1=scriu;tălmăcesc;traduc;
2=metaforă; Metafora florii ,prin care autorul confirmă împlinirea actului poetic, nu este aleasă întâmplător.FLOAREA reprezintă frumosul,plăcutul,încântarea
simțurilor.Cuvintele poeziei au coloritul,parfumul,prospețimea unei flori.
3= Poetul –stihuitorul-este văzut ca un traducător al
realității,al ideilor sale,al lumii, el pune în cuvinte simțirea poetică născută în adâncul ființei sale.E ca și cum poetul s-ar situa între două dimensiuni: o dimensiune interioară a poeziei în care există doar simțire și o
dimensiune exterioară-lumea adevărată văzută și înțeleasă.Poezia se naște
pentru lume în cuvinte,pentru a fi citită,înțeleasă și transformată de către
cei ce o citesc într-un alt cântec interior.Poetul se traduce,se exprimă pe
sine prin poezie pentru lumea exterioară.Fără acest gest al,,tălmăcirii``,actul
poetic ar rămâne într-o dimensiune abstractă,necunoscută celorlalți.Traducerea
expresiilor poetice interioare reprezintă calea,nașterea poeziei,dar și temeiul
poeziei;,,nu fac decât să tălmăcesc//așa găsesc cu cale//numai astfel stilul
are un temei.`` !!! (de citit toată poezia)
4=stih=vers; a tălmăci(arh.)=a traduce;
5=derivate=stihuri; românească;
compuse=numai;astfel;întotdeauna;
6=atunci=acum; întotdeauna=niciodată;
7=suav=adverb de timp;
adjectiv=Glasul suav al prințesei povestește un basm.
8=a îngheța=Din cauza frigului,zăpada a înghețat lacul(a
preface în gheață).
Mi-a înghețat inima de frică(a încremeni).
Mi-au înghețat toate degetele(a degera).
Alimentele au înghețat în frigider( a congela).
9=scară=Voi urca pe scara avionului.
scală=Pe
scala(placă gradată pentru a se urmări posturile) radioului urmăresc postul
preferat.
escală=Avionul va
face o escală(oprire) pentru alimentare.
10=corect=Romanul poate fi citit.(citibil este un cuvânt
inventat,fără înțeles)
11=scenă;reîncarnare
12=scriu; numai; floare; suav;
13=fișa de
lectură
FIŞĂ DE LECTURĂ
Opera epică
Am început lectura (data)
__________ Am
terminat lectura (data) ___________
Titlul operei literare: _Fântâna dintre plopi
Autorul:_Mihail
Sadoveanu
Opera face parte din volumul: Hanu-Ancuței
Editura:_Biblioteca Școlarului
Anul apariţiei volumului: _1928
Date importante din viaţa şi
activitatea scriitorului: Mihail
Sadoveanu(1880-1961)
Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880 la Pașcani, a
fost fiul lui Alexandru Sadoveanu și al Profirei Ursache.
Urmează gimnaziul "Alecu Donici" la Fălticeni. În timp
ce studia la gimnaziu (1896) intenționează să alcătuiască o monografie despre Ștefan cel Mare, dar renunță . Cursurile de liceu le urmează la
Liceul Național din Iași.
În anul 1904 se stabilește în București, se căsătorește.
În anul 1910 este numit în funcția de director al Teatrului
Național din Iași.
În 1921 devine membru al Academiei Române, iar în anul 1926
devine reprezentant al Socetății Române de scriitori.
Mihail Sadoveanu moare pe 19 octombrie 1961 la București și este înmormântat lângă Mihai Eminescu.
Date despre opera :
Povestirile cuprinse în “Hanu-Ancuței” au fost scrise în
perioada 1920-1929.
“Hanu-Ancuței” a apărut în anul 1928 și este un volum de nouă
povestiri, este considerată cea mai stralucită creație epică.
Alte opere ale autorului: Frații Jderi;Neamul Șoimăreștilor;
Genul literar: epic
Specia literară: povestire= Povestirea este o specie
a genului epic în proză de scurtă întindere, cu o acțiune simplă, lineară, cu
personaje puține în care se prezintă o întâmplare din viața unui personaj.
Opera nu e structurată( în:cărţi / părţi / volume / capitole)
Opera este scrisă în: proză
Locul desfăşurării acţiunii: hanul Ancuței
Timpul desfăşurării acţiunii: în urmă cu 25 de ani la o fântână situată între
plopi
Naratorul (tipul de narator, indici ai prezenţei
acestuia):narator-personaj
Personaje:
--principal/pozitiv=Neculai
Isac; secundar, pozitiv=Marga/ negativ,=Hasanache (real/
fantastic) (fizice,
morale)
Neculai Isac-personajul principal este fixat prin
vocea personajului-narator; Neculai Isac este „un om ajuns la
cărunţeală, dar care se ţinea drept şi sprinten pe cal”, „cu mustăcioară tunsă
şi barba rotunjită, cu nas vulturesc şi sprâncene întunecoase”, cu ochiul drept
„stâns şi închis”. Este o figură de legendă, venind parcă din alte
timpuri, de pe depărtate tărâmuri.
În vremea tinereţii apare ca un om întreprinzător, dovadă
fiind afacerile sale. Cu toate acestea, are defectele specifice vârstei:
neştiinţa, lipsa experienţei de viaţă şi nesocotinţa. Se îndrăgosteşte aproape
instantaneu de o ţigăncuşă, pe care o tratează ca pe o fiinţă egelă şi o
respectă, vorbindu-i ales.
Este răzbunător şi iscusit în luptă, reuşind să facă faţă
grupului de ţigani care încercase să îl prade.
Marga este o adolescentă de 18 ani, obligată de
conducătorul şatrei să mimeze dragostea, pe care nu o trăise niciodată, faţă de
cei care îi erau impuşi ca parteneri de o clipă.
Frumoasă şi atrăgătoare, fusese destinată de Hasanache
să-i atragă cu farmacele ei pe călătorii bogaţi care poposeau la han, pentru a
fi mai uşor atacaţi şi deposedaţi de bani ori de bunuri.
Deşi este o fată simplă, Marga suferă din pricina
condiţiei sale de obiect erotic, folosit în scopuri criminale sau de jaf,
dar o acceptă de teamă şi îi dispreţuieşte pe cei care o vând şi pe cumpărătorii
de ocazie.
Totuşi, Marga se îndrăgosteşte de Neculai Isac care o
respectă şi nu o jigneşte, cumpărându-i intimitatea. Pentru întâia oară, fata se
revoltă împotriva condiţiei sale şi nu mai acceptă să fie complice la acte
ruşinoase.
Ea simte nevoia să se devoteze omului iubit, să îl
ocrotească, avertizându-l să îşi apere viaţa, în ciuda consecinţelor de care
era perfect conştientă.
Momentele subiectului(rezumat):
Expoziţiunea: Într-o toamnă, când
Neculai duce vinuri in ținutul Sucevei, face popas la Hanul Ancuței.
Intriga: Plimbându-se călare pe malul râului Moldova,
surprinde un grup de țigani care se scăldau și este întâmpinat de unul dintre
ei, Hasanache, și o tânără de optsprezece ani, Marga, care îl cucerește pe
bărbat prin frumusețea ei, deși Hasanache spune despre ea că e doar o fată proastă.
Desfăşurarea acţiunii: Impresionat de fată, Isac
le dă celor doi câte un ban de argint, iar a doua zi fata iî va întâmpina pe
bărbat la han, arătându-i papucii pe care și i-a cumpărat cu banuțul. Apoi
tinerii vor petrece o noapte la fântâna dintre plopi, unde își promit o nouă întâlnire în seara următoare. În cadrul celei de-a doua întâlniri, după un timp
de șovaială din partea fetei, deși stie că va fi ucisă pentru asta, Marga îi va
mărturisi lui Neculai că tțganii au trimis-o să il ademenească pe bărbat la
fântâna dintre plopi pentru a-l putea jefui și omorî.
Punctul culminant: În urma acestor vorbe, bărbatul își încalecă calul și fuge, însă o prăjină aruncată de urmăritorii lui îi scoate un ochi.
Deznodământul: În final, împreună cu niște însoțitori de la
han, Neculai se întoarce la fântâna dintre plopi, iar urmele proaspete de sânge
din jurul fântânii îl fac să realizeze că Marga a fost ucisă, iar trupul ei
aruncat în fântână.
Moduri de expunere: (indică modul prezent în opera literară , indică
pagina / paginile şi transcrie câte un citat):
Naraţiune _____
Dialog
_______
Descriere
_____
Monolog _____
Limbajul artistic: se
caracterizează prin oralitate. Farmecul zicerii este dat de prezenţa cuvintelor
populare, a arhaismelor şi regionalismelor, folosite cu naturaleţe.
Figurile de stil apar cu moderaţie, conferind stilului
sobrietate.
