,,Cu caietul început ieri,am început o viață nouă.Viața
mea începe,așadar,vineri.Cu cartea am ajuns la capitolul XXV,,,în care toate
personajele principale se pregătesc să plece din Brighton”.Cât despre noi,cei
din București,toate personajele principale au sosit în oraș,unde vor rămâne
măcar până la Anul Nou.Cel puțin așa sper...
Seara târziu.Uite că iar m-am pus pe scris,în loc
să citesc...Am început cina cam bulversați,pentru că dragul de Jacques nu se
simte grozav.Era trist și că n-a venit Nicu.Am încercat să-l înveselesc
și,fiindcă-i copil bun,s-a prefăcut că am reușit.N-a vrut să șadă cu noi la
masă,i-am dat în pat ceasul cu figurine,să-l învârtă cât poftește.Îi place
menuetul dulce și nespus de trist pe care se-nclină păpușa-bărbat și
păpușa-femeie,își dau mâna,se rotesc,se despart și iar își dau mâna.Jacques
zice că-l înteresează cum se termină dansul,e ca o poveste.Depinde cât învârte
cheia.Uneori se termină cu bine și cei doi rămân mână-n mână.Alteori nu,iar la
sfârșit,păpușile de porțelan stau răsucite și se uită în depărtare.Așa că ne-a
prins bine venirea polițaiului nostru,cu vești din târg.Ne-mpuiat capul cu
duelul bietului Lahovary,cu acuzațiile de omor intenționat ale celor de la
Independence Roumaine,și cu presiunile politice,fiindcă mulți vor să creadă
c-ar fi crimă pusă la cale de foștii prieteni,acum adversari,și,ceva mai picant
cu procesul Bastaky...pe care a încercat să-l ucidă cu revolverul sedusa
domnișoară Gorjan,fata generalului Gorjan.Jurațiii au comnpătimit-o și au
achitat-o,iar la urmă sala a strigat:jos Bastaky!Dar mama l-a întrebat cu
nerăbdare pe musafirul nostru,cum se face că încă tot n-au deschis cufărul
străinului.
--Cum se face însă,scumpă doamnă Agat,i-a întors-o conu
Costache,prefăcându-se mirat-că dumneata le afli pe toate chiar înaintea mea?
Știa prea bine că răspunsul sunt servitorii,pe
care și doamnele bucureștilor și poliția le folosesc pe post de ziar de
dimineață,prânz și seară.Îmtr-adevăr,a recunoscut că n-a izbutit să deschidă
cufărul sau ce-o fi.Era greșeala lui.În loc să pună să fie spart cu toporul
imediat,din teamă să nu strice ce-i înăutru,cine știe ce obiecte de preț,au
încercat,apoi au chemat un borfaș din arestul poliției,pe Fane inelaru.Și,ca la
iluzioniști,acum ia cutia de unde nu-i!”
(Ioana Pavelescu,, Viața începe vineri”)
Modul de expunere predominant este narațiunea la
persoana I,iar personajul-narator povestește
ca-ntr-u jurnal cu însemnări făcute cu naivitate și cu
adevăr-un monolog interior.Despre cartea pe care o citește notează capitolul pe
care-l părăsește,pentru că în casa ei au sosit oaspeți ce vor rămâne până la
Anul Nou.
Timpul povestirii este timpul necesar
narării-seara târziu- unui eveniment și anume tristețea lui Jaques-fratele
mai mic.care refuză cina,se preface vesel atunci când i se acordă atenție.Doar
ceasul cu figurine din porțelan îi alungă neliniștea: melodia liniștiroare a
menuetului grațios după care dansează două păpuși de porțelan,figurine care
prin dans,un vârtej al vieții, spun o adevărată poveste de viață:se rotesc de
parcă ar dori o întâlnire; se depart doar pentru a se reîntâlni.Dansul înseamnă
energie,viaţă este drumul unuia către celălalt,dar totul depinde cum puterea
unei chei îi duc spre cunoaștere,apropiere sau îi depărtează,înstrăindu-i.Este
dansul vieții,un mod de a exprima trăirea redată cu mare sinceritate.
Spaţiul este reprezentat
de locul-intimitatea unui pat,loc al refugiului,al odihnei,unde
personajul se depărtează de cei din jur,pentru a-și găsi liniștea.Jacques este
prezentat indirect prin retragerea în intimitatea patului,unde se
delectează,privind dansul unor figurine al unui ceas.Este interesat de finalul
dansului în care cele două figurine se despart sau își continuă povestea
vieții.Se petrece un eveniment -venirea polițaiului care aduce știri ce tulbură
liniștea casei,despre un duel în care se descoperă adversitatea dintre
partidele politice sau ceva,,picant”despre o răzbunare din dra goste a unei
domnișoare,achitată de jurați.Nu este lămurit misterul unui cufăr al unui
străin,moment în care conu Costache o ironizează pe doamna Agat.Polițaiul
recunoaște nechibzuința de a folosi un borfaș care printr-o abilitate deosebită
făcuse să dispară cutia.Discuția din casă însuflețește atmosfera,sunt aflate noutățile
din,,târg”,iar personajul intersant pentru toți este polițaiul care aduce
știrile în seara monotonă. Atmosfera este atât de familiară,derulată ca-ntr-un
film, iar partea poliţistă ce este intercalată în povestire adaugă o notă
de mister,dar și o ironie fină.
Naratorul=personaj,implicat direct participă
la desfășurarea întâmplării și ne invită să cunoaștem o lume, ştie să spună o
poveste, pe mai multe voci,folosind un limbaj simplu,atent studiat,într-o
atmosferă care dă impresia că ne aflăm acolo.
