea zice că vînătorul e cam într-o ureche”...

                                                       ( ,,Cireșarii—Cavalerii florii de cireș”de Constantin Chiriță)

Textul 2

,,Raftingul este un sport practicat pe apele repezi ale unor râuri și necesită spirit de aventură,curaj și dorința de a experimenta ceva nou.Denumirea provine de la bărcile gonflabile fabricate din materiale foarte rezistente ce pot fi folosite în aproape orice condiții și pot trece peste orice obstacol.În cursul unei turre de rafting echipajul trebuie să-și coordoneze mișcările,de aceea acest sport este utilizat de multe ori în programe de team building.O altă caracteristică este riscul scăzut,poate fi folosit și pentru așa-zise ture de familie.

  Snowshoeing este un alt tip de sport practicat în aer liber,specific zonelor turistice montane,care presupune mersul pe zăpadă afânată cu ajutorul unor rachete prinse de talpă,care îți vor distribui greutatea pe o suprafață mai mare,astfel încât să nu te scufunzi în nămeți.Ca și în cazul raftingului,practicarea acestui sport presupune explorarea unor zone din natură mai frecventate de turiști,uneori chiar sălbatice.

 Pentru a practica acest sport ai nevoie de snowshoes,un tip de încălțăminte exterioară care prezintă un cadru larg(ca o rachetă de tenis)pentru a distribui greutatea persoanei pe o suprafață mai mare.Proiectate,pentru  a se potrivi peste pantofi sau cizme,acestea sunt un accesoriu ușor pentru oricine se bucură deja de drumeții.

  Zorbing este un sport extrem extins care-și are originea în Noua Zeelandă și constă în rostogolirea unei persoane aflată într-o sferă transparentă de mai multe dimensiuni(de la 2,6 până la 3,8m diametrul exterior)pe un teren în pantă sau pe apele unui lac.Acesta este un sport extrem pentru senzațiile de rotire și de aparentă imponderabilitate pe care le oferă.

 Balonul cu care se practică acest sport este o minge gonflabilă de dimensiuni foarte mari,din material termoplastic poliuretanic transparent,foarte flexibilă și cu rezistență sporită la zgârieturi și temperaturi extreme.În interior,persoana va fi susținută de de un ansamblu de curele confecționate dintr-un material foarte rezistent.”

                                                                                                              (www.wikipedia.ro)

==Menționează tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:

a.,, ,, ― Dacă nu găsim altă soluţie mai bună, vom fi nevoiţi s-o încercăm pe asta, se hotărî Victor. Cine ştie?... Poate că acolo, la faţa locului, pluta va fi mai necesară decât o barcă.

― Victor are dreptate! ţâşni Maria. La expediţie nici nu mă gândesc să renunţ. Mă duc singură dacă voi nu vreţi.”

   Tiparul textual este dialogat(este folosit dialogul ca mod de expunere) redă un schimb de replici dintre două personaje:Victor care vorbește cu glas hotărât despre o soluție pe care o va încerca și anume,, la faţa locului, pluta va fi mai necesară decât o barcă”,iar celălalt personaj,Maria,îl aprobă,își impune decizia de a nu renunța la .expediție.

Începutul replicilor este marcat cu linie de dialog,intonația este marcată prin semnul întrebării și al exclamării,este folosită adresarea directă: ,,voi nu vreţi.”

 

b.,,Pentru a practica acest sport ai nevoie de snowshoes,un tip de încălțăminte exterioară care prezintă un cadru larg(ca o rachetă de tenis)pentru a distribui greutatea persoanei pe o suprafață mai mare.Proiectate pentru a se potrivi peste pantofi sau cizme,acestea sunt un accesoriu ușor pentru oricine se bucură deja de drumeții.”

  Tiparul textual este explicativ:oferă informații,detalii despre,,un tip de încălțăminte exterioară”necesar pentru un anumit sport și explică necesitatea acestui accesoriu pentru drumeții ușoare.Cuvintele sunt specifice sportului:,,snowshoes-o rachetă de tenis”folosite într-o exprimare neutră:verbe la modul infinitiv:,,a practica,a distribui,a se potrivi”;verbe la timpul prezent:,,prezintă,sunt.” Conținutul textului este prezentat ca fiind real și verificat.

==prezintă o relație care se poate stabili între cele două fragmente.

În ambele texte este tema călătoriei.Astfel în primul text un grup de prieteni pleacă într-o expediție și discută aprins despre necesitatea unei bărci sau înlocuirea acesteia cu o plută pentru străbaterea în siguranță a unor ape.În cele din urmă găsesc soluția salvatoare:Petrăchescu,vânătorul,avea o barcă de cauciuc,, O barcă într-adevăr sfântă, cum spusese Dan, adică exact ceea ce le trebuia cireşarilor pentru misterioasa lor expediţie.”

   În textul al doilea text nonliterar sunt prezentate informații despre trei sporturi mai deosebite,extreme(cu nume de origine engleză,americană) pentru oamenii dornici de mișcare: raftingul,, un sport practicat pe apele repezi ale unor râuri”, snowshoeingul,, mersul pe zăpadă afânată cu ajutorul unor rachete prinse de talpă ”; zorbingul,, un sport extrem care constă în rostogolirea unei persoane aflată într-o sferă transparentă pe un teren în pantă sau pe apele unui lac.”

  În ambele texte tinerii,oamenii sunt dornici de călătorii cu diverse mijloace:barcă sau plută,rachete de mers pe zăpadă,balon din plastic,totul pentru a cunoaște,a afla ce este dincolo de ce este obișnuit,normal.

==consideri că aventurierii sunt conștienți de riscurile la care se supun?

Pentru mulți tineri sau mai mult decât tineri nu există nimic mai plăcut decât exercițiile fizice și prietenia,dar ei caută și altceva care să le ofere mai mult: sporturile extreme.Sunt conștienți sau nu de riscurile acestor sporturi, ei totuși vor să-și cunoască limitele fizice și mentale,se întreabă dacă sunt capabili să transforme teama într-o experiență pozitivă,consideră că astfel își îmbunătățesc încrederea în sine.Vor cu insistență să plece în expediție asemenea,cireșarilor”,care discută în contradictoriu pentru găsirea unei bărci sau plută.Este dorința de aventură,de a găsi situații neobișnuite,de a pleca spre locuri necunoscute,excepționale,de a descoperi mistere.Poate nu sunt conștienți de pericole,dar dorința de aventură este nestăpânită.Cred că nu toți,,aventurierii”sunt conștienți de pericolele la care se supun voit sau nu,că uneori există riscuri neprevăzute,că pot fi chiar tragedii,dar își spun că pot eroi învingând tot ce este nedescoperit,tainic. Adolescenții,,cireșari”sunt dornici de a înfrunta neprevăzutul cu orice mijloace de transport,dorința de aventură este mai presus de orice risc ar întâlni.

==asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar,prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele.

Fragmentul din romanul ,,Cireșarii" îl pot asocia cu un pasaj din romanul,,Ocolul pământului în 80 de zile"de Jules Verne, tema lor comună fiind spiritul de aventură al unor tineri și dorința de a deveni exploratori. Diferența dintre cele două texte este că în textul ,,Cireșarii" copiii exploratori pleacă într-o expediție științifică și caută o barcă cu care vor străbate un râu,iar în,,Ocolul pământului în 80 de zile" Phileas Fogg, un gentlemen puţin ciudat din Londra, pleacă într-o călătorie în jurul lumii îcare va dura 80 de zile,traversează Asia,Pacificul,ajunge în America și află că vaporul care-l readuce în Anglia plecase.Găsește totuși un mic vas,îl cumpără,arde toate părțile din lemn și după multe aventuri ajunge la Londra și câștigă pariul.Asemănarea dintre personajele textelor este spiritul de aventură,dorința de cunoaștere,persevernța în îndeplinirea scopurilor propuse.Și adolescenții și călătorul englez sunt dornici de a înfrunta neprevăzutul cu orice mijloace de transport,dorința de aventură este mai presus de orice risc ar întâlni.

==Participi la expediție alături de cireșari; scrie un text narativ care să cuprindă o continuare a acțiunii fragmentului,vei avea o secvență dialogată și una descriptivă. 

Gata!am găsit barca cu care vom pleca în expediție,am aflat că Petrăchescu era un tip ce umbla haihui,se credea vânător,dar niciodată nu vânase nimic.Acum însă ne  întrebam unde ține barca și cum îl vom convinge să ne-o dea nouă,unor adolescenți.

Am pornit în căutarea lui întrebând pe cine ne ieșea în cale.În fața noastră a apărut un drum care trecea printr-o livadă cu pomi plini de flori albe ,de parcă norii alburii ai cerului coborâseră să se odihneacă pe crengi.Dincolo de livadă drumul se oprea într-un crînguşor cu străluciri şi fâlfâiri de beteală argintie. Atâta fru­mu­sețe nu mai văzusem și,uitând de barcă ne-am oprit să admirăm priveliștea.

-Haideți,că drumul este acesta,am auzit un glas poruncitor.

Și în șir am pornit,iar în fața noastră a apărut o clădire din scânduri care adăpostea un planor,iar undeva lateral era o barcă pneumatică verde cu două lopeți alături.

-Asta-i barca noastră!am șoptit și toți priveau uimiți spre interior,de unde a apărut un bărbos cu șapca trasă pe ochi.

-E Petrăchescu,a șoptit cineva.

-Salutați-l,să părem civilizați.

Noi însă amuțiserăm,dar apoi încet,încet am început să-i povestim despre expediția noastră,despre dorința de a descoperi peștera unde cândva se adăposteau urșii și unde poate vom găsi desene,obiecte vechi.

Omul a zâmbit și ne-a promis că ne va da barca dorită și chiar va veni cu noi să ne ajute să trece râul dinaintea peșterii.Apoi am refăcut planul expediției și am hotărât plecarea în dimineața următoare.