poezia,,Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri

 

,,În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,
La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!
E cocostârcul tainic în lume călător,
Al primăverii dulce iubit prevestitor.

El vine, se înalţă, în cercuri line zboară
Şi, răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară;
Iar copilaşii veseli, cu peptul dezgolit,
Aleargă, sar în cale-i şi-i zic: „Bine-ai sosit!”

În aer ciocârlia, pe casă rândunele,
Pe crengile pădurii un roi de păsărele
Cu-o lungă ciripire la soare se-ncălzesc
Şi pe deasupra bălţii nagâţii se-nvârtesc.

Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă!
În lume-i veselie, amor, sperare, viaţă,
Şi cerul şi pământul preschimbă sărutări
Prin raze aurite şi vesele cântări!”

 

   Pastelul este opera lirică în care autorul își exprimă sentimentele în mod direct, descriind un tablou din natură, cu ajutorul a numeroase imagini artistice și figuri de stil.

   Pastelul',,Oaspeții primăverii” are ca temă bucuria ,optimismul-sentimente ce inundă sufletul eului liric,odată cu renașterea naturii,la sosirea primăverii.

    Titlul poeziei  se alcătuiește din două substantive comune,simple(cel de-al doilea aflat în raport de subordonare,în cazul genitiv)fiind o sugestivă metaforă,prin intermediul căreia se sugerează sosirea păsărilor călătoare de pe alte meleaguri.
    Poezia este o operă lirică,întrucât pe parcursul celor patru strofe de tip catren,autorul își exprimă în mod direct ideile,gândurile,sentimentele de încântare,de bucurie,de optimism,generate de sosirea primăverii.
   Ca în orice opera lirică ,spectrul trăirilor autorului este redat la nivelul textului prin intermediul figurilor de stil,cu ajutorul cărora se realizează imagini artistice.
    Astfel,în prima strofă ,apariția primului cocostârc este redată prin metafora ,,un punct negru'',  punctul este sursa de unde totul,natura,Universul ia naștere, atrage atenția,precum și prin intermediul epitetului personificator,,tainic'',misterios,singuratic.Imaginile vizuale sunt realizate cu ajutorul enumerațiilor:,,în fund,pe cer albastru,în zarea depărtata,la răsărit ,sub soare'',conturează spațiul îndepărtat,larg care este trecut de cocostârc.Răsăritul este  simbolul începutului, al speranţei, al noii vieţi. Inversiunile expresive:,,în lume călător'',''al primăverii dulce ,iubit prevestitor''accentuează mișcarea,venirea cocostârcului dinspre cer spre pământ,conturează un nou început,iar sentimentele sunt de încântare pentru însuflețirea naturii.

   În cea de-a doua strofă,bucuria sosirii primăverii este sugerată prin imaginea mișcării ca un dans,un ritual realizat prin intermediul enumerației,,el vine,se înalță,zboară,se coboară”este  nerăbdarea cocostârcului de a revedea  locurile dragi,părăsite. Comparația :,,se coboară răpide ca gândul'' arată rapiditatea coborârii spre pământ,locul stabilității,al încrederii, al siguranței.Sosirea primăverii constituie un prilej de bucurie,de încântare,de exuberanță relevate printr-o imagine plină de mișcare,realizată de epitetele ,,veseli',dezgolit'',ce caracterizează ,,copilașii”-începutul vieții,inocenți își manifestă viața vioi,expansivi prin mișcări de voie bună,,aleargă,sar în cale și-i zic:''Bine-ai venit!''  exclamație care exprimă însufleţire, entuziasm adresată primăverii personificate.,,Pieptul dezgolit”este imaginea alungării  frigului, este felul de a întâmpina noul fără frică.Ivirea păsărilor călătoare vestește anotimpul în care întreaga natură se trezește la viață. Exclamația din versul: ,,Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeață!”exprimă fericirea sufletului de a găsi locul renașterii,al armoniei,al prospețimii naturii.  

    Cea de-a treia strofă aduce prin intermediul unei enumerații păsările călătoare,mesagerele cerești, ce întrupează libertatea şi fericirea fiinţei care nu suportă nicio îngrădire cu puterea de a alunga iarna: ,,ciocârlia,rândunele,un roi de păsărele...nagâții”,prin ,,lunga ciripire”-inversiune-aduc sunete ce destăinuie misterele naturii însuflețite. Spațiul inundat de păsări cuprinde văzduhul,pământul, acvaticul.Cerul se apropie de pământ prin liantul razelor ce conferă armonia sunetelor și mișcărilor.

    Abia în strofa finală,eul liric,vocea încântată își face simțită prezența,prin interjecția expresivă:''Ah!” exprimă fericirea sufletului de a găsi locul renașterii,al armoniei,al prospețimii naturii,iar enumerația,, veselie, amor, sperare, viaţă”exprimă forța care-i aduce omului secretul transformării prin voioșie,iubire,credință.

Personificarea ,,cerul și pământul preschimbă sărutări''transformă Universul într-o scenă măreață plină de lumina razelor ,,aurite”unde muzica vieții se vrea auzită,devine expresia sentimentului     înălțător al iubirii,se integrează în pacea,împăcarea în natura redeșteptată.

  Fiind o operă lirică,modul de expunere este descrierea,cu ajutorul căreia se realizează imagini artistice care impresionează prin armonia lor.