joi, 17 martie 2022

 

                                               Pronumele fără forme personale

          

                               Pronumele demonstrativ

pronume demonstrativ de apropiere:  acesta, ăsta, aceștia, ăștia aceasta, asta acestea, astea;

pronume demonstrativ de depărtare:  acela, ăla, aceia, ăia aceea, aia, acelea, alea;
pronume demonstrativ de identitate: același aceiași aceeași aceleași;

pronumele demonstrativ de diferențiere:celălalt ceilalți cealaltă celelalte;
subiect:                               Aceea este colega mea. (cine e vecină?)
nume predicativ:          Colegii mei sunt aceștia.
                                           Cadoul este pentru celălalt.
                                           Părerea greșită era a aceluiași.
complement direct:            Pe aceeași am cunoscut-o la școală. (pe cine?)
complement indirect:     Acestora le place compunerea mea. (cui place?)
complement prepozițional:M-am întâlnit cu aceiași.(cu cine?)
complement circumstanțial:
                de loc:                      Cartea o așez lângă celelalte. (undeo așez?)
                de mod:                   Scrieți ca aceștia. (cum scrieți?)
                de timp:                   Ar fi bine să veniți odată cu ceilalți. (când să veniți?)
                de cauză:                 Din cauza celorlalți s-a întâmplat. (din ce cauză?)
          de scop:                  (Am un test și) mă pregătesc în vederea acestuia.(în ce scop?)
atribut pronominal prepozițional: Cartea de la acesta mi-a fost de ajutor. (care carte?)
atribut pronominal genitival:        Cartea aceluia este de la bibliotecă.(a cui carte?)
atribut adjectival:                          Băiatul celălalt va pleca .

 

                      Pronumele interogativ

subiect:       Cine a condus mașina? (colegul)
                     Ce te-a speriat? (tunetul)
                     Care vine la teatru?(colegul)
                     Câți se întorc?(băieții)
nume predicativ: Al cui este stiloul?
                            Ce este acest obiect?
                            Care este elevul premiat?
                            Câți sunt elevi?
complement direct: Pe cine ai chemat la petrecere?
                                Ce ai văzut?
                                Pe care l-ai trimis în excursie?
                                Pe câte ai întrebat?
complement indirect: Cui îi duci cadoul?
                                  Căruia i-a dat cartea?
                                  Câtorva le-ai spus povestea?
complement prepozițional: Cu cine te întâlnești?
                                           Cu ce ai scris lucrarea?
                                           În care dormim?
                                           Despre câte ați vorbit?
complement circumstanțial:
                 de loc:             Spre cine alergi?
                                         Pe ce stai?
                                         În care vom locui?
                 de timp:          După cine a ajuns Ion la şcoală?
                 de mod:          Decât cine erai mai înalt? 
                 de cauză:         Din cauza cui ai întârziat?
                 de scop:           Pentru ce sunteți mereu pregătiți:
atribut pronominal:         Apele cui se revarsă în Dunăre?(râului)                                       
atribut adjectival:            Ce carte ai citit?
                                        Care pix îți place?
                                        Câți colegi vor veni?
Propozițiile construite cu pronume interogativ sau cu adjective interogative sunt folosite în frază ca propoziții subordonate față de regentă.
    ex: Știți 1/cine lipsește astăzi?2/
          Tu nu ai aflat1/ce temă ni s-a dat?2/

 

                                   Pronumele relativ (folosit numai ÎN FRAZĂ)

subiect:                        Am cules floarea 1/care mi-a plăcut.2/
                                    Cine învață 1/reușește.2/
                                    Ce ție nu-ți place, 1/altuia nu-i face.2/
nume predicativ:         M-am întrebat 1/care este cartea preferată?2/
                                    Profesorul a stabilit 1/al cui este premiul.2/
                                    Am aflat1/ce vor deveni după examene.2/
                                   Nu știe 1/ce este o eclipsă. 2/
complement direct:   Am ales cartea 1/pe care mi-am dorit-o.2/
                                   Pe cine am ascultat 1/a știut grijile mele.2/
                                    Eu am înțeles 1/ce-mi povestește el.2/
complement indirect:  Am cules floarea 1/căreia i se spune crin.2/
                                     Cui i-am spus povestea 1/nu m-a crezut.2/
complement prepozițional: Iubesc filmele1/ despre care mi-ai povestit.2/
                                            L-am întrebat 1/despre cine vorbește. 2/
                                            Mă gândesc 1/cu ce să mă îmbrac la petrecere.2/
complement circumstanțial:
                de loc:                       Merg pe drumul 1/pe care au mers bunicii mei.2/
                                                  Am aflat1/ în ce  ține scrisorile. 2/
                                                  Admirăm munții 1/ spre care ne îndreptăm pașii. 2/
               de timp:                     Mi-am amintit ziua 1/ în care am primit vestea. 2/
               de mod:                      Nu-mi dau seama1/ ca și cine au dansat în concurs.2/
                                                  Știm1/conform cui ai procedat.2/
               de cauză:                    Nu am aflat1/din cauza cui am fost pedepsiți.2/
               de scop:                      Este interesant spectacolul 1/ pentru care a exersat.2/
atribut pronominal genitival:    M-am oprit lângă izvorul 1/a cărui apă era rece.2/
                                                  Profesorul știe 1/al cui proiect este mai bun.                                             
atribut adjectival:                      Mă gândesc 1/care carte să o cumpăr.2/
                                                  Zâna a cules 1/ce floare i-a plăcut.2/                              

                  

                                    Pronumele nehotărât

subiect:                                 S-a defectat ceva la televizor. 
                                              Îl invitase altcineva la masă.
                                              Unul are o idee,altul nu-l aude.
                                              Fiecare își are viața sa.
nume predicativ:                   Fiul lui va fi cineva.
                                              Nu voia să devină orice.
                                              Cartea este a oricui.
                                              Cadoul este de la altcineva.
                                              Colegul meu este asemenea oricui.
complement direct:               Aflase ceva nou.
                                              Îl asculta pe oricare.
complement indirect:           Fiecăruia îi voi explica.
                                             Le-am spus tuturor adevărul.
complement prepozițional: Prietenii vorbesc  despre orice.
complement circumstanțial:
                   de loc:                    Se îndrepta spre altcineva.
                                                  Dinaintea fiecăruia se află o poartă.
                   de mod:                  Colegul meu se poarta ca oricare.
                                                  El muncește asemenea fiecăruia.
                  de timp:                  A sosit înaintea tuturor. 
                                                 Am ajuns acolo odată cu toți. 
                  de cauză:                 Din cauza multora vom pierde.              
atribut pronominal genitival:        Părerile unora mi s-au parut interesante.
atribut pronominal prepozițional: Sfaturile de la oricare m-au ajutat.    
                                                       Purtarea asemenea oricui este dăunătoare.

adjectivul pronominal nehotărât:   O altă idee a fost acceptată.
                                                       Pe oricare om  îl pasionează sportul.

Locuţiunea pronominală nehotărâtă este grupul de cuvinte cu înţeles unitar care se comportă gramatical ca un pronume nehotărât.
ex: cine ştie cine, cine ştie ce, nu ştiu care, nu ştiu cine,, nu ştiu cât, te miri cine, te miri ce, te miri cât 
!!!!!!Atenţie la valorile următoarelor cuvinte:,,un”:
 a) Pe stradă trecea un om. – articol nehotărât
b) Am văzut un copil aici şi altul acolo.—adjectiv pronominal nehotărât
c) Am văzut un copil aici şi doi acolo. – numeral cardinal cu valoare adjectivală

 

                                         Pronumele negativ 

subiect:                                      Nimeni n-a ieșit din casă.
nume predicativ:                       Câștigătorul concursului nu este niciunul dintre cei prezenți.
                                                  Cadoul nu este de la niciunul dintre ei.
                                                  Caietul este al niciunuia.
complement direct:                   N-am primit nimic.
complement indirect:                Nimănui nu-i i-am spus adevărul.
complement prepozițional:       N-am vorbit cu nimeni.                                        
complement circumstanțial:
                   de loc:                       N-am mers la nimeni în vizită.
                                                     Nu s-a oprit în fața nimănui.  
                   de mod:                     Nu vorbește asemenea niciunuia dintre ei.
                   de timp:                     Atunci nu va explica înaintea niciunuia.
                   de cauză:                   Nu s-a întâmplat din pricina niciunuia dintre ei.
                   de scop:                     Nu s-a pregătit în vederea niciunuia dintre ei
atribut pronominal genitival:  Cartea niciunuia n-a fost cumpărată.
atribut pronominal prepozițional: Mesajul de la niciuna dintre ele nu a fost înțeles.
atribut adjectival:                          Niciun om nu este în pericol.

!!! atenție: Formele pronumelui negativ: niciunul, niciuna şi ale adjectivului pronominal negativ corespunzător: niciun, nicio se scriu legat.
Atunci când segmentele componente au alte valori se scriu în două cuvinte:
- Conjuncţie + pronume nehotărât: Nu îmi place nici unul, nici celălalt.
- Conjuncţie + numeral: Nu voia să cumpere nici o floare, nici două cărţi, voia să plece acasă.