compunere--Gânditorul de la Hamangia

GÂNDITORUL

Cu coatele așezate pe genunchi
Și palmele lipindu-le de față
Privește gânditorul către viață
De grija ei s-a aplecat de trunchi.

Mileniile, în zborul lor solemn,
Ca un vârtej trecut-au peste el.
Dar gânditorul a rămas la fel,
Curat în cugetarea sa și demn....

Miraculos cum într-un chip de lut,
O epocă a omenirii a încăput.

Nu vorbește,
Nici nu face vreun semn
Ci înclină din cap sacadat,
Hotărât să gândească la fel
Cum că nu se găsea singur pe lume
Și-undeva, cineva l-ascultă
Când visa…

,,Gânditorul”un bărbat în poziţie şezândă pe un scaun mic, fără spătar, cu motive decorative liniare pe lături. Partea superioară a corpului este aplecată în faţă, cu capul sprijinit pe ambele mâini, cu coatele sprijinite pe genunchi. Capul este oval și i se văd gura, ochii şi nasul. Fruntea este îngustă, iar urechile au un orificiu circular. Ochii au fost umpluţi cu pastă albă pentru a accentua expresivitatea lor. În timp, statueta s-a îmbogăţit cu noi semnificaţii şi a devenit un simbol universal al spiritualităţii omului preistoric, omul acelui timp apare mult mai uman.Alături o altă statuetă ,,Femeia şezând” este perechea Gânditorului de la Hamangia reprezintă o femeie care stă, probabil, direct pe pământ, partea inferioară fiind plată. Cele două piese sunt singurul ansamblu preistoric în cadrul căruia fiecare dintre ele are o personalitate vizibil exprimată și care se completează reciproc. Este posibil ca el să fi reprezentat un zeu al naturii, al vegetației, iar ea o zeiță a fertilității.

     O CURIOZITATE: „Gânditorul” ar trebui să fie unul dintre simbolurile care să fie trimise în spaţiu pentru o eventuală întâlnire cu o civilizaţie extraterestră. „Gânditorul” îşi relevează adevăratele virtuţi, o serie de relaţii matematice interesante şi importante impunându-se încă de la început prin parametrul înălţime, 113 cm, care nu este deloc înâmplător şi 355 cm circumferinţa cercului în care se înscrie, întrucât aceste valori sunt unice în perimetrul matematicii, fiind singurele numere întregi al căror raport este chiar „Pi”, cu o imprecizie de numai 3 zecimi de milionimi”. Aceste numere au fost păstrate cu străşnicie de iniţiaţii vechilor popoare, ele fiind atestate mai târziu şi de învăţaţi geto-daci, codificate şi în structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regia. Vechii egipteni le cunoşteau şi ei iar la chinezi apar ceva mai târziu. Înălţimea statuetei nu a fost făcută la întâmplare, dovedind că strămoşii noştri aveau cunoştinţe de matematică şi geometrie, iar această operaţie de obţinere a lui „Pi” din două numere întregi reprezintă poate cea mai veche atestare a relaţiei fundamentale.

„Gânditorul” este o statuetă multifuncţională. Răsturnându-l cu faţa în jos, se poate observa că vârful nasului, antebraţele şi genunchi sunt pe aceeaşi linie, dovedind o poziţie de rugăciune, dar şi construite spre a fi instalate şi în alte poziţii. Dar „Gânditorul” nu a fost conceput să rămână singur, așa cum nici lui Adam nu i s-a întâmplat. Dovadă este statueta feminină cu aceeaşi alură. Perechea lui. Astfel, doi gânditori identici, aşezaţi cu spatele unul către altul, în aşa fel încât vârful picioarelor scăunelelor şi punctul de contact al spatelui lor (poziţie unică) coincid cu piramida lui Keops. Linia dreaptă a mâinilor lor este paralelă cu muchiile piramidei. Inversând poziţiile celor doi gânditori şi punându-i faţă, aşa încât vârfurile nasurilor, mâinilor, genunchi să fie lipite, constatăm că suprafaţa plată a cefelor lor este paralelă cu liniile muchiilor piramidei lui Keops. Acelaşi lucru se întâmplă şi în situaţia în care cei doi gânditori stau cu spatele spre observator şi cu faţa spre piramidă, uniţi prin punctele de contact ale braţelor, antebraţelor şi capetelor (poziţie nefortuită) reproduc din nou modelul piramidei cu ajutorul liniei marginale, drepte, a gâturilor, ce se suprapun peste muchiile piramidei.