test :poezia,,Numai poetul”de Mihai Eminescu și,,

 

Textul 1

,, Lumea toată-i trecătoare.
Oamenii se trec și mor
Ca și miile de unde,
Ce un suflet le pătrunde,
Treierând necontenit
Sânul mării infinit.

Numai poetul,
Ca pasări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului :
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde păsări ca el
Se-ntrec în cântări.”

                                          (,,Numai poetul”de Mihai Eminescu)

Textul 2

 ,,A te naşte artist este ca şi cum ai încerca să îmblânzeşti un blestem. Nu cred că există societate care să-şi fi acceptat vreodată artiştii. Întotdeauna cei care s-au manifestat altfel decât majoritatea au fost alungaţi din Cetate. De aceea gloria postumă rămâne o sintagmă pe cât de tristă pe atât de adevărată.   Atunci care ar fi rolul artistului în societate? Sau artistul mai are vreo utilitate? Mai găseşte el înţelegere? Întrebări cu răspunsuri foarte dificile dacă nu chiar imposibile mai ales în aceste vremuri când pseudovedetele şi nonvalorile sunt promovate cu o nebună îndârjire. Şi, totuşi, fără aceşti bieţi lampagii ne-am întoarce cu paşi repezi spre Evul Mediu... Cine doreşte cu adevărat să reuşească trebuie să facă ucenicie pe viaţă aşa cum spunea Arghezi. Mă gândesc la, Perpessicius, care aproape a orbit scriind despre opera lui Eminescu, la Luchian care, atacat de paralizie, continuă să picteze, la Beethoven care, complet surd compunea, superba Simfonie a-IX-a şi exemplele sunt nenumărate.    Societatea ar trebui să înţeleagă faptul că artistul este o poartă spre alte lumi că sfâşierea lui existenţială este pusă în slujba binelui şi a frumosului. Ne vin în minte versurile lui Ştefan Augustin Doinaş: Pentru zile şi nopţi care-mbată şi dor/ pentru-un vis hărăzit s-o consume/ locuiesc într-o inimă arsă de dor/ care bate puternic în lume.

  Cred că ceea ce defineşte cel mai bine un popor este apartenenţa la cultură la artă. Pe pereţii unor lagăre de concentrare naziste s-au găsit scrijelite... versuri! Fapt ce demonstrează că şi în cele mai cumplite momente omul a continuat să spere, să creeze. Un popor care nu este însetat de cultură uşor – uşor se va stinge. Poate grija zilei de mâine nu lasă loc şi unei griji pentru cultură...

  Vedem uimiţi rezultatele elevilor de la examenul de limbă în bacalaureat, vedem uimiţi cum literatura română este... ucisă, cum aceşti tineri au alte... priorităţi decât de a citi din operele lui Bacovia, Blaga sau Nichita Stănescu. De Crăciun am primit să mă colinde trei copii de clasa a VIII-a. Înainte de aceasta i-am întrebat cum se numesc şcolile la care învaţă. Mihail Sebastian, Anghel Saligny şi Mihu Dragomir. Am forţat nota şi i-am întrebat dacă ştiu măcar un singur lucru despre aceste personalităţi. M-au privit uluiţi şi, parcă supăraţi că am tupeul... să-i întreb aşa ceva, şi bineînţeles că nu am primit niciun răspuns. Măcar ştiau cum se numesc şcolile la care – să zicem – că învaţă.

  Poate niciodată nu este prea târziu să credem că valorile, arta şi cultura îşi vor găsi locul meritat în inimile tuturor. Că va veni timpul ca artiştii chiar să poată trăi din operele lor. În ultima perioadă a vieţii Eminescu trăia din chetele strânse de prieteni. Astăzi chipul lui a ajuns pe cea mai valoroasă bancnotă, pe cea de 500 de lei. Printr-o ironie greu de imaginat astfel a ajuns Eminescu... pe bani.”

                                                                                 (de Alexandru HALUPA publicat în revista Litera 13 nr. 2)

 

 A.

1. Formulează două idei poetice, așa cum se desprind din textul 1

2. Din punct de vedere stilistic, în textul 1 se regăsesc:

a. două comparații și inversiune

b. trei comparații și trei inversiuni

c. două comparații și două inversiuni

d. trei comparații și o inversiune

3. În textul 1 imaginea poetului este:

a. demitizată

b. idealizată

c. unicizată

d. denigrată

4. Două dintre temele textului 1 sunt:

a. timpul și lumea

b. marea și timpul

c. timpul și condiția artistului

d. condiția artistului și marea

5.                              Enunțul:                                                         corect                     incorect

Textul 1 stabilește o asemănare între poet și păsări.

Artistul, prin creație, poate depăși granițele timpului.

Întotdeauna, artiștii au fost recunoscuți de societatea contemporană ca valori și au fost apreciați. Printre personalitățile care s-au sacrificat pentru a crea se numără: Beethoven, Ș. Augustin Doinaș, Perspessicius, Șt. Luchian.

Cultura unui popor este o posibilitate de salvare a acestuia.

Textul poetic propus se construiește pe baza unei antiteze.

6. Menționează în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos

 a),, Întotdeauna cei care s­au manifestat altfel decât majoritatea au fost alungaţi din Cetate. De aceea gloria postumă rămâne o sintagmă pe cât de tristă pe atât de adevărată.”

  b) Înainte de aceasta i­am întrebat cum se numesc şcolile la care învaţă. Mihail Sebastian, Anghel Saligny şi Mihu Dragomir. Am forţat nota şi i­am întrebat dacă ştiu măcar un singur lucru despre aceste personalităţi. M­au privit uluiţi şi, parcă supăraţi că am tupeul... să­i întreb aşa ceva, şi bineînţeles că nu

am primit niciun răspuns. Măcar ştiau cum se numesc şcolile la care – să zicem – că învaţă.

7. Precizează, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între textul poetic Numai poetul, de M. Eminescu și articolul lui Alexandru Halupa.

8. Crezi că artistul are un rol deosebit în societate? Motivează-ți răspunsul într-un text de 50-90 de cuvinte, care să susțină punctul tău de vedere, valorificând unul dintre textele propuse.

9. Asociază textul Numai poetul M. Eminescu cu un alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-90 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre acestea.

B.

1. Precizează numărul de sunete și de litere pentru cuvintele: „lunci“ și „Arghezi“

2. Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:

a. zile, timp, nopți, necontenit

b. societate, oameni, popor, tineri

c. artist, glorie, poet, versuri

d. a compune, a picta, a scrie, poet

3. Rescrie enunțul:

 „Societatea ar trebui să înţeleagă faptul că artistul este o poartă spre alte lumi că sfâşierea lui existenţială este pusă în slujba binelui şi a frumosului“

                       înlocuind termenii subliniați cu câte un sinonim contextual.

4. Transcrie din fragmentul următor trei adjective diferite:

 „Întrebări cu răspunsuri foarte dificile dacă nu chiar imposibile mai ales în aceste vremuri când pseudovedetele şi nonvalorile sunt promovate cu o nebună îndârjire.“

5. Alcătuiește un enunț asertiv în care să existe o propoziție principală și două propoziții subordonate, aflate în relație de coordonare disjunctivă.

6. Alcătuiește un enunț asertiv în care cuvântul poet să fie nume predicativ în cazul genitiv și un enunț interogativ în care cuvântul ce să aibă valoarea morfologică de adjectiv pronominal interogativ.

7. Rescrie următorul enunț corectând greșelile, indiferent de natura acestora:

„Î-i răsfoii jurnalul, dar mă sfii să i-o spun, lui înseși părând-u-i-se nepotrivit și nefind de accord cu asta.“

SUBIECTUL al II­lea

Imaginează-ți că în școala ta a avut loc o întâlnire cu un artist (poet, prozator, pictor, sculptor, muzician etc).

Redactează o pagină de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să descrii emoțiile/experiențele, sentimentele trăite cu acest prilej. În cadrul textului vei respecta convențiile jurnalului, vei prezenta o secvență descriptivă și una explicativă.