Textul 1
,,Par casele palate sub vraja inserarii
Si norii le mangaie cu palme de sofran,
Si nu-i mai larg si pasnic nici insusi cerul marii
Decat acest cer vesnic si-adanc, de Baragan.
Isi salta rosii tuiuri in vanturi papusoii
Miscand sub adiere aripa de strujeni;
Tragand la care pline merg lung pe drumuri boii
Pe langa negre garduri mancate de licheni.
Cresc focuri mari de frunze cu scanteieri
usoare
Spre luna incruntata, lipsita de un sfert,
Iar vantul poarta-n trambe miresme-mbietoare
De lapte proaspat muls si proaspat fiert.
Albastru cer de seara se despleteste-n sara
Si bumbi de stele rosii la geamuri se aprind
Ograzile arata cu toate in afara
Belsugul lor tacut ce il cuprind.”
(,,Toamna”de Nicolae Labiș)
*sofran – condiment ce coloreaza puternic in galben
*tui – steag turcesc ornat cu cozi de cal
*tramba – vartej
*papusoi – porumb *bumb – nasture rotund
*strujan – tulpina porumbului, cu tot cu frunze
Textul 2
,,Am crescut la casa, in comuna Savarsin din judetul
Arad, copilarind pe dealuri si pe vai, pana cand viata m-a dus la oras. Dar
pana atunci, mi-am construit colibe, am distrus vreo cinci biciclete, m-am
lovit, m-am pierdut in padure, am fost muscat de cal si cate n-au mai fost. Din
2016, dupa ce m-am intors de la Londra, am ajuns sa traiesc la munte si sa fiu
liber, iar asta pentru mine inseamna mult. Daca viata mea de acum se datoreaza
dealurilor si vailor pe care mi-am tocit calcaiele la un moment dat, nu stiu.
Dar stiu ca dealurile nu cresc in spatele blocului si vaile nu curg la robinet.
Liftul nu e bicicleta. Casa scarii nu e curte. Si cainele din desene animate nu
e caine.
Cum ar fi fost la oras? Nu vreau sa stiu. Si nu stie nici
fetita mea. Daca natura ar fi scris cateva recomandari pe certificatul de
parinte, cu siguranta asta ar fi fost una dintre ele: sa creasca la tara!
In Londra, unde am locuit sase ani, mergeam pe strada
printre mii de oameni si eram singur. Aici, la munte, cand merg singur pe drum
stiu ca nu sunt singur. Ma vad satenii si ma invita in casele lor. Ma trezesc
adesea cu cate o farfurie de ciorba in fata, chiar daca destinatia mea e cu
totul alta. Si asta nu se intampla doar de sarbatori, ci tot timpul.
Cu toate acestea, Craciunul e frumos oriunde ai fi, daca
ai oameni dragi in preajma, pentru ca e mai degraba o stare de spirit, un
moment magic al intalnirii, al iertarii, al prieteniei. Si as vrea sa spun ca
este cea mai minunata perioada din an, datorita colindatorilor care inca mai
vin la usi cantand, datorita aerului de sarbatoare, mirosului de prajituri,
zapezii si, mai ales, datorita rudelor si prietenilor, dar, de fapt, fiecare
perioada din an are farmecul ei la tara. Primavara este la fel de frumoasa,
odata ce aduce cu ea o resetare a vietii omului, an de an. Vara, care ne
lipseste multe luni de zile, e timpul in care consumam cea mai mare parte din
energie, pentru ca la tara nu ai concediu, ci profiti de timpul bun ca sa iti
faci lucrarile mari din gospodarie, iar sentimentul de concediu e prezent in
fiecare zi, chiar daca lucrezi. Toamna cu roadele si culorile pe care ni le
daruieste isi are rolul ei intr-o viata echilibrata de la tara. Asa ca nu,
iarna nu este cel mai fericit anotimp, ci este unul la fel de fericit.
Aici, acasa, la munte, Craciunul parca incepe mai repede.
Am impodobit un brad deja de la inceputul lunii si vom pune podoabe pe cei
replantati pe terenul casei – pentru ca noi nu aruncam brazi. Insa nu conteaza
asa de mult ce e pe masa sau cat de mare e bradul impodobit langa masa, ci
conteaza mai mult cine vine la masa. Familia, prietenii si vecinii care apar
colindand prin zapada, ei fac ca sarbatorile sa fie Sarbatori. De cele mai
multe ori am petrecut Craciunul la tara, fie in Apuseni, in ultimii ani, fie la
Ghilad, in Banat, la rude, sau in timpul copilariei, la Savarsin – despre
dubasii de la Savarsin gasiti o gramada de articole online. Sunetul dubelor pe
vai nu poate fi egalat, parca le si aud acum, nici nu e nevoie sa inchid ochii.
Am avut o copilarie plina si imi amintesc de iernile in Savarsinul acoperit de
zapada, cand zilele isi intindeau orele in intunericul noptii si inca ne dadeam
drumul cu saniile de pe deal. Poate faptul ca eram copil, poate sunetul
dubelor, poate prajiturile mamei… poate ca toate la un loc imi rascolesc
sufletul si imi aduc aminte mereu si mereu de vremea copilariei in timpul
sarbatorilor. Astfel de amintiri vreau sa daruiesc fetitei mele care creste la
munte.
Asadar, nu pot face comparatie intre Craciunul petrecut
la sat si cel de la oras, insa eu cred ca sunt norocos sa petrec sarbatorile la
tara. Chiar acum, in linistea satului, ne bucuram de zapada care deja a
acoperit, aparent, o lume intreaga. De ce e frumos la sat? La sat, oamenii se
ajuta. La oras, multi vecini nu se cunosc intre ei. Uneori ii desparte doar un
perete, dar nu isi cunosc numele. [...]
Orasul ofera diverse oportunitati, dar in zilele noastre
o fuga pana la oras nu mai inseamna mare lucru. Pe vremuri isi pregatea omul
traista si carul pentru un lung drum de cativa kilometri. Astazi te sui pur si
simplu in masina, in varf de munte, si iti duci copilul la teatru de papusi la
oras. Ma bucur sa vad ca multe dintre traditiile si obiceiurile romanesti sunt
mai popularizate ca oricand. Cand eram copil n-am vazut sau auzit atatea despre
ele ca acum.
Nu am la indemana statistici, dar am postarile membrilor
din comunitatea,, Mutat la tara – Viata fara ceas”, grupul Facebook care a
adunat 250.000 de membri in cativa ani. Sigur, viata la tara are avantaje si
dezavantaje, asa cum e peste tot in lume. Aici, pe Pamant, nu traim in paradis,
ci intr-un cerc al binelui si al raului. Dar ceea ce vad, ceea ce citesc, ceea
ce ascult si ceea ce traiesc, la un loc, imi creeaza un sentiment de bine cu
privire la viata in mediul rural”.
(Andy Hertz, „Stresul sarbatorilor. Mutat la tara”, in Dilema Veche, nr.
976/2022)
*duba – (aici) toba
A.
1. Noteaza, din textul 1, doi termeni care fac parte din campul lexical al
naturii. 2 puncte
Termenii care alcătuiesc câmpul
lexical al naturii sunt: frunze, luna, păpușoi
2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului
corect, valorificand informatiile din textul 1.
2 puncte
In sat miroase a
a) frunze.
b) lapte.
c) papusoi.
d) sofran.
Raspunsul corect: .b.
3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului
corect, valorificand informatiile din textul 2.
2 puncte
O traditie de Craciun specifica zonei Savarsin este
a) colindatul dubasilor.
b) gatirea prajiturilor.
c) impodobirea brazilor.
d) mersul la teatru.
Raspunsul corect: a.
4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului
corect, valorificand informatiile din textul 2.
2 puncte
In 2016, autorul se intoarce
a) din Banat.
b) de la Savarsin.
c) de la Londra.
d) de la Ghilad.
Raspunsul corect: c.
5. Noteaza „X” in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili
daca este adevarat sau fals, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6
puncte
Textul 1
Adevarat/Fals
Peisajul rural prezentat este observat intr-o
seara.
A
De la camp, carutele se intorc in sat
incarcate.
A
Deasupra satului rasare luna
plina.
F
Textul 2
Adevarat/Fals
Autorul are convingerea ca un copil trebuie sa creasca la
tara.
A
Andy Hertz si-a petrecut toate sarbatorile doar la
sat.
F
Unii dintre cei care se muta la tara formeaza o
comunitate pe Facebook .A
6. Precizeaza, in unu – doua enunturi, rima poeziei si
masura primului vers. 6 puncte
Rima
încrucișată;măsura primului vers-14 silabe
7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, un element de
continut comun celor doua texte date, valorificand cate o secventa relevanta
din fiecare text. 6 puncte
Un element de conținut comun regăsit în ambele texte îl reprezintă imaginea
satului.
În poezie,este descrisă înserarea în câmpia Bărăganului,imaginea
satului se contopesște cu cadrul ceresc. .Cuprins de,,vraja
înserării”privitorul este fascinat de imaginea norilor roșietici,al cerului
mării,,larg și pașnic”infinit,calm și al cerului câmpiei Bărăganului,,veșted și
adânc”,palid,șters,de neatins. Tabloul are o nuanță de mister,de basm cu luna
tristă,cu sclipirile luminilor,cu liniștea caselor.
În textul nonliterar, autorul prezintă efectele benefice
ale vieții celor ce trăiesc la sat,comparând cu viața de la oraș. De aceea a dorit
să se bucure de natură și să trăiască într-un mediu pitoresc,unde oamenii
resppectă tradițiile și cunosc viața curată și demnă.
8. Crezi ca viata la sat este mai placuta decat viata la
oras? Motiveaza-ti raspunsul, in 50 – 100 de cuvinte, valorificand textul 2. 6
puncte
Între mediul la sat şi cel de la oraş diferenţele
sunt extrem de mari , însă ambele prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje
destul de tentante. Viaţa la ţară, de multe ori se dovedeşte mai ieftină decât
cea de la oraş, în primul rând pentru că tentanţiile costisitoare sunt puţine
iar mâncarea provine de cele mai multe ori din propria gospodărie. Este aer
curat,cântecul păsărilor din pomi și din curte,iar oamenii sunt mai sănătoşi,
mai voioşi şi plini de energie,trăiesc în aer liber. Cercetătorii afirmă că
viaţa la ţară, în aer curat, cu multă mişcare şi alimentaţie în proporţie de
peste 80% naturală, adaugă încă 10 ani speranţei de viaţa. Viața la oraș
înseamnă aglomerație,zgomot
accesul la magazine,la un spital echipat într-un mod mai
corespunzător este un alt avantaj. Sigur că te poți deplasa la aceleași spitale
pentru a beneficia de serviciile acestora chiar dacă locuiești într-un sat.
Însă gândul că acestea sunt mai aproape de tine este într-un anumit fel mai
liniștitor.
Nu în ultimul rând, viața la oraș pare mai ușoară în
anotimpul rece, în special iarna. Nu puține sunt satele destul de îndepărtate
în care drumurile de acces nu sunt într-o stare prea bună. Iar în cazul
unei ierni mai grele și cu mai multă zăpadă, accesul devine aproape imposibil.
Viața la țară este ideală pentru a vă bucura
de liniște și relaxare! Traficul, zgomotul provocat de mașini și
claxoane și chiar aerul sufocant din interiorul unui oraș dispar. Astfel,
posibilitatea de a suferi din cauza stresului și a oboselii se diminuează și
ea.De aceea autorul din al doilea text a ales viața la sat pentru felul în care
oamenii se cunosc,respectă tradițiile,cunosc liniștea și natura în starea pură.
9. Asociază opera literara „Toamna” de Nicolae Labis cu
un alt text literar studiat la clasa sau citit ca lectura suplimentara,
prezentand, in 50 – 100 de cuvinte, o valoare comuna, prin referire la cate o
secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte
În poezia ,,Toamna” de Nicolae
Labiș se identifică valorea culturală de admirație pentru natură. Autorul
descrie frumusețea unei seri de toamnă din Bărăgan. Înserarea transformă
imaginile obișnuite în basme:casele devin palate,frunzele
porumbului,păpușoiului,aripi,iar carele greoaie trec pe lângă focurile
frunzelor.Sub cerul de seară se-aprind luminile caselor,iar vântul duce miresme
ale nemuririi.
În cele
cinci strofe ale poeziei "Coboară toamna...", de Octavian Goga, eul
liric contemplativ, trist, meditativ, observă că trecerea nemiloasă a timpului
aduce schimbări în natură, dar și în viața lui. Nu venirea toamnei îl
întristează, ci faptul că aceasta coboară de undeva din înaltul cerului,
schimbă tot pe unde trece. Sunt descrise culorile ce îmbracă
vegetația, vântul ce capătă putere și produce un sunet de jale ce înconjoară
totul, precum și atmosfera apăsătoare din crânguri.
B.
1. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului
corect. 2 puncte
Contin diftong ambele cuvinte din seria:
a) „vailor”, „traditiile”.
b) „mangaie”, „dealurile”.
c) „creeaza”, „saniile”.
d) „Craciunul”, „concediu”.
Raspunsul corect: b
2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului
corect. 2 puncte
Seria care cuprinde doar cuvinte derivate cu sufix este:
a) „binelui”, „dezavantaje”.
b) „cativa”, „colindatorilor”.
c) „copilariei”, „satenii”.
d) „ultimii”, „frumoasa”.
Raspunsul corect: c.
3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului
corect. 2 puncte
Antonimele cuvintelor subliniate in secventa „Toamna cu
roadele si culorile pe care ni le daruieste isi are rolul ei intr-o viata echilibrata de
la tara. Asa ca nu, iarna nu este cel mai fericit anotimp, ci este
unul la fel de fericit.” se regasesc, in ordine, in seria:
a) stricta, luminos.
b) riguroasa, suparat.
c) ordonata, bucuros.
d) haotica, trist.
Raspunsul corect: d.
4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului
corect. 2 puncte
Sensul secventei subliniate in enuntul „Nu am la
indemana statistici, dar am postarile membrilor din comunitatea” este:
a) nu stric randuiala.
b) nu prezint asemanari.
c) nu am pus mana pe.
d) nu am la dispozitie.
Raspunsul corect: d .
5. Selecteaza, din fragmentul urmator, trei verbe la
moduri diferite, pe care le vei preciza: „Cum ar fi fost la oras? Nu vreau sa
stiu. Si nu stie nici fetita mea. Daca natura ar fi scris cateva recomandari pe
certificatul de parinte, cu siguranta asta ar fi fost una dintre ele”. 6 puncte
Verbul
modul verbului
1. ar fi
fost-
modul condițional-optativ
2.să
știu-
conjunctiv
3.nu
știe-
indicativ
6. Alcatuieste o propozitie negativa, in care pronumele
personal, la persoana I, numarul singular sa aiba functia sintactica de atribut
(1), si un enunt imperativ, in care substantivul „bunica” sa fie in cazul
acuzativ.
6 puncte
1.Părerile despre mine nu au fost favorabile.
2 .Discută cu bunica despre viața ta!
7. Transcrie propozitiile subordonate din fraza
urmatoare, precizand felul acestora:
„Daca viata mea de acum se datoreaza dealurilor
si vailor 1/pe care mi-am tocit calcaiele la un
CD
AT
moment dat,2/ nu stiu.”3/. 6 puncte
PP
8. Scrie, in spatiile libere, forma corecta a cuvintelor
subliniate in urmatorul enunt. 6 puncte
Invitarea vecinilor nostri /
nostrii (1) la picnicul din mijlocul livezii /
livadei (2) a creat / a creeat (3) imediat raporturi /
rapoarte (4) de prietenie, iar ideea /
idea (5), ai carei / a carei (6) initiatori suntem
noi, s-a dovedit foarte buna.
Invitarea vecinilor _noștri_ (1) la picnicul din mijlocul
livezii_ (2) a creat_ (3) imediat _raporturi_ (4) de prietenie, iar ideea_ (5),
ai cărei_ (6) initiatori suntem noi, s-a dovedit foarte buna.
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa
prezinti mesajul/o semnificatie a textului ,,Toamna” de Nicolae Labiș.
In redactarea textului:
• vei preciza mesajul/o semnificatie a textului, prin
referire la tema;
• vei mentiona patru elemente ale peisajului descris;
• vei interpreta doua figuri de stil diferite, relevante
pentru mesaj/semnificatie;
• vei prezenta o emotie exprimata/un sentiment exprimat
in textul poetic.
Punctajul pentru compunere se acorda astfel:
• continutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corecta a
paragrafelor – 1 punct; coerenta textului – 1 punct; proprietatea termenilor
folositi – 1 punct; corectitudinea gramaticala – 1 punct; claritatea exprimarii
ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuatie – 1
punct; lizibilitatea – 1 punct).
Nota! Compunerea nu va fi precedata de titlu sau de
motto. Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea
are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus.
Poezia „Toamna” de Nicolae Labiș are ca temă natura
descrisă în momentul înserării.
Mesajul poeziei este obiectiv,poetul descrie tabloul ce
se derulează prin fața lui.Cuprins de,,vraja înserării”privitorul este fascinat
de imaginea norilor roșietici ce-și trimit mângâierile transformând ca-n basme miraculos
casele în palate.Este imaginea și ceasul melancoliei și al nostalgiei,trecerea
spre miracolul nopții.Comparația personificată a cerului mării,,larg și
pașnic”infinit,calm cu cerul câmpiei Bărăganului,,veșted și
adânc”,palid,șters,de neatins dau tabloului o nuanță de mister,de basm.
Culoarea amurgului transformă ,,strujénii” de porumb,în
adierea vântului în,,roșii tuiuri”,stindarde ale timpului trecut,ce bat din
aripile ofilite,fără viață.Imaginea tristeții este completată de,,negre garduri
mâncate de licheni”,locuri ale suferinței timpului,pe lângă care trec ,,carele
pline”semn al beșugului.Spre luna posomorâtă urcă sclipirile focurilor care
curăță pământul,sunt lumini ce-ajung spre cerul de seară,iar vântul poartă
peste pământul tăcut mireasma plăcută a laptelui care este a veșniciei și a
purificării.Alte lumini sunt ale caselor și arată binele,căldura care dă
viață,speranță.
Tabloul descris este vizual,plin de culorile
toamnei:auriu și roșu, al frumuseții efemere și al trecerii timpului,dar și cu
mișcări ușoare:mângâierea norilor,adierea vântului.
Prin figurile de stil.epitetele:,, cer veșnic și-adânc;
focuri mari....cu scânteieri ușoare; luna încruntată; miresme-mbietoare;
albastru cer;stele roșii;personificările:, norii le mângâie; cresc focuri; luna
încruntată;albastru cer de seara se despletește;metaforele:,, palme de șofran;
aripa de strujeni, bumbi de stele; poetul are o atitudine
contemplativă,surprinde natura în diversele sale forme,alternând planul celest
şi terestru.
Fiind o descriere,predomină în poezie substantivele şi
adjectivele, verbele la timpul prezent, au rolul de a transmite
ideea eternizării naturii, trasează axa temporală a desfăşurării acţiunii până
la infinit. Versificația este clasică, poezia fiind alcătuită din strofe
de câte patru versuri, cu măsura de 14 silabe, ritm trohaic și rima
încrucișată.
În noaptea începutului de septembrie copacii poartă podoabe de argint-stelele ce se transformă în flori și coborâte se pierd în uitarea cerului....devin frunze foșnitoare ce-și trimit sunetele până departe...departe...Septembrie vine cu visele verii,cu gânduri uitate în infinitul nopților de vară,cu rugăciuni spuse în șoaptă :,,lasă-mi vară cerul tău,seninul tău,căldura ta,zilele cu bucuria vacanței”....