SION Gheorghe se naște la 22 mai 1822, Mamornita-Cemăuți
- moare în 1 oct. 1892, București.
Poet, dramaturg,
traducător și memorialist, membru titular (din 1868) al Academiei Române.
Fabula
este o specie a genului epic,în versuri sau în proză, în care autorul
prin intermediul animalelor, plantelor sau obiectelor personificate
critică defecte sau moravuri omeneşti cu scopul de a le îndrepta. Fabula are
două părţi: naraţiunea şi morala-un mesaj cu caracter educativ.
Titlul
fabulei este format din două substantive:,,stejarul”- arbore sacru în
nenumărate tradiţii, stejarul este învestit cu privilegiile supremei divinităţi
cereşti din pricină că atrage trăsnetul şi simbolizează măreţia. Stejarul a
fost mereu şi pretutindeni sinonim cu forţa. Stejarul este, prin excelenţă,
figura arborelui sau a axei lumii, instrument de comunicare între Cer şi
Pămînt.,,Trestia”simbolizează fragilitate și flexibilitate, credința și umilința.
În primul rând, este un text epic prin acţiune,
personaje, narator,modul de expunere predominant-în această fabulă- este
dialogul dintre un arbore și o plantă,naratorul intervine puțin.Trestia își
exprimă nedumerirea că stejarul în,,șase ani”a crescut puțin,iar ea ca
plantă,,în trei luni de viață”l-a întrecut.
Stejarul,privind-o ca pe un nimic, fără valoare,îi
răspunde compătimind-o că urgia vântului,arșița,secera îi vor aduce moartea ,iar el,stejarul,protejat
de,,scoarța”,învelișul sub care crește,înfruntă răul naturii:căldurile,vânturile,furia
cerului,fără a se îndoi.
În al doilea rând, textul este fabulă,
pentru că sunt criticate defecte umane. Stejarul este tipul omului
viteaz,rezistent în fața durerilor,încercărilor vieții,este puternic și robust
care poate trăi drept,demn necunoscând umilința, cu voință puternică, putere de
muncă, independență și încredere în sine-este metafora omului ce nu se lasă
doborât de soartă.Trestia este ființa încrezută și mândră,lăudăroasă. Îngâmfarea
aparține oamenilor care, își cunosc numai propria realitate,lăudându-se.
Limbajul fabulei este caracterizat de simplitate, personificarea
există prin dialogul din fabulă.
În sfârşit, textul este fabulă, pentru că are un mesaj cu
caracter educativ:
,,Nu-i totul
s-ajungi mare spre-a fi curând pe jos
A te-nălța
cu-ncetul e mult mai sănătos.”
Morala aparține naratorului;
are valoarea unei concluzii si pune în lumină
cuvintele plantelor,care ne poate inspira și pe noi la nivelul atitudinii pe
care o avem în fața unei probleme de viață: în vreme ce stejarul sta drept si
neclintit în fața furtunii, trestia se apleacă sub toate schimbările timpului.
Omul este un corp fragil al Universului, dar este si spirit destinat să cunoasca
adevărul cu demnitate și curaj.
|
|
