PAG.144
TIMP
si SPATIU
-
locul: actiunea se desfasoara in Magura Tarcaului, satul natal al
Vitoriei Lipan, personaj principal al romanului , dar si in alte localitati
,deoarece Vitoria si fiule ei Gheorghita refac drumul lu Nechifor( Bicaz, Calgareni,
Farcasa , Borca, Cruci, Dorna apoi Brosteni, Borca, Sabasa, Suha)
- timpul: actiunea incepe toamna, cand, in fiecare an la Dorna are loc targul de oi ,
iar pe la Sf. Andrei isi da seama
de intarzierea sotului ei , intoarcerea lui Gheorghita de pe apa Jijiei
are loc inaintea sarbatorilor de
iarna , iar pe 27 februarie
Vitoria o duce pe Minodora fiica ei , la manastirea Varatec, pentru a fi in
siguranta ; plecarea Vitoriei si a lui Gheorghita spre Dorna are loc in zorii zilei
de 10 martie , dupa ce cu o
zi inainte Vitoria se spovedise si se impartasise ; odata cu topirea zapezii, cand apar primele semne ale
primaverii cei doi descopera intr-o rapa, intre satele Sabasa si Suha
osemintele lui Nechifor Lipan ; inmormantarea lui Nechifor are loc in timpul postului mare(prin urmare timpul e
indicat prin referire la unele sarbatori crestine, alteori date concrete ;
referindu-se la perioada in care e plasata actiunea romanului , aceasta e
inceputul sec. al XX-lea pe la 1927 , romanul "Baltagul" fiind
publicat in 1930).
PAG.145=Ex.4 =SATUL
Monografia satului: descrierea
satului, a caselor, a ocupatiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la
munte, credinte, superstitii, calendar, obiceiuri (botez, nunta, inmormantare)
Rânduielile
gospodaresti sunt dupa datina: barbatul cu oile, femeia cu problemele casei.
Casa are ograda cu adapost pentru vite, fiind construita cu toate cele de
trebuinta: piei de miel in pod, faina de porumb si lemne adusa de la camp in
desagi. Satul are ulicioare lungi si cotite cu carari printre gradini, are crâșma
si biserica.
In
sat viața se desfasoară calendaristic intre plecarea turmelor la pășunt si
intoarcerea lor la iernatic. Vremea este inteleasa dupa semne. In viata
oierilor nimic nu iese din traditie. Obisnuinta, datina sunt singura lege.
Oamenii nu stiu carte, ei se adreseaza preotului pentru citirea si scrierea
scrisorilor si a actelor. Satul este izolat astfel, incat oamenii abia au auzit
de poșta si de tren.
Mihail
Sadoveanu evocă o lume arhaică, departe de binefacerile civilizatiei. Izolate de lumea din vai, randuri dupa
randuri de generatii, in sute dupa sute de ani, se veselisera de cresterea
zilei si inceputul anilor; toate urmau ca pe vremea lui Buerebista, craiul
nostru cel demult; stapanii se schimbasera, limbile se prefacusera, dar
randuielile omului si ale stihiilor staruisera; asa incat se cuvenea ca si
copii sa-si aiba partea lor.
Oamenii
sunt conservatori; cred in superstitii: vise, semne. Astfel cand Vitoria Lipan
si-a visat sotul, trecând călare peste o apă neagră cu spatele intors spre ea,
si-a dat seama ca sotul ei a murit. Deși s-a schimbat calendarul, oamenii il
urmeaza tot pe cel vechi. Vitoria Lipan tine post negru douasprezece vineri la
rând si îi cere preotului să facă slujba pentru sotul ei. Vitoria o ceartă pe
Minodora, pentru că vrea să-și schimbe portul si pentru că-i place dansul. După
rânduiala, ea ar trebui să poarte camașă alba, catrință neagră și părul
împletit cunună.
Deși
este convinsă că soțul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda, ca să-i
ghicească. Cere sfatul preotului si se adreseaza stapânii pamantesti, deși nu crede in eficiența acestora; – Atunci de ce să mai scriu jalba? – Așa, ca
să fie.
In
roman, Mihail Sadoveanu insistă mult asupra tradițiilor si obiceiurilor legate de
momentele importante ale vieții: botezul, nunta, sarbatori religioase, înormantarea.
La
Borca, Vitoria Lipan asistă la un botez: Vitoria
a trebuit sa supuie, sa descalece, sa intre la lehuza si să-i puie rodin sub
perna un costei cu bucatele de zahar si pe fruntea crestinului celui nou o
hartie de douazeci de lei. S-a inchinat cu paharul de băutura cătră nanasi, a
sărutat mâna preotului. Obiceiul locului era ca toata lumea să participe la
bucuria familiei. Vitoria pune rodin (dar) sub capul copilului (o punga cu
bucatele de zahar), iar pe frunte o hartie de 20 de lei, apoi închină paharul
către nănași si sarută mâna preotului.
Un
alt eveniment surprins este nunta de la Cruci: La Cruci a dat de nunta. Fugeau saniile cu nuntasii pe gheata
Bistritei. Mireasa si drustele cu capetele inflorite; nevestele numai in
catrinti si bonditi. Barbatii impuscau cu pistoalele asupra brazilor, ca sa
sperie si s-alunge mai degraba iarna. Cum au vazut oamenii straini pe drumul de
sus, vorniceii au pus pinteni si le-au iesit inainte cu naframile de la
urechile cailor falfaind. Au intins plosca s-au ridicat pistoalele. Ori beau in
cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese, ori ii omoara acolo
pe loc.
Nunta s-a abatut cătră drum. Vitoria
a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei.
Mireasa
si drustele aveau capetele înflorite, nevestele earu îmbracate în catrință și
bondiți, barbatii împuscau deasupra brazilor, iar vorniceii ieșeau înaintea străinilor
cu plosca plină. Nuntașii coboara cu săniile pe gheața Bistriței. Vitoria
primește plosca și face o urare frumoasă mirilor.
Înmormantarea
lui Nechifor Lipan este un bun prilej pentru a prezenta obiceiurile de la înmormantare
specifice zonei: Mortul este pus intr-un
car cu cetina, tras cu doi boi; carul este insotit de trei preoti, de trei
barbati cu buciume si patru bocitoare. O batrana are sinuri de panza pentru
datina podurilor. Ramasitele mortului sunt stropiti cu vin, iar peste groapa se
arunca o gaina neagra. Dupa inmormantare se face praznic si apoi parastas la
trei, noua si patruzeci de zile.
Mihail
Sadoveanu este foarte atent și la psihologia și comportamentul moldovenilor: Locuitorii acestia de sub brad sunt niste
fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori in
suferinti, ca si-n ierni cumplite, fara griji in bucurii, ca si-n arsitile lor
de cuptor, placandu-le dragostea, si betia, si datinile lor de la inceputul
lumii, ferindu-se de alte neamuri si de oameni de la campie si venind la
barlogul lor ca fiara de codru – mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima
ca din el rupta: cel mai adesea se desmiarda si luceste – de cantec, de
prietenie.
EX.5=SPAȚIUL
Mai intâi merge la biserică, se impartașește, duce daruri, apoi vinde o parte din produse hangiului David din Calugareni, ca să facă rost de bani pentru drum, pe care îi lasa in grija preotului Danilă până a doua zi.
Pleacă la drum spre Dorna, însotindu-l pe hangiul David și, după ce trec de Bistrita, fac popas de seara la Bicaz, la hanul lui Donea, unde află de trecerea lui Nechifor Lipan, ca a doua zi să ajungă la Calugareni.
La Fărcașa, următorul punct al acestui itinerar al căutarii, al adevărului, drumeții il intalnesc pe subprefectul Anastase Balmez, care cercetează diferite pricini, dar si pe mos Pricop, fierarul, care îsi aminteste de trecerea lui Lipan prin acele locuri. In drumul lor, la Borca, asista la o cumetrie, unde munteanca respecta obiceiurile care au loc intr-o astfel de ocazie, iar la Cruci trebuie sa faca fata veseliei nuntasilor.
In tara Domelor – Sarul Domei, Dorna Candrenilor - Vitoria admira peisajul si oamenii, află că târg de oi n-a fost, astă-toamnă, decât la Vatra Dornei. În drumul lor - spre acest punct al calatoriei sunt acostati de un strain de care scapa prin amenintare si ajung pana la urma cu bine, poposind la un han, află ca, intr-adevar, Nechifor Lipan a cumparat in luna noiembrie, prima duminica, trei sute de oi, din care a vândut apoi o suta altor doi gospodari si au coborât impreuna, apucând drumul pe Neagra.
Acum, Vitoria si Gheorghita refac drumul celor trei ciobani, de existența cărora afla la marginea celei din urma Dorne de la hangiul Macovei. Prezența acestora este semnalata la Broșteni și Borca, de unde ciobanii părăsesc apa Bistriței apucând-o spre stânga. Următorul popas este la Sabasa, la domnul Toma si de aici, peste muntele Stanisoara, ajung in satul Suha. Aici, la Suha, Vitoria si Gheorghiță află de la hangiul Iorgu Vasiliu că, in preajma zilei Sfinților Mihail si Gavril, a facut popas o turma insotita doar de doiciobani.
Acum, munteanca isi da seama că in acest perimetru Nechifor Lipan a fost ucis de cei doi insoțitori și începe să cerceteze pe cont propriu, dar apelând apoi și la ajutorul autorităților. Între timp, ea il găsește pe câinele Lupu pripășit în curtea unui gospodar din Sabasa si, cu ajutorul lui, va descoperi osemintele soțului său într-o prăpastie.
