„Noapte înstelată” este una dintre capodoperele
semnate de pictorul olandez Vincent van Gogh, unul dintre cei mai mari
reprezentanți ai post-impresionismului. Lucrarea
este una reprezentativă, prin tușe și compoziție, pentru stilul acestui mare
pictor modern. Lucrarea a fost finalizată în salonul sanatoriului în care van
Gogh și-a petrecut ultima parte a vieții. Pictată în anul 1889, unul dintre
cele mai cunoscute peisaje nocturne ale artistului înfăţişează priveliştea
văzută de la fereastra camerei artistului din sanatoriul în care era internat.
Partea centrală arată satul Saint-Remy sub un cer învolburat.
Liniile învolburate și formele distorsionate creează o atmosferă intens emoțională. El este unul dintre cunoscutele peisaje nocturne ale lui Vincent( a pictat noaptea cu ajutorul unei lumânări pe care a pus-o într-o pălărie)și reprezintă o demonstrație impresionantă a modului unic de percepție și interpretare a naturii de un artist care a știut să își proiecteze sentimentele asupra lucrurilor din jurul său. În această perioadă, Van Gogh își pierduse credința, dar mărturisește că mai simte "o groaznică nevoie de - oare pot spune cuvântul - religie. Și atunci mi se întâmplă să ies noaptea să pictez stele. " Artistul a pictat cerul înstelat cu un sentiment teribil în fața măreției Universului. Totuși nu e vorba de o trăire neașteptată,spontană, planul fiind frumos calculat cu copacii profilați pe fundal, echilibrând compoziția.
În acest peisaj nocturn, compoziția e dominată de cerul înstelat,brăzdat de nori ondulați,stele ce strălucesc și o semilună puternic evidențiată.Cerul,luna și stelele sunt înlănțuite într-un ritm unduios.. Culorile predominante sunt albastru, galben si verde. Cerul menține ochiul privitorului ocupat în labirintul creat în jurul stelelor din nenumărate linii și puncte. Stelele, neobișnuit de mari și de strălucitoare, sunt înconjurate de o aureolă și par că se învârt continuu pe firmament. Semiluna degajă o lumină atât de puternică, încât poate fi comparată cu soarele. Spirale de lumină străbat cerul ca niște valuri, dând naștere unor reprezentări extrem de stilizate ale Galaxiei. Chiparoșii saltă spre ceruri ca limbile de foc, dar întunecimea lor transmite o senzație de greutate, astfel că sentimentul de mișcare nu devine copleșitor
Alături de chiparoși, numai biserica se ridică deasupra dealurilor..
La poalele dealurilor ondulate se distinge un oraș în care unele case au ferestrele luminate. . Centrul orășelului este biserica, care tronează deasupra celorlalte clădiri, ca un simbol al stabilității dar conferind locului un aspect retras.
Liniile învolburate și formele distorsionate creează o atmosferă intens emoțională. El este unul dintre cunoscutele peisaje nocturne ale lui Vincent( a pictat noaptea cu ajutorul unei lumânări pe care a pus-o într-o pălărie)și reprezintă o demonstrație impresionantă a modului unic de percepție și interpretare a naturii de un artist care a știut să își proiecteze sentimentele asupra lucrurilor din jurul său. În această perioadă, Van Gogh își pierduse credința, dar mărturisește că mai simte "o groaznică nevoie de - oare pot spune cuvântul - religie. Și atunci mi se întâmplă să ies noaptea să pictez stele. " Artistul a pictat cerul înstelat cu un sentiment teribil în fața măreției Universului. Totuși nu e vorba de o trăire neașteptată,spontană, planul fiind frumos calculat cu copacii profilați pe fundal, echilibrând compoziția.
În acest peisaj nocturn, compoziția e dominată de cerul înstelat,brăzdat de nori ondulați,stele ce strălucesc și o semilună puternic evidențiată.Cerul,luna și stelele sunt înlănțuite într-un ritm unduios.. Culorile predominante sunt albastru, galben si verde. Cerul menține ochiul privitorului ocupat în labirintul creat în jurul stelelor din nenumărate linii și puncte. Stelele, neobișnuit de mari și de strălucitoare, sunt înconjurate de o aureolă și par că se învârt continuu pe firmament. Semiluna degajă o lumină atât de puternică, încât poate fi comparată cu soarele. Spirale de lumină străbat cerul ca niște valuri, dând naștere unor reprezentări extrem de stilizate ale Galaxiei. Chiparoșii saltă spre ceruri ca limbile de foc, dar întunecimea lor transmite o senzație de greutate, astfel că sentimentul de mișcare nu devine copleșitor
Alături de chiparoși, numai biserica se ridică deasupra dealurilor..
La poalele dealurilor ondulate se distinge un oraș în care unele case au ferestrele luminate. . Centrul orășelului este biserica, care tronează deasupra celorlalte clădiri, ca un simbol al stabilității dar conferind locului un aspect retras.
La stânga picturii se poate observa o structură masivă
întunecată. Aceasta contribuie la senzația de izolare. Comparând-o cu restul
obiectelor din tablou, structura pare gigantică. Unduindu-se la fel ca norii și
cerul, ea oferă senzația de adâncime tabloului. De asemenea reprezintă un
element extrem de important, deoarece îmi oferă mie,privitorului, ocazia de a
fi parte din tablou: Ce este structura, ce reprezintă?sunt întrebări pe care mi
le pun în gând și pe care le voi desluși în alte momente....
Tabloul relevă o scenă pe care eu o simt familiară,de
parcă aș fi stat alături de pictor și i-aș fi urmărit mâna talentată.
(Din 1941 pictura este expusă la Muzeul de Arta Modernă din
New York.)
