,, A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții
de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și
noroc.
Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai
mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au
mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului, viuța din
dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare
lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar
la Arad te duci în două ceasuri.
Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în
piața de pe țărmurele drept al Murășului, unde se adună la târg de săptămână
murășenii până de pe la Sovârșin și Soboteliu și podgorenii până de pe la Cuvin.
Joi dimineața ea trece Murășul și întinde șatra pe țărmurele stâng, unde se
adună bănățenii până de pe la Făget, Căpălnaș și Sân-Miclăuș. Vineri noaptea,
după cântatul cocoșilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu șatra întinsă
în piața cea mare, unde lumea se adună din șapte ținuturi.
Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ți iese niciodată cu gol
în cale; vinde ce poate și cumpără ce găsește; duce de la Radna ceea ce nu
găsești la Lipova ori la Arad și aduce de la Arad ceea ce nu găsești la Radna
ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus
și vinde mai bucuros cu câștig puțin decât ca să-i „clocească” marfa.”
Genul epic
cuprinde opere literare în care autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile,
ideile şi sentimentele, prin intermediul acţiunii, al personajelor şi al
naratorului.
Fragmentul face
parte din romanul,,Mara ”de Ioan Slavici,
este un text epic, deoarece are trăsăturile acestui tip de text,recunoaștem
expozițiunea,este prezentat personajule principal, iar acțiunea se desfășoară (de-a lungul Mureșului), între localitățile Radna și Lipova si se deplasează la Arad .
În primul rând,
are acţiune.Fragmentul face parte din primul capitol,,Sărăcuții mamei”și
autorul o prezintă pe Mara,personajul principal-o femeie săracă, văduvă cu doi
copii, voinică și harnică. Bârzovanu,care fusese soțul ei era mai mult
cârpaci decât cizmar și stătea mai mult la birt decât acasă.
In fiecare marți dimineața, Mara își lua copii și coșurile pline și ieșea în piața de pe țărmul drept al Mureșului.Joi dimineața trecea Mureșul și ieșea în piața pe țărmul stâng al acestuia.Vineri noaptea pleca la Arad, pentru ca s-o prindă sâmbăta dimineața acolo, deoarece „lumea se aduna din șapte ținuturi”.Impresionează alergătura,zbuciumul femeii care are o încredere nestrămutată în forțele proprii.
In fiecare marți dimineața, Mara își lua copii și coșurile pline și ieșea în piața de pe țărmul drept al Mureșului.Joi dimineața trecea Mureșul și ieșea în piața pe țărmul stâng al acestuia.Vineri noaptea pleca la Arad, pentru ca s-o prindă sâmbăta dimineața acolo, deoarece „lumea se aduna din șapte ținuturi”.Impresionează alergătura,zbuciumul femeii care are o încredere nestrămutată în forțele proprii.
În al doilea
rând, textul este epic, deoarece are personaje: Mara,
protagonista complexă a românului, un personaj eponim (care dă numele
operei). Mai întâi este prezentată starea socială este„văduvă cu doi
copii", Mara dovedește tărie de caracter: preia responsabilitățile întregii familii. Mara este precupeață, deoarece își câștigă existența din
negustorie, Se adaugă apoi elemente care țin de portretul fizic și de aspectele morale ale
personajului. Portretul
fizic, conturat de narator în mod direct prin detalii, este al unei femei
robuste,ce exprimă masivitate și stabilitate,autorul o prezintă ca inteligentă și dotată cu
un adevărat talent pentru afaceri, cu o fire energică și ambițioasă, cu încredere
nestrămutată în forțele proprii.
În al treilea
rând, caracterul epic al textului este dovedit de prezenţa naratorului, care
povesteşte la persoana a lll-a singular,
În sfârşit, ca în orice text epic, sunt folosite toate
modurile de expunere. Naraţiunea este folosită pentru a prezenta acţiunea de reprezentare a
realitătii.Descrierea apare chiar în primele rânduri, pentru a prezenta direct
personajul,iar vocabularul lui Slavici este îngrijit ,cu termeni populari,fraze
bogate.
În concluzie, fragmentul
este un text epic, în care autorul comunică indirect, prin intermediul unei
narațiuni, un mesaj care arată destinul unei femei ce luptă cu viața.