Sfaturi...sfaturi...sfaturi....

Gândește-te bine înainte de a începe lucrarea și spune cu hotărâre:eu știu...eu știu...eu știu...am învățat cât și cum am putut!!!!!!!!!!!

Citește cu atenție tot subiectul. Nu intra în panică la punctul,,Prezintă.....,,Asociază textul”......sau ,,Crezi că”.....sau  compunerea........Fă-ți planul cu multă grijă.,scrie pe ciornă doar ce vrei să nu uiți ......

Caută să scrii cât mai curat și mai frumos, pentru că are multă însemnătate Este primul lucru cu care face cunoștință profesorul-corector, înainte de a citi conținutul tezei(se spune așa: până să vezi că omul e cumsecade,îi observi mai întâi îmbrăcămintea, deși se mai spune că ,,nu haina face pe om."...Asta are rost în anumite împrejurări, mai târziu te vei convinge că toate proverbele sunt adevărate.)

Deci... scrie citeț! ține seama de punctuație și de ortografie! Oricât de bine răspunzi, dacă nu scrii  corect, n-ai făcut nicio ispravă.Știu că ai imaginație,dar nu o poți exprima,străduiește-te,poți împrumuta din lecturile din manual:cuvinte,propoziții—le-ai învățat,deci îți aparțin!!!!

                     Știu că ai citit și cărțile unor autori străini,unele au devenit filme de succes,dacă vreun personaj te-a impresionat sau o scenă ți-a rămas în amintire,folosește-o la asociere,iar dacă cel ce corectează nu știe de acea carte,nu-i nimic ,se va informa repede și te va nota favorabil!!!!
Exprimă-ți ideile în propoziții și fraze cât mai limpezi. Lasă la o parte cuvintele pe care,de obicei,nu le folosești,stilul întortocheat ; asta e treaba scriitorilor mari!
Nu te  grăbi !Să nu te impresioneze că cel de alături scrie de zor și că va fi înaintea ta. Lasă-l să scrie! De unde știi că nu scrie prostii?

                                 (subiectele poate nu îți vor plăcea,dar de unde și de la cine altele?????ai văzut și unele simulări și mai bune și mai rele,nu știu cât și cum se gândesc la sufletele voastre tremurânde....imporantantă e impresia!!!!!)

                   Nu uita să ai un ceas la mână...așa vei avea timp să recitești lucrarea.

            Când ieși din sala de examen,să ai gândul că ai făcut tot ce ai putut.
                    și acum, îți doresc succes! (va fi bine....am încredere în tine!!!!!!!!!

îți trimit o ramură de tei parfumată.....se spune că vindecă sufletele......................

test : Constantin Chiriță,, Cireșarii,” vol. I(fragment) + text nonliterar,,inventii-in-istorie-cartografia”

 

Textul 1

,, Sub castanul de lângă cişmea*, un castan uriaş, un castan rege, cum era supranumit, care ar fi putut adăposti, singur, în ramurile lui, o şcoală întreagă, se afla un singur băiat, acel Victor care, după spusele lui Dan, făcuse rost de o hartă. Deşi aplecat deasupra unei foi de bloc de desen, i se putea ghici ușor statura: înaltă, bine legată şi, desigur, foarte suplă. Avea faţa lunguiaţă, ochii negri, adânci, părul închis la culoare. Era asemenea multor tineri de vârsta lui, la înfăţişare. La o cercetare mai atentă poate că i s-ar fi descoperit o notă de maturitate în trăsături, în gesturi, în atitudine. Dar nu asta îl deosebea pe Victor de ceilalţi. Tânărul aplecat asupra foii de bloc era un elev cu totul excepţional şi, în primul rând, un matematician care uimea prin logica şi puterea sa de demonstraţie. E de prisos să spunem că era cunoscut în întreaga şcoală. În ciuda precocităţii* sale, Victor era încă foarte copilăros, pasionat de visuri, expediţii şi aventuri.

  Preocupat de cercetarea hărţii, tânărul nu observă o siluetă ascunsă după trunchiul castanului şi nici nu auzi, câteva secunde mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care parcă sorbiseră între ele silueta elastică şi tăcută ca o fantomă. Numai câteva clipe să fi întârziat, şi intrusul*, cocoţat acum în castan, ar fi fost descoperit de privirile bănuitoare ale lui Ursu, ale Luciei şi Mariei, care se apropiau, leneşi, de copac. Dar cum nimeni nu observase nimic, discuţia părea că începe sub semnul celei mai depline siguranţe.

― Zău, Victor, chiar ai făcut rost de hartă? întrebă Maria. Ar fi fantastic..

. ― După cum vedeţi, răspunse Victor, descoperindu-le celor trei foaia mare de bloc.

Privirile se repeziră lacome asupra hărţii. Numai Victor, calm, întrebă ca pentru el:

― Ionel şi Dan de ce nu sunt aici?

 Tocmai în acea clipă îşi făcu apariţia, gâfâind, Dan.

 ― Nu vrea să vină... L-am rugat, l-am ameninţat, am făcut-o pe clovnul... Nu vrea! Spune că trebuie să repete la geologie... Ia să văd şi eu harta! Victor se uită la ceas. Până la semnalul clopoţelului mai rămăseseră vreo şapte minute.

― Ce facem? întrebă el. Maria, nu vrei să încerci tu să-l aduci pe Ionel?

Se vedea că invitaţia lui Victor nu-i făcea nicio plăcere Mariei, dar, cum nu prea avea obiceiul să-şi contrazică prietenul, o acceptă, fără să uite însă să strâmbe de câteva ori din nas. Dacă ar fi trimis-o altcineva, s-ar fi iscat o ceartă pentru care n-ar fi ajuns o recreație* întreagă. Dar fiindcă o invitase Victor... Îşi învinse repede senzaţia de neplăcere şi porni chiar în goană spre clădirea şcolii.

Ceilalţi îşi găsiră iarăşi de lucru cu harta. O ţineau pe genunchi şi o cercetau atent.

 ― Dungile astea albastre ce sunt? întrebă Dan

 ― Tocmai tu să nu ştii, tu, marele campion la rebus!? se miră Lucia. Ce-ar putea să fie?

― Formidabil! descoperi Dan într-o clipă de genialitate. Râuri subterane! Mamă dragă, peste tot numai râuri... dar deodată se simţi cuprins de nelinişte: Mamă dragă, dar cum le trecem?

― Asta e, răspunse Victor. Asta-i problema numărul unu! Cum trecem râurile? Despre adâncimea lor harta nu spune nimic, nu suflă niciun cuvânt; să zicem că ar fi de ordinul centimetrilor... Dar uitaţi-vă la lacuri. S-ar putea ca lacurile să fie foarte adânci şi tare îmi vine să cred asta. Aici va fi cel mai greu. În orice caz, nu ne vom lăsa opriţi de lacuri. Dar cum ne vom descurca?

 Lucia lovi de câteva ori, încet, cu pumnul în spătarul băncii:

 ― Două minute de gândire pentru găsirea celei mai bune soluţii, fiindcă sunt mai multe... Gata! Începem!”

                                                                (Constantin Chiriță, Cireșarii, vol. I)

*Argus – personaj din mitologia greacă, înzestrat cu o mulțime de ochi, răspândiți pe tot corpu

Textul 2

,, Încă din antichitate, babilonienii şi egiptenii au alcătuit hărţi sumare, în scopul delimitării proprietăţilor. Apoi au fost întocmite hărţi ale unor teritorii vaste, pentru facilitarea călătoriilor, după care au apărut hărţile special concepute pentru navigaţie. În 1930, în apropiere de Kirkouk, a fost descoperită cea mai veche reprezentare cartografică cunoscută în prezent. Este o tăbliţă ce reprezintă o regiune, cu munţi, cursuri de apă, sate etc., totul însoţit de explicaţii (inclusiv indicarea punctelor cardinale est şi vest). Această hartă gravată datează cel puţin de la sfârşitul mileniului al III-lea î.Hr.

Dar poate că numele de cea mai veche hartă din lume ar trebui dat papirusului policrom păstrat la Torino, care provine din Egipt şi care datează din anul 1200 î.Hr. Sunt reprezentate cursul Nilului, un drum care traversează toată regiunea şi detalii: ape, desenate cu albastru, mine, cu roşu, drumuri, cu negru. Harta cuprinde şi o legendă. Se pare că acest papirus a folosit conducătorului unui transport de blocuri mari de piatră.

În Grecia, nevoia de hărţi s-a făcut simţită mai ales după cuceririle lui Alexandru cel Mare. Primul document cartografic al epocii este atribuit lui Anaximandru. Lumea cunoscută este înscrisă într-un cerc, în care Europa se află în partea de sus, iar Asia în partea de jos, fiind despărţite de Marea Mediterană.

Începând cu sfârşitul secolului al IV-lea, se pun bazele ştiinţifice ale cartografiei. Eratostene furnizează o măsură apropiată razei terestre şi alcătuieşte un mapamond pe care pământurile cunoscute formează trei continente: Europa, Lybia (adică Africa) şi Asia. Continentele sunt înconjurate de Marea Exterioară (Atlanticul). Pe această hartă apare, pentru prima dată, un sistem, încă embrionar, de paralele şi meridiane.

În secolul al II-lea î.Hr., Hiparh a formulat regulile de reprezentare în plan a suprafeţei curbe a Pământului. Nu s-au păstrat decât puţine documente romane: un fragment dintr-un plan al Romei, alcătuit în timpul lui Septimus Severus (secolul al II-lea) şi „Tabula peutingeriana”, care este o hartă a drumurilor imperiului şi datează din secolul al III-lea.

Cel mai mare cartograf al antichităţii este, fără îndoială, astronomul şi filozoful grec Ptolemeu, care a trăit la Alexandria în secolul al II-lea. El a redus deformările rezultate din proiecţia în plan a suprafeţei sferice a Pământului şi a găsit metode pentru determinarea coordonatelor. De asemenea, a scris o geografie însoţită de 27 de hărţi, prefigurând atlasul modern. Hărţile alcătuite de el şi de discipolul său, Agathodemon, vor inspira generaţii de cartografi şi vor fi folosite până în secolul al XVI-lea.

  Inventarea fotografiei, apoi cea a avionului, au revoluţionat metodele cartografice. După 1957, sateliţii artificiali furnizează mijlocul de a determina cu precizie coordonatele de puncte fixe ale suprafeţei terestre. Reţele de triangulaţie bazate pe aceste puncte permit trasarea de hărţi cu mult mai exacte decât înainte.

În spaţiul românesc, primul cartograf a fost Dimitrie Cantemir. Autor al lucrării „Descriptio Moldaviae” („Descrierea Moldovei”), scrisă în 1716, în limba latină, la cererea Academiei din Berlin, Cantemir acorda un rol important componentei geografice, aceasta conţinând descrierea formelor de relief, a florei, faunei şi bogăţiilor minerale şi prezentării târgurilor şi capitalelor ţării de-a lungul timpului. Dimitrie Cantemir elaborează prima hartă a Moldovei.”

                     (Sursa: istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/19/inventii-in-istorie-cartografia/)

*facilitare – ușurare

*cartografie – disciplină care studiază metodele și tehnica de întocmire și folosire a hărților și a planurilor topografice

*policrom – cu mai multe culori

*mapamond – hartă reprezentând globul terestru, împărțit în cele două emisfere

A.

1. Completează spațiile libere cu informații preluate din textul 1.

Copiii se întâlnesc sub ………………….., pentru a cerceta ……………………

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Primul copil care ajunge la locul întâlnirii este:

a. Lucia b. Maria c. Dan d. Victor

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Cea mai veche hartă din lume datează:

a. de la sfârșitul mileniului al III-lea î.H

b. din anul 1200 î.H.

c. din secolul al II-lea î.H.

d. dintr-o perioadă care nu poate fi stabilită

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Cel mai mare cartograf al antichității este considerat a fi:

a. Anaximandru b. Eratostene c. Hiparh d. Ptolemeu

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals,

bazându-te pe informațiile din cele două texte:

Textul 1                                                                         Adevărat                  Fals

Victor este pasionat de matematică.

Ursu refuză să vină la întâlnire, pentru că are de învățat.

Copiii nu își dau seama ce reprezintă desenele de culoare albastră de pe hartă.

 

Textul 2                                                                       Adevărat                    Fals

Babilonienii și sumerienii realizau deja hărți complexe.

Hărțile lumii antice conțin informații incorecte.

Prima hartă românească este realizată de Dimitrie Cantemir, în secolul al XV-lea.

6. Menționează tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos,

justificând alegerea cu o trăsătură identificată.

a. „― Zău, Victor, chiar ai făcut rost de hartă? întrebă Maria. Ar fi fantastic...

― După cum vedeți, răspunse Victor, descoperindu-le celor trei foaia mare de bloc.”

  Este un tipar dialogat:

-schimburi de replici între două personaje; există interacțiune între ei;

-pentru fiecare replică se folosește linie de dialog; replicile sunt conectate între ele;

  Tiparul textual este dialogat(este folosit dialogul ca mod de expunere) redă un schimb de replici dintre două personaje;dialogul dintre cei doi copii are rolul de lămuri un aspect întâlnit.Maria este încântată de harta lui Victor,iar acesta arată harta.

Începutul replicilor este marcat cu linie de dialog,intonația personajelor este marcată prin semnul întrebării,punct care închide replica personajului. Sunt folosite verbele declarative:,,întrebă,răspunse.”

b. „Deși aplecat deasupra unei foi de bloc, i se putea ghici lesne statura, înaltă, bine legată și, desigur, foarte suplă. Avea fața lunguiață, ochii negri, adânci, părul închis la culoare, era

asemeni multor tineri de vârsta lui, la înfățișare. La o cercetare mai atentă poate că i s-ar fi descoperit o notă de maturitate în trăsături, în gesturi, în atitudine.”

   Tiparul textual este descriptiv prezintă prin descriere figura unui personaj,,înalt,suplu”;forma feței,culoarea ochilor,a părului;atitudinea lui:,, o notă de maturitate în trăsături, în gesturi, în atitudine.”Sunt folosite  grupuri nominale:substantive și adjective-epitete,detalii care contribuie la descrierea fizică și morală a personajului.

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte date,

valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

  Un element comun celor două texte este harta. În textul 1,Victor este surprins de colegi cercetând o hartă în care  sunt desenate ,,râuri subterane”despre care harta însă nu lămurește nimic,iar copiii trebuie să afle răspunsuri.În textul 2,text nonliterar, se face un istoric al apariției hărților,, cea mai veche... o tăbliţă ce reprezintă o regiune, cu munţi, cursuri de apă, sate”,apoi sunt enumerate hărțile din antichitate și până astăzi.

8. Consideri că, atunci când pleci într-o călătorie, este necesar sau nu să-ți construiești un traseu precis? Motivează-ți răspunsul,valorificând  textul 2.

   Stabilirea itinerariului este unul dintre cei mai importanți pași în planificarea unei călătorii.Da,cred că stabilirea unui traseu nu este obligatorie, dar este esențială pentru siguranță și eficiență. Studiul din timp al rutelor permite identificarea locurile de cazare, evitând surprizele neplăcute. Planificarea poate ajuta călătorul să cunoască mai bine destinația și să identifice problemele care ar putea să apară pe parcursul călătoriei, pentru a le putea rezolva în avans sau pentru a le preveni în totalitate.Astfel în textul 2 se arată că încă din antichitate,, au fost întocmite hărţi ale unor teritorii vaste, pentru facilitarea călătoriilor, după care au apărut hărţile special concepute pentru navigaţie.” Organizarea unei  călătorii, poate începe prin a alege atracțiile principale și a le conecta pe o hartă, calculând distanțele dintre ele pentru a evita drumurile inutile. De aceea cred că cel mai bun echilibru este stabilirea unui set de puncte de interes pe care vrei neapărat să le bifezi (ceea ce îți oferă o direcție), păstrând în același timp suficientă flexibilitate pentru a te bucura de descoperiri spontane.

9. Asociază fragmentul din opera literară „Cireșarii” de Constantin Chiriță cu un alt text literar

studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o valoare comună,

prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

    O asociere poate fi făcută cu ,,Ocolul pământului în 80 de zile”de Jules Verne.Personajul Phileas Fogg și-a planificat călătoria consultând o ediție recent publicată a The Daily Telegraph,calculând matematic timpii de tranzit prin prisma noilor inovații ale revoluției industriale: legăturile feroviare transcontinentale și vapoarele cu aburi, stabilind o rută precisă cu o durată totală exactă de 80 de zile. Planul lui Fogg s-a bazat pe o listă detaliată de escale și pe corelarea orarelor de tren și vapor. Fogg a tratat planul ca pe o problemă de algebră: a calculat distanța totală și a împărțit-o la viteza cumulată a celor mai rapide mijloace de transport disponibile în secolul al XIX-lea. Pentru a se asigura că ajunge la timp în fiecare port sau gară, timpul petrecut pe uscat între două legături a fost calculat la minut.

  În textul1,Victor alege să studieze o hartă în care apar răuri,lacuri necunoscute,dar harta nu dă niciun indiciu despre ape:adâncimi,lățimi,întinderi,, harta nu spune nimic, nu suflă niciun cuvânt.”Totul este un mister care va trebui rezolvat.

   O altă  asociere poate fi între textul 1 și,, Insula Comorilor ”de Robert Louis Stevenson. În ambele opere, harta este elementul declanșator al acțiunii. Dacă Victor din ,,Cireșarii” folosește documentul pentru a ghida expediția științifică,deși harta nu arată detalii despre apele desenate, tânărul Jim Hawkins din romanul lui Stevenson găsește o hartă similară,explicită, care îl poartă într-o vânătoare palpitantă de comori pe mări necunoscute. Harta este un document esențial găsit în cufărul lui Billy Bones, marcată cu cruciulițe roșii pentru a indica locația secretă a comorii piratului Flint., Se spune că cică aveţi o hartă cu nu ştiu ce insulă pe ea. Iar pe hartă s-ar fi aflând însemnat cu cruciuliţe locul unde se găseşte comoara.” Personajele Victor și Jim  împărtășesc aceeași curiozitate nativă, curaj și dorință de a explora locuri necunoscute. Ambii sunt tineri care devin lideri sau pioni centrali într-un grup unit al cireșarilor și al echipajului navei Hispaniola.

B.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cuvintele: (1) călătorie; (2) „rareori” sunt formate, în ordine, prin:

a. (1) derivare;

(2) compunere

b. (1) compunere;

(2) derivare

c. (1) compunere;

(2) derivare

d. (1) derivare;

(2) derivare

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Litera „i” reprezintă o vocală/are valoare vocalică în toate cuvintele din seria:

a. lui, ciuda b. își, învinse c. suprafeței, îndoială d. cișmea, uriaș

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sinonimele cuvintelor subliniate în fragmentul:

 „Îndemnul Luciei, deși (1) neașteptat și ciudat, fu totuși luat în seamă. Capul în mâini, ochii închiși, concentrare (2) deplină.”

sunt, în ordine:

a. (1) neprevăzut

(2) întreagă

b. (1) surprinzător

(2) totală

c. (1) nesperat

(2) completă

d. (1) brusc

(2) perfectă

4. Ambele cuvinte subliniate sunt utilizate cu sens figurat în seria:

a. „Sub castanul de lângă cișmea, un castan uriaș, un castan rege... se afla un singur băiat.”;

„Privirile se repeziră lacome asupra hărții.”

b. „Victor […] făcuse rost de o hartă.”; „i se putea ghici lesne statura, înaltă, bine legată și, desigur, foarte suplă”.

c. „În ciuda precocității sale, Victor era încă foarte copilăros.”; „Își învinse repede senzația de

neplăcere.”;

d. „Tânărul nu observă o siluetă ascunsă după trunchiul castanului”; „Despre adâncimea lor harta nu spune nimic…”.

5. Extrage, din fragment trei substantive aflate în cazul acuzativ, cu funcții sintactice

diferite, menționând  funcția sintactică a fiecăruia:

 „El a redus deformările rezultate din proiecția în plan a suprafeței sferice a Pământului și a găsit metode pentru determinarea coordonatelor.”

6. Construiește (1) o propoziție negativă în care verbul copulativ din enunțul:

„Este o tăbliță ce reprezintă o regiune, cu munți, cursuri de apă, sate etc.”

să fie utilizat cu valoare predicativă

și (2)o propoziție în care să fie utilizat un pronume omonim cu cel relativ din același enunț, precizând valoarea lui morfologică.

7. Completează cu o singură propoziție enunțul următor, precizând tipul raportului sintactic din fraza obținută:

„Inventarea fotografiei, apoi cea a avionului, au revoluționat metodele cartografice.”

8. Rescrie textul următor, utilizând forma corectă dintre cele două forme propuse în fragmentul care reprezintă nota de jurnal a unui elev după lectura romanului „Cireșarii” de Constantin Chiriță:

 , Astăzi, (1) mi-ar place/mi-ar plăcea să vă vorbesc despre cartea (2) care/pe care tocmai am terminat-o, (3) dragele/dragile mele pagini de jurnal. Copiii (4) a căror/ale căror aventuri le- am parcurs pe nerăsuflate au (5) aceeași/aceiași vârstă ca mine și trăiesc bucuria unei experiențe (6) nemaipomenită/ nemaipomenite.,

SUBIECTUL II

Redactează o compunere în care să caracterizezi personajul Victor din fragmentul extras din volumul „Cireșarii” de Constantin Chiriță.

  Personajul principal al fragmentului este Victor,el se află în centrul acțiunii,toate faptele importante sunt făcute de el,iar celelalte personaje acționează raportându-se la acesta.Victor este un personaj pasionat  de expediții și de aventuri,fiind surprins de narator sub castanul de lângă cișmea,în timp ce studiază harta pe care o procurase,așteptându-i pe ceilalți cireșari.Textul pune în lumină un portret mixt,detaliile semnificative creionând trăsăturile personajului.Însușirile fizice ale lui Victor sunt evidențiate în mod direct prin descrierea naratorului care îi prezintă,,statura înaltă,bine legată și foarte suplă” care îi conferă distincție,băiatul fiind ,,asemenea multor tineri de vârsta lui la înfățișare.”Secvența ,,o notă de maturitate în trăsături,în gesturi și în atitudine”anticipează profilul moral al unui băiat serios,în care  ceilalți au încredere,este un reper pentru prietenii săi.Portretul moral se conturează  în mod indirect prin prezentarea comportamentului și a relației cu alte personaje.Victor este respectuos cu profesorii care îi apreciază,,logica și puterea de demonstrație.” Prezentat de narator ca un elev precoce,,cu totul excepțional...un matematician ce uimea prin logica și puterea de demonstrație”,Victor atrage atenția tuturor.Pasionat de expediții și aventuri,el îi antrenează pe prietenii săi ,coordonând cu abilitate întreaga echipă.Este observat de la început de narator când se concentreză asupra detaliilor pe care le studiază atent,,cufundat în cercetarea hărții.” Dialogul cu colegii săi subliniază încrederea și mândria generată de ceea ce face bine.

Ca un adevărat lider,Victor le dă întâlnire acestora sub castan,pentru a le arăta harta pe care o procuraseși pentru a puncta particularitățile expediției. Descoperind foaia mare de bloc,se arată contrariat că Dan și Ionel nu au ajuns la timp.Auzind de la Dan refuzul lui Ionel de a veni la întâlnire,Victor e nemulțumit și o convinge pe Maria să se implice în reunirea  cireșarilor.În timp ce prietenii sunt nerăbdători,Victor rămâne calm,încercând să găsească o strategie.

Victor este un băiat inteligent,serios,disciplinat,perseverent,demonstrând că expediția nu este o joacă.Este un personaj emblematic pentru adolescenții inteligenți curioși și cu spirit de aventură.Interesant este că în ciuda preocupărilor serioase,Victor și-a păstrat copilăria,.naratorul îl descrie fiind ,,foarte copilăros.”

 

test ușor: poezia:,,Lumina,iarna”de Ion Pillat + text nonliterar

 

TEXTUL 1

,,A nins. În soare codrul cu trunchiuri de cărbune
Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt
Și mă visez la geamuri cu anii îndărăt:
Văd dealul alb, târlia și vremurile bune.

Ies, scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu,
Și atârnând marame subțiri de promoroacă
De ramurile joase, lumina goală joacă
Azi numai pentru mine și pentru Dumnezeu.

Apoi își dă pe spate tot părul de beteală
Și sare învârtindu-și al razelor hanger
Și unde talpa-i roză atinge albul ger
Fulgerător scânteie pe nea câte-o petală.

Crra... trece pe sub soare vâslind întâiul corb.
A stat din joc lumina, pe brânci se face mică...
Crra... stolu-ntreg ― și-n umbră rămân privind cu frică
Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb.”

*târlie – sanie (mică) țărănească

*maramă – fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile

*promoroacă – strat subțire de gheață

*hanger – pumnal mare, încovoiat

 *sorb – arbore cu frunze ovale, flori albe,roșii și fructe cărnoase

                                                                (poezia:,,Lumina,iarna”de Ion Pillat)

TEXTUL 2

,, Ninsoare Ninsoarea este un fenomen meteorologic fascinant și complex, care aduce cu sine o atmosferă de poveste și transformă peisajele într-un tărâm alb și liniștit. În această secțiune, vom explora în detaliu ce este ninsoarea, cum se formează și care sunt efectele sale asupra mediului și vieții cotidiene.

Ce este ninsoarea? Ninsoarea reprezintă precipitațiile sub formă de fulgi de zăpadă care cad din nori atunci când temperaturile sunt suficient de scăzute. Fulgii de zăpadă sunt cristale de gheață care se formează în atmosferă și se unesc pentru a crea structuri unice și delicate. Aceste cristale se formează atunci când vaporii de apă din atmosferă se condensează și îngheață în jurul unor particule minuscule de praf sau alte impurități.

Formarea fulgilor de zăpadă Procesul de formare a fulgilor de zăpadă începe în nori, unde temperaturile sunt sub punctul de îngheț. Vaporii de apă se transformă în cristale de gheață printr-un proces numit sublimare. Aceste cristale cresc prin acumularea de vapori de apă suplimentari, formând structuri complexe și variate : fulgii de nea. Fiecare dintre aceștia este unic, datorită condițiilor variabile de temperatură și umiditate prin care trece în timpul formării sale.

Tipuri de ninsoare Ninsoarea poate varia în funcție de intensitate și tipul de fulgi de zăpadă. Există ninsoare ușoară, cu fulgi mici și rari, și ninsoare abundentă, cu fulgi mari și deși. De asemenea, ninsoarea poate fi însoțită de vânt, ceea ce duce la formarea viscolului, un fenomen periculos care reduce vizibilitatea și poate provoca blocaje de drumuri.

Efectele ninsorii Ninsoarea are multiple efecte asupra mediului și vieții cotidiene. Pe de o parte, acoperirea solului cu un strat de zăpadă poate proteja plantele de temperaturile extrem de scăzute și poate contribui la rezervele de apă prin topirea zăpezii. Pe de altă parte, ninsoarea poate cauza dificultăți în transport și poate duce la accidente rutiere, întreruperi de curent și alte inconveniente. În zonele montane, ninsoarea abundentă poate duce la avalanșe, un risc major pentru locuitori și turiști.

Importanța ninsorii În ciuda provocărilor pe care le poate aduce, ninsoarea are și o importanță culturală și economică. În multe regiuni, sezonul de iarnă și ninsoarea sunt asociate cu sărbători și tradiții, iar sporturile de iarnă, precum schiatul și snowboardingul, depind de prezența zăpezii. De asemenea, ninsoarea contribuie la reîncărcarea apelor subterane și la menținerea echilibrului ecologic.”

                                          (https://www.vremearomania.com/weather-dictionary/snowfall)

1.Completează spațiile libere cu informațiile din textul 2.

Ninsoarea reprezintă precipitațiile sub formă de _____________ care cad din nori atunci când temperaturile sunt suficient de _______________

2. Codrul își întinde umbrele pe:

a. o ramură de sorb.

 b. omătul proaspăt.

 c. dealul alb.

d. maramele de promoroacă.

3. Procesul prin care vaporii de apă se transformă direct în cristale de gheață se numește:

 a. condensare.

b. evaporare.

 c. topire.

d. sublimare

4. Fenomenul care apare atunci când ninsoarea este însoțită de vânt puternic este:

a. ploaia înghețată.

 b. grindina.

c. viscolul.

d. ceața

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

Textul 1

                         Enunțul                                                                       Adevărat                  Fals

 În poezie este descris un peisaj de iarnă acoperit de zăpadă.

O sanie se zărește pe dealul alb.

În văzduh trece ultimul corb.

Textul 2

                         Enunțul                                                                      Adevărat                       Fals

Procesul de formare a fulgilor de zăpadă începe în nori, la temperaturi sub punctul de îngheț.

Fulgii de zăpadă sunt identici între ei.

Ninsoarea afectează transportul sau siguranța rutieră.

6. Menționează felul rimei din prima strofă și măsura primelor două versuri din textul 1.

                        rima îmbrățișată; măsură de 14-și 13 silabe

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

                   Un element comun celor două texte este zăpada.

  În poezie zăpada este un fundal pentru jocul dintre lumină și natură, este percepută fizic încă de la primii pași: ,,Ies, scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu". Acest detaliu creează o legătură directă între prezent și trecut. Albul strălucitor al omătului „dealul alb” contrastează puternic cu negrul pădurii și al corbilor care survolează peisajul. Zăpada capătă viață prin reflexiile razelor de soare: ,,Și unde talpa-i roză atinge albul ger / Fulgerător scânteie pe nea câte-o petală". Razele transformă cristalele de gheață într-un spectacol efemer de lumină și culoare.

  În textul 2,se explică ,,ce este ninsoarea, cum se formează și care sunt efectele sale asupra mediului și vieții cotidiene”.,cum se formează fulgii de zăpadă,tipurile de ninsoare, multiplele efecte ale ninsorii asupra mediului și vieții cotidiene.Beneficiile zăpezii sunt multiple și fericite prin,, sărbători și tradiții, sporturile de iarnă.”

8. Crezi că ninsoarea poate contribui la menținerea echilibrului ecologic? Motivează-ți răspunsul valorificând textul 2.

   Da, cred,pentru că în absența stratului de zăpadă, solul brun absoarbe razele solare, ceea ce îl va încălzi și va accentua procesul schimbărilor climatice. Din cauza scăderii suprafețelor zonelor acoperite cu zăpadă, acestea nu mai pot menține eficient acest rol de reglementare al sistemului energetic al Pământului.

În natură, stratul de zăpadă acționează ca o pătură izolatoare. Atunci, când nu este zăpadă, solul este expus direct la condițiile meteorologice și acest lucru afectează plantele în mod negativ. Rezultatele unui studiu arată că în cazul unor specii de munte topirea apărută mai devreme și temperaturile mai ridicate pe timp de noapte grăbesc data de înmugurire, înflorire și creșterea vegetativă. Acest lucru poate cauza probleme pentru că unele organisme polenizatoare nu pot răspunde în mod similar la efectele schimbărilor climatice, iar echilibrul sensibil și complex de înflorire și polenizare se poate răsturna. Există o mulțime de cercetări îngrijorătoare cu privire la această problemă. Degeaba avem polenizatori și flori frumoase dacă nu sunt activi în același timp, astfel florile rămân nepolenizate, în timp ce insectele rămân fără hrană. În afară de mărimea suprafeței acoperite și durata, de asemenea, și masa zăpezii reprezintă un factor important, deoarece zăpada joacă un rol important și în menținerea apei în sol.Astfel în textul 2,nonliterar, se arată că,, , acoperirea solului cu un strat de zăpadă poate proteja plantele de temperaturile extrem de scăzute și poate contribui la rezervele de apă prin topirea zăpezii.”

 Deci,zăpada este o resursă vitală de apă pentru sistemele naturale și umane.,iar topirea zăpezii din munți alimentează râuri și ajută la susținerea numeroaselor activități ecologice și economice.

9. Asociază poezia „Lumina, iarna” de Ion Pillat cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

      Poezia „Lumina, iarna” de Ion Pillat poate fi asociată cu  poezia„Iarna” de Vasile Alecsandri.

Valoarea comună care le unește este iubirea și admirația pentru frumusețea naturii transfigurate de zăpadă, ambele texte fiind exemple clasice de pastel.

  În ambele poezii, peisajul hibernal provoacă o stare de spirit profundă. În textul lui Pillat, contemplarea naturii îl poartă pe eul liric în lumea amintirilor: „Și mă visez la geamuri cu anii îndărăt”.   În mod similar, în poezia lui Alecsandri, tabloul iernii aduce o notă de melancolie, dar și de contemplare a lumii înconjurătoare.

  O diferență notabilă constă în perspectiva abordată: Ion Pillat utilizează un imagism rafinat, punând accent pe jocul luminilor și al umbrelor: „Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt”. Vasile Alecsandri preferă o perspectivă panoramică, urmărind mișcarea fulgilor și transformarea satului sub „mantia” albă.”

B.

1.Sunetul „i” din cuvintele „fascinant”, „nori”, „apoi” este, în ordine:

 a. semivocală, vocală, „i” șoptit.

b. semivocală, semivocală, vocală.

c. vocală, „i” șoptit, semivocală.

 d. vocală, semivocală, semivocală.

2.Cuvintele subliniate în secvențele

„Fiecare dintre aceștia este unic, datorită condițiilor variabile de temperatură și umiditate prin care trece în timpul formării sale.” „Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb”

        s-au format prin:

a. derivare, compunere.

b. compunere, derivare.

 c. conversiune, derivare.

d. compunere, compunere.

3.Cuvintele subliniate în versul

„De ramurile joase, lumina goală joacă”

         sunt utilizate, în ordine, cu:

a. sens propriu, sens propriu.

b. sens propriu, sens figurat.

c. sens figurat, sens propriu.

d. sens figurat, sens figurat.

4.Sinonimele cuvintelor subliniate în secvența:

„Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt”

           sunt, în ordine:

a. răspândește, zăpadă.

b. strânge, gheață.

c. așază, pământ.

d. ridică, nea.

5. Transformă construcția activă:

„Meteorologii monitorizau fenomenele periculoase.” în construcție pasivă.

6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care substantivul „zăpadă” să fie atribut (1) și o propoziție negativă, în care pronumele personal „eu” să fie în cazul acuzativ (2).

7. Transcrie două propoziții din fraza următoare, precizând raportul sintactic dintre ele:

 „Ninsoarea reprezintă precipitațiile sub formă de fulgi de zăpadă care cad din nori atunci când temperaturile sunt suficient de scăzute.”

8. Transcrie, în spațiile libere, forma indicată în paranteză, pentru a reconstitui mesajul unui meteorolog către colegul său.

Câțiva _____________ (scafandru, plural, nominativ) s-au aruncat repede în mijlocul apei _________________ (învolburată, genitiv) ce crescuse odată cu topirea zăpezii.

 Colegii _____ ___________ (care, genitiv) îndatorire era să salveze oamenii îi ajutau, __________________ (a lega, gerunziu) sforile de susținere, fără ____________________ (a se gândi, conjunctiv, prezent) și la siguranța lor, căci salvatorii sunt preocupați de ceilalți.

SUBIECTUL AL II-LEA

           Scrie un text  în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului „Lumina, iarna” de Ion Pillat.

În poezia „Lumină, iarna” de Ion Pillat, publicată în volumul ,,Limpezimi” (1928)se  îmbină armonios tabloul exterior al naturii cu introspecția eului liric.

  Iarna  nu este doar anotimp,ci drum interior. Omătul apasă nu doar câmpia, ci și sufletul, preschimbându-se când în lumină, când în amintire, când în nostalgie. În acest pelerinaj hibernal, natura devine pagină albă pe care timpul scrie cu urme de sanie, cu umbre albastre și cu tăceri adânci. Lumina joacă între sacru și intim, iar trecutul revine ca o emoție fragilă, amenințată de corbul care tulbură liniștea și de barza rătăcită într-un anotimp greșit. Iarna târzie nu mai e puritate, ci așteptare apăsătoare, un sfârșit nostalgic ce se ascunde în cuiburile părăsite ale memoriei.

  Titlul indică două elemente esențiale: lumina și anotimpul iarna, acestea devin metafore ale purificării, clarității și limpezimii spirituale,este un puternic simbol pentru ultima perioadă din cadrul existenței umane--de aici și expresia „iarna vieții.” Astfel, eul liric își exprimă propriile sentimente și trăiri.

  Tema este contemplarea naturii transfigurate de zăpadă, privită ca o oglindă a trăirilor interioare prin  descrierea unui tablou de iarnă și meditația nostalgică asupra timpului trecut.

  Textul îmbină armonios elementele naturii înghețate cu opiniile eului liric, transmițând o stare de liniște și o întoarcere sentimentală în memoria copilăriei. Structurată sub forma unui tablou în mișcare, poezia surprinde trecerea de la imaginea vizuală a peisajului alb la cea a meditației și a reîntoarcerii în timp.

  Mesajul poeziei „Lumină, iarna” de Ion Pillat transmite o meditație profundă asupra trecerii timpului, a singurătății,dar și a comuniunii dintre om, natură și divinitate.Lumina devine un simbol al echilibrului, al armoniei și al seninătății. Lumina simbolizează puritatea, claritatea și legătura nostalgică cu trecutul. Reflectată pe zăpadă și în jocul de umbre, aceasta devine o proiecție a sufletului: o meditație senină asupra timpului și a „iernii vieții”, contemplată cu împăcare și căldură interioară.

  Poezia este un pastel în care elementele luminoase capătă valențe profunde.

Purificarea și inocența este exprimată prin  albul zăpezii și lumina „goală” ce joacă pe ramuri, sugerează curățenia spirituală,exprimând liniștea naturii adormite.

Prin legătura dintre soare și omăt, lumina declanșează un proces de amintiri.Privind peisajul, eul liric se întoarce mental la „vremurile bune” ale copilăriei, lumina devenind un liant între prezentul contemplativ și trecutul idealizat.

Razele soarelui care se împletesc cu umbrele albastre ale trunchiurilor creează un tablou echilibrat, ilustrând trăirea în fața iernii omului.  Peisajul este cromatic și spațial :„În soare codrul cu trunchiuri de cărbune / Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt.”

Strofa a 2-a marchează planul subiectiv al eului liric, declanșând o stare de melancolie și amintire.

poetul trece de la cadrul general al iernii la o contemplare a luminii solare personificate. Aceasta prinde viață, coboară din înaltul cerului și se joacă pe zăpadă asemenea unei făpturi magice, transformând peisajul înghețat într-un spectacol strălucitor. Lumina este antropomorfizată și devine o ființă luminoasă care își desface razele aidoma unui păr strălucitor de beteală, asociat cu atmosfera de sărbătoare a iernii. Metafora „hanger” sugerează claritatea și tăișul ascuțit al razelor de soare care străpung aerul rece, reflectându-se puternic pe zăpadă. Apare un contrast cromatic puternic între culoarea delicată a luminii „talpa-i roză” și imensitatea rece a zăpezii „albul ger.” „Fulgerător scânteie pe nea câte-o petală” este momentul când reflexiile razelor de soare pe stratul de zăpadă se transformă în petale strălucitoare de lumină. Eul liric privește peisajul alb de la fereastră. Zăpada proaspătă îl poartă într-o călătorie nostalgică în timp, iar lumina iernii capătă o notă sacră, fiind percepută doar de el și de divinitate.

Planul exterior al naturii este al tabloului hibernal dominat de lumina strălucitoare care se joacă pe zăpadă. Aceasta contrastează brusc cu apariția corbilor și a petelor de sânge pe sorb, simbolizând efemeritatea frumuseții și prezența morții. Dacă prima parte a poeziei este dominată de o atmosferă caldă, de visare și de luminozitate solară, finalul introduce o notă de întuneric și mister, reliefând o altă față a iernii. Stolul de corbi,descris prin onomatopee "Crra" tulbură liniștea absolută a peisajului alb. Apariția păsărilor negre pe cerul înghețat creează un contrast cromatic puternic cu albul zăpezii.

  Iarna și omătul sugerează puritatea, dar și izolarea sau înghețul timpului. În fața amenințării reprezentate de iarna nemiloasă,,pe nea câte-o petală" / "albul ger"), lumina se retrage,,A stat din joc lumina, pe brânci se face mică…", generând o stare de neliniște sau teamă în sufletul eului liric.

 „Crra... stolu-ntreg – și-n umbră rămân privind cu frică.”

Eul liric devine un simplu martor tăcut, copleșit de un sentiment de spaimă în fața atmosferei reci și ostile. „Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb.” Această metaforă vizuală este cea mai intensă din strofă. Albul zăpezii și negrul păsărilor creează un puternic contrast cromatic cu fructele roșii ale copacului de sorb. Roșul simbolizează viața ce luptă să supraviețuiască sub o formă fragilă, dar și suferința naturii amorțite de ger.

     Lirismul este susținut de o gamă variată de figuri de stil.

Eul liric își exprimă admirația și transfigurarea în fața peisajului alb. Prezența sa este marcată prin mărci lexico-gramaticale de persoana I:verbe și pronume: „văd”, „pasul meu”, indicând o implicare directă.

Metaforele:„trunchiuri de cărbune” – sugerează contrastul puternic dintre scoarța neagră a copacilor și zăpada albă; „marame subțiri de promoroacă” – transformă cristalele de gheață dintr-o simplă formațiune într-un voal fin, diafan; „părul de beteală” și „razelor hanger” – transpun razele soarelui și lumina într-o proiecție strălucitoare, metalică și feerică.

Epitete cromatice:: „umbre-albastre”, „dealul alb”; Senzoriale / Ornamentale: „proaspătul omăt”, „marame subțiri”, „talpa-i roză”.

Personificări: „lumina goală joacă” – conferă luminii o dinamică umană, transformând-o într-un personaj activ care dansează pe ramurile copacilor.: Natura este însuflețită prin acțiuni specifice „codrul... întinde umbre-albastre”; „sare învârtindu-și... hanger” / „A stat din joc lumina” – personifică lumina care participă la un dans fulgerător pe câmpul alb.

Comparația: „scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu” – leagă prezentul de nostalgia amintirilor din copilărie. Oximoron: „lumina goală” – alătură doi termeni cu sensuri contradictorii pentru a sublinia puritatea și intensitatea soarelui de iarnă.

  Iarna nu este doar un simplu decor,ci devine o stare de spirit. Descrierea naturii reflectă adânc trăirile eului, care se raportează la ciclicitatea timpului și la maturitate.

  Prin elementele auditiv-vizuale (precum scârțâitul zăpezii sub pași și strălucirea soarelui pe promoroacă), eul liric se contopește cu mediul înconjurător, transmițând o stare de liniște și împăcare sufletească.

test: poezia:,,Spre primăvară”de Ștefan Octavian Iosif + text nonliterar:,,cât-traiesc-fluturii”

 

Textul 1

 

,,Vor înflori curând

Pe coastă merii,

Şi va suna curând

Ceasu-nvierii.

Schimba-va bruma grea

 În strop de rouă,

Ca să răsfrângă-n ea

O lume nouă:

Un cer aşa senin

Cum nu mai fuse

— Uita-vei orice chin

Din zile-apuse...

— Un flutur dă ocol

Cătând o floare.

Dar bate-aşa domol

Din aripi... moare...

De ce te prind fiori?

Ce gând te paşte?

— Vezi tu, e trist să mori

Când tot renaşte!”...

                                                              (,,Spre primăvară”de Ștefan Octavian Iosif)

Textul 2

,,Fluturii fac parte din marea familie de insecte Papilionoidea. Fluturii, împreună cu moliile alcătuiesc ordinul de insecte Lepidoptera. Fluturii sunt distribuiți în prezent în toată lumea, cu excepția regiunilor foarte calde și aride. Originea fluturilor a fost stabilită în perioada cretacică. Cea mai veche fosilă a unui fluture, nedenumit, datează din perioada paleocenului superior (cu circa 57 de milioane de ani în urmă) și a fost descoperită în Danemarca. Spre deosebire de molii, fluturii sunt cei mai activi în timpul zilei și sunt, de obicei, viu colorați sau au un model spectaculos.

  Ciclul de viață al unui fluture este un proces complex și cu adevărat fascinant și are patru etape distincte. Acest ciclu este cunoscut sub numele de metamorfoză completă și reprezintă o adaptare evolutivă care permite fluturelui să ocupe diferite medii și să își maximizeze șansele de supraviețuire.  Așadar, înainte de a afla cât trăiesc, de fapt, fluturii, este bine să știm că viața unui fluture începe cu mult înainte de a fi în starea cunoscută de noi toți. După ce larva a atins dimensiunea maximă și a acumulat suficientă energie, aceasta își construiește o crisalidă, un cocon sau pupa pentru a intra în stadiul de transformare. În interiorul crisalidei, care poate varia în formă și textură, are loc un proces miraculos de transformare cunoscut sub numele de metamorfoză. Țesuturile, organele și structurile omizii se descompun și se reorganizează pentru a forma structura adultă a fluturelui. După ce procesul de metamorfoză este complet, adultul, cunoscut sub numele de fluture, iese din pupă. În primele ore sau zile ale vieții sale, fluturele are nevoie de timp pentru a-și usca și întări aripile, de asemenea, pentru a se pregăti pentru zbor.

 Fluturele adult se hrănește cu nectar de flori și își caută partenerul pentru reproducere. Ciclul se repetă atunci când femela depune ouăle pe o plantă gazdă potrivită, încheind astfel ciclul de viață al fluturelui.

 Viața zboară destul de repede pentru aceste frumoase insecte înaripate. Cei mai longevivi fluturi adulți trăiesc între nouă luni și un an, dar durata medie de viață pentru majoritatea speciilor este de doar două până la patru săptămâni. Ma i mulți factori pot afecta durata medie de viață a unei specii de fluturi. De exemplu, fluturii monarh trăiesc de obicei între 2-6 săptămâni, dar variază de la o generație la alta. Unele generații migrează și hibernează, ceea ce poate să dubleze durata de viață. Alte specii migratoare trăiesc doar două săptămâni.

 Fluturele este un simbol complex și bogat în semnificații în diverse culturi din întreaga lume. În Grecia antică, cuvântul pentru fluture, „psihic”, tradus literal înseamnă „psyche”. Psyche era, de asemenea, numele zeiței care personifica sufletul, adesea reprezentată cu aripi de fluture. Nativii americani au considerat fluturii drept simboluri ale transformării, speranței și renașterii.

În cultura chineză, simbolismul fluturilor evocă calitățile libertății, frumuseții pământești, dragostei și sufletul uman. De milenii, fluturii au inspirat oamenii prin natura lor delicată și puterea imensă pe care o dețin. Ei se nasc ca omizi, se învelesc în crisalide și reapar în adevărata lor formă.

 Noi, ca oameni, putem vedea procesul și putem să fim inspirați de el, știind și noi putem crește și ne putem transforma. În anumite credințe și mitologii, fluturele este considerat un simbol al sufletului sau spiritului, cu capacitatea de a zbura liber și de a transcende limitele materiale. Fluturele este adesea asociat cu ideea de transformare și regenerare datorită ciclului său de viață unic, care include metamorfoza completă. În unele culturi, fluturele este considerat un simbol al reîncarnării sau nemuririi datorită capacității sale de a trece prin transformări și de a apărea dintr-un cocon aparent lipsit de viață. Fluturele este adesea asociat cu frumusețea și eleganța, datorită aripilor sale colorate și modelelor complexe. În artă și literatură, fluturele este folosit ca o metaforă pentru frumusețe și delicatețe.”

                                                                   https://www.libertatea.ro/lifestyle/cat-traiesc-fluturii)

A.

1. Completează spațiile libere cu informațiile din textul:

 Fluturii alcătuiesc ordinul de insecte.............. , iar ciclul lor de viață este un proces complex cunoscut sub numele de......................

2.Fluturele este prezentat ca: textul 1:

a. simbol al regenerării.

b. simbol al fragilității.

c. simbol al transformării.

 d. simbol al speranței

3.Fluturii sunt răspândiți: textul 2:

a. doar în Europa.

b. în zonele reci, precum Danemarca.

c. în toată lumea, cu excepția regiunilor foarte calde și aride.

d. exclusiv în zonele tropicale.

4.Majoritatea speciilor de fluturi trăiesc: textul 2:

a. între 9 luni și un an.

b. 2 până la 4 săptămâni.

 c. 2–6 săptămâni.

d. 2 săptămăni.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

Textul 1

                           Enunțul                                                                      Adevărat            Fals

1. Bruma urmează să se transforme în rouă.

 2. Renașterea naturii nu poate alina durerea trecutului.

3. Fluture le simbolizează atât viața, cât și moartea, într-un moment de tranziție a naturii.

Textul 2

                           Enunțul                                                                      Adevărat             Fals

1. Originea fluturilor a fost stabilită perioada paleocenului superior.

2. După ieșirea din pupă, fluture le începe imediat să zboare.

3. Pentru nativii americani fluturii simbolizează transformarea, speranța și renașterea.

6. Precizează felul rimei și măsura versurilor din a treia strofă a poeziei lui Ștefan Octavian Iosif.

             rimă încrucișată și măsură variabilă de 5-6 silabe

7. Prezintă o diferență între limbajul utilizat în textul 1 și cel din textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

    În poezie,limbaj este expresiv ,poetul își transmite ideile, sentimentele, trezind stări, emoții. În descrierea trecerii de la iarnă la primăvară elementele naturii:„bruma grea” care se transformă în „strop de rouă” și „merii” care vor înflori exprimă trezirea la viață.

  Al doilea text –nonliterar, conţine  informaţii obiective  care redau realitatea în chip nefalsificat, detaşat de impresii subiective; nepărtinitor, imparţial despre fluture.Limbajul este clar şi precis, cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu( înţelesul obişnuit al unui cuvânt): sunt folosiți mulţi termeni ştiinţifici şi tehnici, precum:,, perioada cretacică, perioada paleocenului superior, metamorfoză, crisalidă.”

8. Crezi că vocea lirică din textul 1 regretă sosirea primăverii? Motivează-ți răspunsul,valorificând textul 2.

   În poezie,primăvara naturii se reflectă într-o primăvară interioară. Aspirația spre lumină și căldură traduce o nevoie profundă de vindecare spirituală și de uitare a durerilor trecute. Natura este percepută ca un remediu capabil să aducă armonie în sufletul marcat de melancolie.Dar vederea fluturelui,,căutând o floare”ca un visător în căutarea frumosului,a perfecțiunii îl întristează când,,moare.” . Poetul asociază zborul cu fragilitatea,cu trecerea timpului, misterul,cu simpla existență în natură. În realitate,cum se arată în textul 2,fluturii sunt vietăți care se hrănesc cu nectar de flori.Fluturii pot fi longevivi,, trăiesc între nouă luni și un an, dar durata medie de viață pentru majoritatea speciilor este de doar două până la patru săptămâni.”În diferite culturi fluturii sunt  ,,simboluri ale transformării, speranței și renașterii”,exprimă,, calitățile libertății, frumuseții pământești, dragostei și sufletul uman.”

 De aceea cred că poetul n-a cunoscut adevărul despre aceste vietăți..Aşa cum fluturele are de parcurs o călătorie, pentru a deveni ceea ce este menit să devină, tot aşa şi oamenii trec prin etape ale vieții. Da, fluturii influențează oamenii în moduri profund, adesea subtil. Deși nu interacționează direct cu noi,ei ne influențează viața; observarea fluturilor în natură reduce stresul și ne induce o stare de calm. În plus, ideea de metamorfoză – transformarea omizii într-o insectă grațioasă – funcționează ca o puternică metaforă vizuală pentru dezvoltarea personală, speranță și reinventare.

 !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!(nu mi-a plăcut formularea acestui punct!!!!!!!!!!!!!!) 

9. Asociază textul „Spre primăvară” de Ștefan Octavian Iosif cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 

,, Fluture, tu, pe unde prin perdea            
Putuși intra-n chilia mea ?
Ce știri mi-aduci din primăvară,
Frumosule de catifea solară ?
Echer plăpând te-ai și prins de părete,
Uitându-te la cărți și la caiete
Cu ochii-aprinși ca jarul de rubin.

Ai și tu o chemare ? Ai și tu un destin ?

Deschideți-i fereastra dintre ramuri

Să nu-și lovească frăgezimea-n geamuri.
Puiul luminii caută-ntr-afară.
Lovit în frunte poate să și moară,
Aci, în foișorul nostru din cărare,
Unde nici nimeni, nici nimic nu moare,
Decât pe înserate vreo stea sau câte-o floare.

                                              (,, Fluture, tu”de Tudor Arghezi)

Fluturele este un mesager al timpului care se scurge în alt fel pentru poet,,ce știri îmi aduci din primăvară?”-timpul nemuririi și al vieții paradisiace. Admiră grația și frumusețea plină de noblețe princiară,,frumosule de catifea solară”-metaforă  a rafinamentului și luxului,dar îl vede,,echer plăpând”- instrument al creației prime, al legilor ascunse ale lumii pline de de mister și de surprize.

Cele două interogații retorice:,,ai și tu o chemare?ai și tu un destin?” introduc o notă gravă, o reflecție  asupra sorții viețuitoarei  efemere și fragile, cu menirea să  încânte privirea prin frumusețe și gingășie.Îndemnul,,deschideți-i”,o adresare celor din jur,ca semnal pentru zborul spre înalt al fluturelui,care este simbol al vieții,speranței,renașterii,misterul purității,aspirației spre perfecțiune.Să-i fie deschisă ,,fereastra dintre ramuri”-metaforă a evadării,a dorinței de libertate,deschidere spre cer și lumină. Finalul poeziei conține ideea regretului generat de sfârșitul inevitabil al ființei care trăiește sub semnul efemerității,,lovit în frunte(loc  al gândirii, demnității,nobleții sufletului,cutezanței,geniului,al concentrării )poate să moară”într-un spațiu ,,foișorul”ce reprezintă universul artistic veșnic. Ultimele două versuri ale poeziei conțin aceeași notă gravă, prin coordonata temporală a înserării și  prin moartea stelei sau a unei flori,elemente ce aparțin universului cosmic și terestru-sunt destine ale celor ce ne-nconjoară. Astfel este sugerată fragilitatea destinului uman (există credința că moartea unei stele semnifică moartea unui om). Destinul fluturelui sau al florii este semnificativ pentru destinul uman, la  fel de efemer.

sau:

,,Frumusețea ca și zborul și iubirea

de cenușe-și leagă firea.

De-i ștergi fluturelui praful, nici o boare -

nici o vrajă nu-l vor face să mai zboare.

El, totemul seminției știutoare,

își ascunde obîrșiile și drumul.

Dacă-l sfarmi, își dă poleiul -

din secretele-i nici unul.

Cine-i puse pe aripi și pe făptură

scrumul, joc de aur ca suflat din foi de faur?

A dormit o noapte-n Lună?

S-a născut din scrum de urnă?”

                          ( Poezia,,Lîngă un fluture” din ciclul Cîntecul focului de Lucian Blaga)

 Textul este o meditație filosofică despre misterul iubirii, fragilitatea frumuseții și caracterul distructiv al cunoașterii. Iubirea și frumusețea sunt realități efemere,trecătoare,poetul asociază frumusețea și aripile fluturelui cu efemerul,subliniind fragilitatea acestuia:„De-i ștergi fluturelui praful, nici o boare / nici o vrajă nu-l vor face să mai zboare”)

Primele versuri :„Frumusețea ca și zborul și iubirea / de cenușe-și leagă firea” arată că esența vieții și a marilor trăiri este strâns legată de dispariție,de moarte. Cenușa simbolizează moartea inerentă oricărei creații. Versurile: „De-i ștergi fluturelui praful, / nici o boare - nici o vrajă / nu-l vor face să mai zboare” devin o metaforă a cunoașterii raționale .Atingerea misterului, a frumuseții pure -praful de pe aripile fluturelui, înseamnă distrugere. Îl consideră un „totem”,o imagine,o enigmă a creației, afirmând că frumusețea și misterul său -numit poetic „scrum” sau „polei”, se pierd,dacă încerci să-l strivești ori să-i ștergi praful de pe aripi.

                            În aceste poezii există ideea înțelegerii că viața este trecătoare.

În textul 1, natura devine un refugiu și un spațiu al purificării, unde totul este transfigurat de lumina noului anotimp. Fluturele este un mesager al timpului,iar căutarea unei flori este o călătorie spre autodescoperire și curaj în fața necunoscutului care poate duce la moarte.Tristețea este tulburătoare în anotimpul renașterii.

  În poezia,,Fluture,tu”de Tudor Arghezi, fluturele este tot un mesager al timpului care se scurge în alt fel pentru poet,,ce știri îmi aduci din primăvară?”-timpul nemuririi și al vieții paradisiace. Este simbol al vieții,speranței,renașterii,misterul purității,aspirației spre perfecțiune:,, Frumosule de catifea solară.... Cu ochii-aprinși ca jarul de rubin.”Astfel, fluturele este un simbol al  al transformării și al renașterii,dar și al vieții trecătoare.

B.

1.Seria care conține cuvinte care au numărul de litere egal cu numărul sunete este:

 a. „textură”, „generație”, „proces”.

b. „complex”, „această”, „asociat”.

 c. „este”, „era”, „ei”.

d. „Grecia”, „obicei”, „energie”.

2.Cuvintele subliniate în versurile „Uita-vei orice chin din zile-apuse (1)”și

„Dar bate-aşa domol Din aripi (2)”

s-au format prin:

a. derivare (1), derivare (2).

b. derivare (1), conversiune (2).

c. conversiune (1), derivare (2).

d. conversiune (1), conversiune (2).

3. Sinonimele cuvintelor subliniate în enunțul:

 „.Fluturele este un simbol complex și bogat în semnificații în diverse culturi din întreaga lume” sunt, în ordine:

a. valori, tradiții.

 b. mesaje, educații.

c. sensuri, civilizații.

d. înțelesuri, învățături

4. În secvența:

„Vor înflori curând/ Pe coastă merii,/ Şi va suna curând/ Ceasu-nvierii”

substantivele sunt pe rând în cazurile:

a. acuzativ, nominativ, acuzativ, dativ.

b. acuzativ, nominativ, nominativ, genitiv.

 c. acuzativ, genitiv, nominativ, genitiv.

d. acuzativ, acuzativ, acuzativ, genitiv.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei adjective, cărora le vei preciza gradul de comparație:

 ,,Spre deosebire de molii, fluturii sunt cei mai activi în timpul zilei și sunt, de obicei, viu colorați sau au un model spectaculos.”

6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care substantivul ,,floare” să fie în cazul dativ (1) și un enunț asertiv, în care verbul ,,a usca” să fie la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a II-a, singular (2).

7. Scrie două fraze în care să completezi enunțul

„Fluturele adult se hrănește cu nectar de flori”

 cu câte o singură propoziție introdusă prin conjuncție subordonatoare (1) , respectiv adverb relativ (2).

8. Notează, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următoarele enunțuri. Fiecare dintre fluturii din natură vor/vrea să zboare liber, deci nu fi/fii crud cu micile vietăți! Natura creează/crează frumusețe, iar acest exemplar ai/ale cărui/căror aripi pulsează ușor aparține celei de-a doisprezecea/douăsprezecea specii identificate azi.

SUBIECTUL AL II-LEA

Scrie un text în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului „Spre primăvară” de Ștefan Octavian Iosif.

  Poezia „Spre primăvară” de Ștefan Octavian Iosif este o creație lirică ce surprinde atmosfera de renaștere a naturii. Versurile descriu trecerea de la iarnă la primăvară, topirea zăpezii și apropierea unui nou început.

  Mesajul poeziei transmite bucuria renașterii, speranța și optimismul în fața unui nou început prin  exprimarea directă a sentimentelor, alături de prezenţa eului liric şi a limbajul figurat.

  Titlul indică o mișcare de orientare, o așteptare care se petrece în apropierea unui anumit moment sau a unei perioade din an. Primăvara nu este doar un simplu anotimp,simbolizează renașterea speranței, un nou început menit să șteargă tristețea și suferința.

  Poezia debutează cu descrierea trecerii de la iarnă la primăvară. Elementele naturii.„bruma grea” care se transformă în „strop de rouă” și „merii” care vor înflori exprimă trezirea la viață. Natura devine un refugiu și un spațiu al purificării, unde totul este transfigurat de lumina noului anotimp. Natura este percepută ca un remediu capabil să aducă armonie în sufletul marcat de melancolie.  

Eul liric privește natura cu încredere și seninătate, subliniind certitudinea că frigul,apăsarea „bruma grea” vor dispărea pentru a face loc vieții și căldurii, echilibrului și armoniei. Primăvara este văzută ca un „ceas al învierii”, un moment în care totul se trezește la viață și renaște, transmițând un profund sentiment de liniște și regenerare. La nivelul eului liric, primăvara exterioară se reflectă într-o primăvară interioară. Aspirația spre lumină și căldură traduce nevoia profundă de vindecare spirituală și de uitare a durerilor trecute.Gândul plin de speranță este binefăcător:,, — Uita-vei orice chin / Din zile-apuse.” Apariția fluturelui marchează momentul schimbării în sufletul poetului. Zborul său ușor și grațios reflectă starea de spirit optimistă, o evadare din melancolie și o revenire la armonie,dar căutarea unei flori,a perfecțiunii este o călătorie spre autodescoperire și curaj în fața necunoscutului care poate duce la moarte.Și astfel tristețea devine tulburătoare în anotimpul renașterii. Concluzia poetului este exprimată prin adresarea directă către sine,un  monolog liric:,,vezi tu”,melancolică: fluturele,simbol al renașterii și al trecerii la o nouă viață, nu ar fi trebuit să moară în natura nouă,pură.

  Versurile creează o atmosferă caldă, meditativă și reconfortantă. Poezia se remarcă printr-un ritm vioi și o rimă încrucișată care îi conferă o cadență aparte. Această armonie muzicală susține trecerea de la starea de tristețe spre o stare de bucurie și extaz. Eul liric îşi face simţită prezenţa prin verbe la persoana a II-a singular,imperativ: „uita-vei,vezi.”

 Metafora„strop de rouă” sugerează puritatea și optimismul; antitezele sunt folosite pentru a sublinia contrastul dintre „bruma grea”,tristețea, greutățile iernii și „stropul de rouă”:puritatea, lumina primăverii și prin verbele,,să mori...renaște.” Imaginile vizuale:,, merii...cer aşa senin.. un flutur dă ocol” subliniază intensitatea sentimentelor transmise prin epitete,,o lume nouă,senin,domol”, accentuează subiectivismul versurilor şi al exprimării.