asociere: poezia „Controversă” de Nina Cassian și poezia „Vitraliu” de Nichita Stănescu

 (nu îmi aparține această asociere inedită...dacă vă place citiți)

poezia,,Vitraliu”

                de Nichita Stănescu

,,Umbra ta, lovindu-se de ziduri,

iar se sparge-n cioburi colorate.

Oh, de-aceea m-ai zărit în stradă

adunând pierdutele-i pătrate. 

Şi s-o fac la loc, în ceasul nopţii,

peste geamuri ţi le-aşez cu grijă,

verzi, albastre, galbene şi roşii,

încoifate-n creştet cu o sprijă.

Când te vei trezi, lipiţi de geamuri,

arlechini din sticle colorate

vor lăsa prin ei să-ţi cadă-n braţe

soarele, mereu la jumătate.”

     Poezia „Controversă”  de Nina Cassian poate fi asociată cu poezia „Vitraliu” de Nichita Stănescu, deoarece ambele creații au un mare grad de ambiguitate și surprind viziuni originale asupra creației artistice.

     În poezia Ninei Cassian este evidențiată relația dintre creator, opera literară și cititor, mai ales deschiderea operei către interpretări multiple.

     Așa cum artistul scrie „un poem oblic”, diferit de forma obișnuită, tot astfel eul poetic din opera lui  Nichita Stănescu sparge o imagine obișnuită, „umbra” (simbol al absenței) în „cioburi colorate” pe care le adună, pentru ca mai apoi să le refacă „în ceasul nopții”, în momentele tainice ale inspirației creatoare, într-o formă nouă, colorată, sensibilă. El, artistul, le așează „cu grijă”, atent și delicat, legate printr-un sens nou „încoifate-n creștet cu o sprijă”. Această nouă creație, „arlechin din sticle colorate”, va filtra lumina dimineții ca un dar oferit iubitei sau cititorului.

     Arlechinul este un personaj vesel, jucăuș, cu veșminte colorate, care își distrează spectatorii, tot astfel poezia este menită să încânte cititorii într-un joc fascinant de lumină și culoare.

     În concluzie, ambele poezii transmit ideea că arta este un joc al imaginației.