MODEL test : Mircea Sântimbreanu,,Caise cu ceapă” + Alexandru N. Stermin,, Privirea urangutanului”

 

Textul 1

,,Dezastrul era pe cât de clar, pe atât de ireparabil. Uitase acasă merindea*. Toată. El, personal, Bigică, pusese pachetul la răcoare, între geamuri, de cu seară și... acolo rămăsese. Acum degeaba întoarce pe dos buzunarele rucsacului... Nu era să înghită lanterna sau haina de ploaie.

— Cauți ceva?

— Hî? Nimic.

Buclucul aici era. El, personal, Bigică, n-avea decât să rabde, era vinovat în definitiv, dar Doru? În primul rând că era musafirul lui, în al doilea rând, ce pretenții puteai să ai de la el – trecuse de-abia într-a patra – [...] în al treilea rând, cine dacă nu el, personal, Bigică, insistase să-l însoțească pe jos, peste deal, până la Musariu, la minele romane? Ar fi putut foarte bine să se îndoape pe săturate la plecare, dar el, personal, Bigică, nu și nu: „Las’ că frigem noi slănină în pădure!” Ar fi putut foarte bine să plece amândoi cu autobuzul, dar el, personal, Bigică, venise cu ideea: „O luăm pe scurtătură, peste Dealul Fetii, pe la Peștera Vălișoarei...” Două ceasuri îi tot turuise gura, arătându-i micuțului fiecare izvor și cireș sălbatic, fiecare tufă de soc și ciupercă, de parcă totul și toate i-ar fi aparținut lui personal. Se zărea lavița de mesteacăn pe care avusese de gând să-și ospăteze musafirul la umbră, lângă izvorul pitit sub stânca înecată în mușchi umed și gras. Și mâncarea rămăsese acasă! Toată: plăcinte cu brânză, slănină, ceapă, caise... Numai de nu i-ar cere micuțul ceva de-ale gurii.

— Ziceai că frigem aici niște slănină! vorbi în aceeași clipă băiatul.

— Ce, nu ți-e bine? îl repezi speriat Bigică. [...]

Într-adevăr, ceva trebuie să-i spună, să-i dea niscaiva explicații, dar ce? Doar n-o să-i spună că a lăsat mâncarea acasă, ca un bleg, între geamuri? Vorbi cu toată autoritatea:

— Ți-o spun

— Și slănina?

— Oho! [...]

Nu mai suiau. Din vârful Dealului Fetii vedeau orășelul înghesuit parcă într-un lighean și spintecat de Criș ca de-o sabie puțin strâmbă. Totdeauna, de aici, lui Bigică îi plăcea să-și găsească strada, apoi casa în vălmășagul de ulițe și construcții. Acum însă se uita în zare cu ciudă. Acolo era casa, acolo erau geamurile, acolo era pachetul cu mâncarea.

 — Nu mănânci? îl auzi din nou pe băiețaș.

— Eu? Ce, nu ți-e bine? Ți-am explicat o dată. Se face o reacție antitifoparatifică, vai de burta ta... [...] — Și chiar matale nu ți-e foame?

— Mie? Eu, personal, la drum sunt în stare să nu mănânc 48 de ore, nu ți-am spus?

 — Nimic, nimic? Nicio caisă?

— Caise?! Păi tu știi câtă tinctură de bicarbonat conține un milimetru pătrat de caisă? Să-ți explic eu personal...

Și Bigică, leşinat de foame, vorbea. Vorbea întruna, de teamă să nu-l audă pe băiețaș scâncind: „Dă-mi atunci mie mâncarea!”. Dar puștiul nu mai scotea un cuvânt. Și bine făcea. […] Se aflau pe o vale mocirloasă, mergeau, mergeau, parcă mai mult coborau, dar nici vorbă de Musariu, de minele romane..

Și, deodată, Bigică rămase trăsnit. Se aflau la marginea orășelului, chiar lângă podul Crișului! Mai aveau vreo trei sute de pași până... acasă. Bigică simți că renaște, îi venea să chiuie și începu să alerge. „Va mânca, va mânca, va mânca pachetul tot... cu toată mâncarea, opt plăcinte erau acolo, acolo, între geamuri...”. Bucătăria era închisă, dar Bigică știa unde e cheia. Deschise uşa şi se repezi la fereastră. Între geamuri... nimic. Doar o muscă bâzâia stins, sleită de captivitate. Pe pat, sfârșit, Bigică gemea încetișor.

— Ce e, ţi-e rău? se sperie puștiul.

— Mi-e foameee, leșiiin... nu mai pooot...

— De ce nu mi-ai spus? Aveam pachetul la mine.

— Și l-ai mâncat?

— Da... Mata ziceai că...

 — Nenorocitule! Tot?!

— A mai rămas niște ceapă.

— Adu-o!

— Și niște caise...

— Adă-le!

Se auzea numai hăpăitul: o ceapă, o caisă. O caisă, o ceapă...

— Şi burta? îndrăzni băiețașul.

— Aș, fleacuri, ți-o spun eu, personal, Bigică! râse băiatul și începu să-i explice cu autoritate metabolismul caiselor și câte calorii conține o foaie de ceapă. Și, deodată, se opri strâmbându-se și își duse fulgerător amândouă mâinile la burtă.

— Ce ai? se sperie băiețașul. Să-ți dau un sulfatiazol? Am întotdeauna la mine.

Dar Bigică nu mai auzea nimic. [...] Băiețașul se așeză la masă. Pe colțul mesei, într-o sită, învelite într-un ștergar, plăcintele cu brânză încă mai erau calde.”

                                                                                      (Mircea Sântimbreanu,,Caise cu ceapă”)

*merinde – hrană rece; alimente, mâncare

Textul 2

,,Imaginați-vă harta Americii de Sud! […] Aproape de centrul geografic al sălbaticului continent, savana înconjoară, ca într-o îmbrățișare, o lume total diferită – Pantanalul. Cea mai mare mlaștină. […] În această lume a mlaștinilor, păzită de munți și ascunsă în mijlocul savanei, trăiesc unele dintre cele mai rare animale din lume: jaguarul (Panthera onca), cea mai mare felină din Americi, ara hiacint (Anodorhynchus hyacinthinus), cel mai mare papagal zburător din lume, și vidra uriașă. […]

Am aterizat la Cuiabá, metropola din Mato Grosso. A doua zi l-am cunoscut pe Doug, călăuza mea spre marea mlaștină, un biolog acreditat de statul brazilian să intre în rezervațiile țării împreună cu însoțitori străini. Regulile de acces în zonele protejate sunt stricte în Brazilia […].

Într-o dimineață devreme, când prima rază de lumină a atins luciul mlaștinii, m-am trezit și am ieșit în curte. Am început să mă uit prin binoclu în arborii din jur, ce răsunau de o gălăgie asurzitoare făcută de vietățile flămânde, trezite din noaptea tropicală. Toate căutau de mâncare. Cum și noi tot făpturi flămânde eram, se pregătea masa pentru micul-dejun. Am luat de pe farfurie o bucată de papaya și m-am dus pe sub copaci; deodată, pe umărul meu a venit un papagal mare, verde, cu o pată galbenă pe cap și cu fruntea de un albastru-deschis. Era un Amazona aestiva, comun încă în Pantanal, pentru că acolo a fost protejat, dar cu populații tot mai mici în alte zone. Surprins și bucuros cum n-am mai fost de când eram copil și îmi puneam puii de găină, curcă și bibilică pe umeri ca să-i dresez, mi-am dat seama că venise la bucata de papaya. Am fost fericit să o împart cu el. Am apreciat curajul lui de a se apropia de mine, pentru că, împreună cu alte specii de papagali verzi, sunt printre cei mai braconați și vânduți pe piața neagră pentru a fi crescuți în colivii.

 În altă dimineață, m-am pomenit pe pălărie cu o pasăre cât o curcă, o chachalaca (Ortalis canicollis). Venise și ea să împărțim o bucată de papaya. Vă imaginați bucuria și mirarea mea că ajunsesem într-o lume în care animalele încă mai cred în oameni, după ce plecasem pentru o vreme din lumea în care oamenii nu mai cred în animale.”

                                                                       (Alexandru N. Stermin,, Privirea urangutanului”)

Partea I

1.Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.

Bigică are cu el lanterna și haina de ……………………, dar nu și pachetul cu mâncare, uitat de el acasă, între ……………

 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Repetarea secvenței „el, personal, Bigică” are rolul:

 A. de a arăta că personajul vorbește despre sine la persoana a III-a, din modestie asumată.

B. de a evidenția, prin contrast cu greșeala comisă, importanța pe care și-o acordă personajul.

C. de a sublinia admirația naratorului față de spiritul de inițiativă al personajului principal.

 D. de a sugera că personajul își asumă cu responsabilitate rolul de gazdă, fiind bine pregătit.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Papagalul care vine să mănânce papaya are pe cap o pată de culoare

A. albastră.

B. galbenă.

C. neagră.

D. verzuie

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2 Alexandru N. Stermin apreciază curajul papagalului de a se apropia de el, deoarece

A. papagalii din această specie au devenit foarte rari în Pantanal.

B. papagalii verzi sunt printre cei mai vânduți pe piața neagră.

C. papagalul acesta nu mai primise niciodată hrană de la un om.

D. regulile de acces în rezervații nu permit apropierea de animale.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

Textul 1

                   Enunțul                                                                                                 Adevărat           Fals

Bigică îi spune lui Doru că mâncarea e periculoasă, ca să nu o împartă cu el.

Bigică și Doru iau un mic-dejun copios, înainte de a pleca spre Musariu.

Doru luase cu el pachetul cu mâncare.

Textul 2

                    Enunțul                                                                                               Adevărat           Fals

Ghidul lui Alexandru N. Stermin este un biolog pe nume Mato Grosso.

Asemenea papagalului, chachalaca i s-a așezat autorului pe umăr.

Mlaștinile din mijlocul savanei sunt în apropierea munților.

6. Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în

textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.

   Tiparul textual este dialogat(este folosit dialogul ca mod de expunere) redă un schimb de replici dintre două personaje;aici dialogul dintre Bigică care își asumă rolul de gazdă și ghid, mândru și inventiv, dar care intră în încurcătură din cauza propriei uitări și Doru – un băiat mai mic,elev în clasa a patra, tovarășul de drumeție al lui Bigică.Înfometat,Bigică recunoaște că toată atitudinea lui curajoasă a fost falsă.

—,, Ce e, ţi-e rău? se sperie puștiul.

— Mi-e foameee, leșiiin... nu mai pooot...

— De ce nu mi-ai spus? Aveam pachetul la mine.

— Și l-ai mâncat?

— Da... Mata ziceai că”...

Începutul replicilor este marcat cu linie de dialog,intonația personajelor este marcată prin semnul întrebării,punct care închid replica personajului.

7. Compară atitudinea personajelor din textul 1 și a autorului textului 2 față de împărțirea hranei, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

  În textul 1,ajunși pe drum, Bigică își dă seama cu disperare că a uitat pachetul cu merinde acasă, pe care îl pusese la răcoare. De rușine și de frica reacției celuilalt, Bigică încearcă să ascundă greșeala, născocește tot felul de scuze. Doru însă mănâncă singur pachetul, apoi îi oferă lui Bigică ce a rămas.

  În  textul 2,este o comportare generoasă,autorul împarte bucuros hrana cu ,,un papagal mare, verde, cu o pată galbenă pe cap și cu fruntea de un albastru-deschis. care se apropie de el.”Este uimit că era în acea lume în care poate exista armonie între oameni și animale.

8. Crezi că oamenii pot câștiga încrederea animalelor? Motivează răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2.

    Trăind în lumea de astăzi,cred că încrederea animalelor în oameni: este o punte tăcută între lumi, nu este un contract semnat, ci o alegere construită din gesturi mici, răbdare și căldură. Spre deosebire de relațiile umane, adesea încărcate de calcule, interese sau cuvinte care pot ascunde adevărul, încrederea pe care un animal o investește în ființa umană este pură, viscerală și profund onestă,nonverbal.

Încrederea unui animal nu se impune, ci se cultivă prin răbdare, consecvență și respect față de natura sa. Pentru a câștiga încrederea unei alte specii, ființa umană trebuie să învețe să renunțe la superioritate și să adopte rolul unui observator empatic.

Încrederea animalelor poate fi câștigată prin familiarizare treptată . Forțarea interacțiunii va genera doar teamă sau defensivă. Lăsând animalul să inițieze primul contact, omul îi transmite că este în siguranță. Animalele sunt experți în citirea micro-expresiilor și a tensiunii musculare. O postură relaxată, coborârea la nivelul ochilor animalului,fără a-l domina și mișcările lente, previzibile, sunt semnale universale de pace. Astfel există un mic miracol. Această încredere nu este înnăscută; ea se dobândește. Animalele au un instinct fin de a simți energia, frica, blândețea sau răutatea. Ele nu citesc intențiile noastre din discursuri, ci din ritmul respirației, din tonul vocii și din siguranța pe care le-o oferim.

Relația dintre om și animal funcționează ca o oglindă morală. Felul în care un animal răspunde la prezența noastră spune mai mult despre noi înșine decât am putea-o face prin mii de autodescrieri. Când un animal are încredere în om, acesta îi oferă o responsabilitate enormă: aceea de a nu-i trăda vulnerabilitatea.În textul 2,omul este fericit,uimit de,,curajul”unui papagal,a unei, ,,chachalca”de a veni aproape de el,de a împărți un fruct cu ei.Înțelege că era o lume nouă,, în care animalele încă mai cred în oameni, după ce plecasem pentru o vreme din lumea în care oamenii nu mai cred în animale.”

Din păcate, istoria și prezentul ne arată că această încredere este adesea înșelată.dar iubirea necondiționată a unui animal capătă o valoare aproape sacră.

   În concluzie, câștigarea încrederii unui animal este un proces care ne forțează să încetinim ritmul, să ascultăm fără cuvinte și să oferim siguranță înainte de a cere afecțiune. Atunci când acest prag este trecut, devotamentul pe care un animal îl oferă devine una dintre cele mai pure și necondiționate forme de prietenie din lumea vie.

9. Asociază fragmentul din volumul ,,Privirea urangutanului” de Alexandru N. Stermin cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

          

 „Oamenii sunt păsări cu aripile crescute pe dinăuntru”, spunea poetul Nichita Stănescu.

În romanul „Colț Alb” de Jack London, tema încrederii animalului în om este un proces greu, dureros și de durată, care transformă un hibrid de lup sălbatic într-un companion devotat. Salvat din ghearele lui Smith Frumosu, Colț Alb întâlnește un stăpân cu totul diferit. Weedon Scott nu folosește lovituri sau frica, ci blândețe, voce calmă și răbdare. Trecerea de la neîncredere la dragoste nu se face peste noapte. Colț Alb mușcă inițial mâna care vrea să îl mângâie, neînțelegând această schimbare. Treptat, el descoperă o nouă lege: aceea a bunătății. Încrederea lui devine absolută doar atunci când își dă seama că omul îl poate proteja și iubi fără să îi ceară suferință în schimb. Culmea acestei încrederi este momentul în care își riscă viața pentru a-l salva pe judecătorul Scott (tatăl lui Weedon) în fața criminalului Jim Hall. În textul 2,omul este fericit,uimit de,,curajul,,unui papagal,a unei, ,,chachalca”de a veni aproape de el,de a împărți un fruct cu ei.Înțelege că era o lume nouă,, în care animalele încă mai cred în oameni, după ce plecasem pentru o vreme din lumea în care oamenii nu mai cred în animale.”

      o altă asociere:

În cartea „O vară cu Isidor” de Veronica D. Niculescu, încrederea unei păsări în om este nucleul întregii povești, demonstrând că prietenia adevărată cere răbdare, sacrificiu și respectarea libertății celuilalt.

  Serena îl salvează pe condorul Isidor de la Grădina Zoologică din compasiune. Deși Isidor este o pasăre uriașă și captivă, el simte intențiile bune ale fetiței și alege să nu o rănească, acordându-i credit din primele momente. Încrederea nu se naște instantaneu. Serena învață să asculte nevoile condorului, să îi asigure un spațiu sigur la Sinaia și să îi înțeleagă tăcerile și temerile. Pasărea, la rândul ei, acceptă prezența omului și hrana oferită, renunțând treptat la defensivă.

Adevărata dovadă de încredere din partea Serenei este decizia de a-l învăța din nou pe Isidor să zboare. Deși îl iubește și ar vrea să-l păstreze aproape, ea înțelege că o pasăre nu poate fi fericită închisă. Isidor îi răspunde cu o loialitate profundă. Chiar și atunci când își recapătă aripile și gustul înălțimilor, el nu o părăsește imediat, ci rămâne atașat de salvatoarea sa, arătând că încrederea unei păsări, odată câștigată, creează o legătură dincolo de cuvinte.

Partea a II-a

1.       Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

A. „amândouă”, „caisă”.

B. „autoritate”, „lighean”.

C. „băiețașul”, „noastră”.

 D. „mâncarea”, „ceapă”

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cuvintele subliniate în fragmentul

„Vorbea întruna (1), de teamă să nu-l audă pe băiețaș (2) scâncind”

                s-au format prin:

A. compunere (1), conversiune (2).

 B. compunere (1), derivare (2).

C. derivare (1), conversiune (2).

D. derivare (1), derivare (2).

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Secvența subliniată în fragmentul:

„Două ceasuri îi tot turuise gura”

            are sensul de

 A. a păstra tăcerea.

B. a se calma.

 C. a se neliniști.

 D. a vorbi mult.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sunt omonime cuvintele subliniate în secvențele din seria:

A. „ca de-o sabie puțin strâmbă”; Alege întotdeauna poteca dreaptă.

B. „înecată în mușchi umed și gras”; Mă doare mușchiul de la picior.

C. „se aflau la marginea orășelului”; Am aflat că el locuiește la periferie.

D. „se pregătea masa pentru micul-dejun”; Am cumpărat o masă de nuc.

5. Menționează valoarea morfologică a fiecărui cuvânt subliniat în secvențele:

„Bigică știa unde e (1) cheia”, „El, personal, Bigică, n-avea decât să rabde, era (2) vinovat în definitiv” și „Ar fi (3) putut foarte bine să plece amândoi cu autobuzul”.

7. Transcrie două propoziții subordonate de feluri diferite din secvența următoare, precizând felul acestora:

„Vă imaginați bucuria și mirarea mea că ajunsesem într-o lume în care animalele încă mai cred în oameni, după ce plecasem pentru o vreme din lumea în care oamenii nu mai cred în animale.”

8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând mesajul unui copil.

Nu mai zi / zice (1) nimic, bunic-o / bunico (2), despre ce-i / cei (3) la care / cărora (4) nu le place gustul ciocolății / ciocolatei (5) albe, făcută / făcute (6) de tine! Nu mai ........................ (1) nimic, ......................... (2), despre ........................ (3) ............................ (4) nu le place gustul ....................... (5) albe, .................................. (6) de tine!

SUBIECTUL AL II-LEA

Scrie un text în care să prezinți o semnificație a/un mesaj al textului ,,Caise cu ceapă” de Mircea Sântimbreanu.

Mesajul central al scrierii „Caise cu ceapă” de Mircea Sântimbreanu arată că e necesară răspunderea propriilor greșeli și înțelegerea mândriei absurde sau a minciunii folosite, pentru a salva aparențele,iar sinceritatea în relațiile cu ceilalți este obligatorie. Mesajul textului este că minciuna și mândria prostească nu rezolvă o problemă, ci doar o complică.

Sunt transmise prin intermediul umorului și al ironiei ideea educativă că asumarea propriilor greșeli e calea obligatorie în educația unui om.

  Bigică,neatent, uită pachetul cu mâncare acasă,dar în loc să recunoască în fața prietenului său mai mic, Doru, încearcă să ascundă adevărul și să inventeze scuze. Bigică și Doru pleacă într-o drumeție,vor să viziteze minele romane. Pe drum, Bigică înțelege că a uitat merindele, pachetul cu mâncare acasă, lăsat din greșeală între geamuri, intră în panică: e conștient că el este vinovat, însă îi pare rău de Doru,pe care îl consideră mic și neajutorat și se teme să nu recunoască gafa.

Totul duce la o situație neplăcută:lui Bigică,deși îi este foame,se preface și inventează minciuni, și, în finalsuferă de indigestie,durere de burtă provocate de combinația ciudată dintre ceapă și caise.

  Astfel,textul atenționează asupra atenției,prudenței atunci când ne asumăm o responsabilitate.

Deznodământul este simpatic,comic, pe Bigică îl apucă repede durerile de burtă, transformând o mică uitare într-o lecție umoristică despre sinceritate și consecințele mândriei. Textul ne arată că în relațiile de prieteni e este mult mai valoroasă sinceritatea directă decât crearea unor aparențe false.

   Mi-a plăcut dialogul viu, replicile spontane și vocabularul accesibil.Scrierea transmite o lecție importantă despre prietenie și consecințele minciunii. Am înțeles că textul demonstrează subtil, fără să fie moralizator, că sinceritatea este întotdeauna cea mai bună cale într-o relație de prietenie.

Personajele scrierii sunt:

Bigică – un băiat care își asumă rolul de ghid, mândru și inventiv, dar care intră în încurcătură din cauza propriei neglijențe. Doru este un băiat mai mic,elev în clasa a patra,musafirul și tovarășul de drumeție al lui Bigică,pare naiv prins în mijlocul situației comice și jenante generate de minciuna prietenului său.

 

 Această carte, ca și celelalte scrise de Alexandru Stermin, este povestea unei călătorii. Pornind, alături de povestitor, într-o aventură stârnită de privirea unui urangutan dintr-o grădină zoologică de pe malul Mării Baltice, ajungem departe în timp și spațiu. Ne hazardăm din lumea mitului în realitatea celei mai mari mlaștini din lume, Pantanalul brazilian. Din exuberantul Rio de Janeiro mergem, pe urmele lui Darwin, în fabuloasele Insule Galápagos. Pe drum, explorăm intimitatea noastră și a altor vietăți, îndrăznim să privim în ochii animalului din noi – doar, doar vom găsi răspunsul la întrebarea ascunsă în sălbăticia acestei cărți:

                                             Avem o viață, sau suntem Viața?

 

 

 

 

 

 

perspectiva narativă subiectivă

 

Iată perspectiva narativă din textul de mai jos.

,,Marioara mi-a adus un plic, pe care era adresa mea, cu numele scris greșit, Elena în loc de Ilinca Dima. Un plic de hârtie cartonată, nelipit. Înăuntru, o invitație: „Pictorul Petre Barbu vă roagă să onorați cu prezența dumneavoastră vernisajul expoziției...”. Am rămas în picioare, uluită. De unde știa Petre Barbu că exist și, dacă i-a pomenit cumva Diana de mine, pe vremea întâlnirii lor la Mangalia, cum de-și mai amintea, fie și greșindu-mi numele? Citesc și recitesc nedumerită: „Vineri, 15 martie, ora 12.” Oare azi e vineri? Am vrut să iau ziarul să văd în câte suntem, dar, zăpăcită, m-am repezit la fereastră. Ploua mărunt. Mi-am făcut socoteala că, în douăzeci de minute, mă pot îmbrăca și, cu un taxi, pot ajunge la timp. (Abia mai târziu mi-am dat seama că la un vernisaj nu e necesar să fii punctual ca la gară.)”

                                                                                       Cella Serghi, Pânza de păianjen

 Perspectiva narativă definește punctul de vedere al naratorului.În fragment, perspectiva narativă este subiectivă, în care naratorul se implică în desfășurarea evenimentelor. Se adresează la persoana I și este totodată personaj, focalizarea fiind internă. Relatarea se face la persoana I, aspect susținut prin mărci lexico-gramaticale specifice, precum verbe și forme pronominale de persoana I:,,adresa mea;am rămas;mine;m-am repezit.” Punctul de vedere este ancorat în interiorul universului ficțional, iar naratoarea are acces doar la propriile gânduri:este momentul când este nedumerită de plicul primit; are trăiri:,,zăpăcită,nedumerită”;întrebări fără răspuns,, Oare azi e vineri?”;hotărâri;constatări proprii. Din realitatea internă (sufletească), aflăm doar ce gândește și simte personajul-narator.

Prin urmare, evenimentele sunt filtrate subiectiv prin conștiința celui care vorbește, conferind textului un caracter confesiune, intim și puternic personal.

test: poezia:,,Noaptea”de Vasile Alecsandri + Alexandru Stan, „Echinocțiul de Primăvară: ce este și cum se manifestă”

 

SUBIECTUL I

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

 Textul 1

,,Noaptea-i dulce-n primăvară, liniștită, răcoroasă,
Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi și repezi meteori.

Pe un deal în depărtare un foc tainic strălucește
Ca un ochi roș de balaur care-adoarme și clipește.
Sunt păstori în șezătoare sau vro ceată de voinici?
E vro tabără de care sau un rond de tricolici?

Către munți prin întuneric un lung bucium se aude.
El aminte suvenirul celor timpuri negre, crude,
Când din culme-n culme noaptea buciumele răsunau
Și la lupte sângeroase pe români îi deșteptau.

Acum însă viața-i lină; țara doarme-n nepăsare!
Când și când, un câine latră la o umbră ce-i apare,
Și-ntr-o baltă mii de broaște în lung hor orăcăiesc,
Holbând ochii cu țintire la luceafărul ceresc!”                                                                                          

                                                                                 (Vasile Alecsandri,, Noaptea”)

Textul 2

,,În emisfera nordică, echinocțiul de martie marchează începutul primăverii astronomice, iar cel de septembrie începutul toamnei astronomice.

 În emisfera sudică, situația este inversată.

 În ziua echinocțiului, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată în orice loc de pe Pământ.

Acest lucru se datorează faptului că Soarele se află exact pe ecuatorul ceresc și nu mai departe sau mai aproape de poli.

 Cuvântul echinocțiu provine din limba latină și înseamnă egal cu noaptea (aequus – egal și nox – noapte).

Echinocțiul a fost observat și celebrat de multe culturi și civilizații antice, care l‑au asociat cu renașterea naturii, armonia dintre lumină și întuneric și echilibrul dintre forțele cosmice.

De exemplu:

Pentru egipteni, echinocțiile erau legate de cultul zeului Osiris, simbol al morții și al renașterii.

 Pentru greci, echinocțiile erau legate de miturile Persefonei și Demetrei, fiica și mama zeițelor fertilității și a recoltei.

 Pentru romani, echinocțiile erau legate de sărbătoarea Cybele sau Magna Mater (Marea Mamă), zeița naturii și a fertilității.

 Pentru persani, echinocțiile erau legate de sărbătoarea Nowruz sau Anul Nou la perși.

 Pentru mayași, echinocțiile erau legate de construcția piramidelor lor astronomice și ceremoniale. l În prezent, echinocțiile sunt recunoscute ca evenimente astronomice importante și sunt folosite pentru a calcula data unor sărbători religioase precum Paștele creștin sau Pesah‑ul evreiesc.

De asemenea, echinocțiile sunt prilejuri pentru a admira frumusețea naturii care renaște după iarnă, iar zilele devin mai lungi și mai calde.

                         (Alexandru Stan, „Echinocțiul de Primăvară: ce este și cum se manifestă”, martie 2023)

A.      Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos, cu privire la textele date.

   1. Completează spațiile libere cu informații din textul 2.

În ziua echinocțiului, ziua și noaptea _________________________________, fiindcă Soarele se află _______________ _____________________________ .

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Focul strălucește a. pe câmp. b. pe un deal. c. pe un munte. d. pe miriște.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Pe români îi deșteptau:

a. cântecele patriotice. b. sunetele puternice. c. buciumele. d. dorințele de libertate

 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Cuvântul „echinocțiu” provine din limba:

a. greacă. b. greacă veche. c. latină. d. franceză.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându‑te pe informațiile din cele două texte.

Textul 1                   

                Enunțul                                                      Adevărat                Fals

În poezie este prezentat un peisaj de primăvară.

Pe baltă se aude o broască.

 Noaptea este liniștită.

Textul 2

                   Enunțul                                                   Adevărat                  Fals

 Echinocțiul a fost asociat cu renașterea naturii.

Echinocțiile sunt folosite pentru a calcula anumite sărbători religioase.

Echinocțiul de primăvară înseamnă zile scurte și nopți lungi.

6. Precizează felul rimei și măsura versurilor din prima strofă din textul 1

Rima este împerecheată și măsura versurilor este de 15‑16 silabe

7. Prezintă o diferență între limbajul utilizat în textul 1 și cel din textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

Există o diferență între cele două texte;poezia are caracterul subiectiv, expresiv, al doilea text are unul obiectiv, informativ. În textul poetic, este descris un tablou nocturn de primăvară, împletit cu meditația asupra trecutului istoric și a prezentului liniștit al țării, limbajul este figurat, utilizând epitete,comparații,metafore pentru a crea emoție: „insule de nori”.

În textul nonliterar se utilizează un limbaj științific, pentru a explica un fenomen:echinocțiul în emisfera nordică și sudică,proveniența cuvântului,,echinocțiu”,felul în care acest fenomen a fost ,, observat și celebrat de multe culturi și civilizații antice, care l‑au asociat cu renașterea naturii, armonia dintre lumină și întuneric și echilibrul dintre forțele cosmice.”

8. Crezi că sunt utile informațiile de natură științifică cu privire la anumite fenomene astronomice? Motivează‑ți răspunsul valorificând textul 2.

Da,cred că informațiile de natură științifică despre fenomenele astronomice sunt extrem de utile, având un impact profund asupra tehnologiei noastre de zi cu zi, a siguranței globale și a modului în care înțelegem universul. Informațiile de natură științifică despre fenomenele astronomice sunt utile deoarece ne permit să înțelegem funcționarea Universului, să ne protejăm tehnologia terestră și să dezvoltăm inovații care ne îmbunătățesc viața de zi cu zi.

 În textul 2, se explică proveniența cuvântului,,echinocțiu”și felul în care ,,echinocțiul(de primăvară) a fost observat și celebrat de multe culturi și civilizații antice, care l‑au asociat cu renașterea naturii, armonia dintre lumină și întuneric și echilibrul dintre forțele cosmice”. Astfel acest eveniment astronomic este folosit pentru calcularea unor sărbători ca,, Paștele creștin sau Pesah‑ul evreiesc”,este un moment când oamenii trăiesc bucuria de a cunoaște viața.

9. Asociază poezia ,Noaptea” de Vasile Alecsandri cu un alt text literar citit ca lectură suplimentară sau studiat la clasă, prezentând o temă comună, prin referire la câte o secvență relevantă din text

Poezia „Noaptea” de Vasile Alecsandri poate fi asociată cu poezia „Seara pe deal” de Mihai Eminescu, având ca temă comună noaptea / tabloul de natură crepusculară și nocturnă.

Ambele texte surprind liniștea, frumusețea și misterul naturii lăsate în învăluirea serii sau a nopții.

În „Noaptea” de Alecsandri, cadrul de primăvară este liniștit și răcoros, trezind în suflet o stare de reflecție, similar cu liniștea înserării din poezia„Seara pe deal” de Eminescu, unde peisajul exterior favorizează meditația și dorul. În poezia lui Alecsandri apar elemente precum cerul, norii, meteorii și luceafărul, iar în poezia lui Eminescu cadrul este completat de sat, ape, codri, luna și stele.

Poezia lui Alecsandri pune accent pe tabloul de natură ,pastelul, exprimă trezirea ecourilor istorice – buciumul de luptă, în timp ce poezia lui Eminescu îmbină iubirea, nostalgiile și armonia cosmică.

La Alecsandri, eul liric este discret, topit în peisaj, pe când la Eminescu starea sufletească este proiectată într-un dialog interior sau dorința de împlinire a iubirii sub cupola nopții. 

B.

 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Numărul literelor și al sunetelor este același în toate cuvintele din seria:

 a. „gheară”, „ceai”, „cinematograf”, „ceapă”.

b. „cercel”, „liceu”, „germană”, „ger”.

c. „ger”, „ghem”, „cer”, „ciudat”.

d. „cerneală”, „cer”, „cercel”, „geografie”.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect

 Sunt compuse toate cuvintele din seria:

a. „totodată”, „despre”, „cuminte”, „de pe”.

b. „înnebunit”, „astfel”, „de la”, „dinspre”.

c. „nebunesc”, „pe la”, „altminteri”, „Baia Mare”.

d. „Câmpulung”, „BCR”, „aprozar”, „înnăscut”.

3. Construiește un enunț cu omonimul cuvântului subliniat din enunțul

 „E vro tabără de care sau un rond de tricolici?”.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

În secvența:

„Când și când, un câine latră la o umbră ce‑i apare”

 există:

a. un substantiv articulat nehotărât.

b. două substantive articulate nehotărât.

 c. trei substantive articulate nehotărât.

d. niciun substantiv articulat nehotărât.

5. Selectează, din textul 1, trei adjective diferite, pe care le vei preciza:

6. Alcătuiește un enunț negativ în care substantivul „noaptea” să îndeplinească funcția de complement indirect (1) și un enunț asertiv în care pronumele relativ „care” să fie complement direct (2)

7. Precizează tipul de raport sintactic realizat între propozițiile din secvența următoare: „Noaptea‑i dulce‑n primăvară, liniștită, răcoroasă,

 Ca‑ntr‑un suflet cu durere o gândire mângâioasă,

 Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,

Scuturând din a lui poale lungi și repezi meteori.”

8. Completează spațiile libere cu formele corecte ale cuvintelor notate în paranteze. ______________________ (dragă, feminin, plural) mele, Am aflat că în curând _______________________ (copil, plural, articulat hotărât) _______________________ (nostru) vor participa la un concurs de _________________________ (poezie, plural, nearticulat) și _________________________ (a vrea, modul indicativ, timpul prezent, persoana I, singular) să știți și voi. Mi ____________________ (a plăcea, modul condițional‑optativ, timpul prezent) să îi susținem la concurs.

SUBIECTUL AL II-lea

Scrie un text în care să prezinți mesajul poeziei/o semnificație a poeziei,, Noaptea” de Vasile Alecsandri.

Poezia,, Noaptea ”de Vasile Alecsandri transmite un mesaj despre starea de liniște și de meditație pe care peisajul nocturn o induce sufletului uman, împletind tema pastelului cu ecouri ale istoriei naționale. Textul descrie doar un tablou static și surprinde trecerea  de la frumusețea calmă a prezentului, o atmosferă blândă a amintirii tulburătoare a vremurilor de restriște.

Un prim element al peisajului este bolta cerească, descrisă ca un spațiu aflat într‑o continuă mișcare, unde „mari insule de nori” lasă să treacă meteori,,lungi și repezi”,elemente cosmice, sugerând o legătură vie între lumea terestră și cer. Focul tainic de pe deal aduce  o notă de mister, făcând trecerea de la planul real la cel de poveste.Întrebările retorice accentuează misterul: cine se află lângă foc? Păstori, o ceată de voinici, o tabără sau soldați „tricolici”este nedumerirea  despre identitatea celor care veghează în noapte. Liniștea nopții este străpunsă de sunetul unui bucium din munți,iar sunetul trezește amintirea „celor timpuri negre, crude”, a epocilor de luptă în care buciumele chemau la oaste împotriva dușmanilor „Şi la lupte sângeroase pe români îi deşteptau.”Trecerea bruscă la timpul prezent evidențiază un contrast puternic: „Acum însă viaţa-i lină; ţara doarme-n nepăsare!”Acum sunetul izolat al unui câine care latră la o umbră subliniază tăcerea adâncă și starea de adormire a lumii.

Mesajul este susținut de figuri de stil expresive. Epitete: „dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă, mângâioasă, repezi meteori, foc tainic, timpuri negre, crude.”Comparații: „un foc  strălucește / Ca un ochi roș de balaur care‑adoarme și clipește” accentuează atmosfera de basm a nopții, este o personificarea focului; „Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă” arată legătura dintre starea psihică și natură.Personificarea „țara doarme‑n nepăsare” subliniază contrastul dintre zbuciumul istoric de odinioară, vestit de buciume, și liniștea deplină a prezentului. Sentimentul dominant este de nostalgie împletită cu o pace contemplativă. Această emoție este justificată de evocarea „timpurilor negre, crude”, care transformă sunetul buciumului dintr‑un semnal de alarmă într‑un „suvenir”,o amintire  îndepărtată.

 Finalul poeziei, prin imaginea broaștelor care privesc spre luceafăr, exprimă o stare de încremenire și admirație, în care întreg universul pare să se reculeagă sub vraja unei nopți de primăvară ce aduce „mângâiere” sufletului îndurerat.

Semnificația poeziei constă în exprimarea legăturii dintre om și universul nocturn, care devine un spațiu al regăsirii și al mângâierii sufletești. Peisajul este o stare de spirit, liniștea deplină a prezentului oferind ocazia unei reflecții asupra trecutului. Noaptea de primăvară simbolizează pacea regăsită a unei țări care, după perioade de zbucium, își caută liniștea sub privirea ocrotitoare a cerului înstelat.

Poezia nu este doar un simplu peisaj nocturn, Alecsandri folosește cadrul natural liniștit, pentru a contrapune eroismul trecutului,simbolizat de bucium și lupte, cu starea de liniște a prezentului.

 

test: Călin Torsan,, Prieten cu umbra”(fragment) + dr. Mihail Pautov,, Cum să înveți eficient pentru un EXAMEN”(fragment)

 

SUBIECTUL I

 Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.

 Textul 1

,,Cu trei săptămâni înainte de vacanţa de vară, Imran îl surprinse pe Nimo cu o invitație din partea părinților săi. Familia Aahil hotărâse să-şi viziteze câteva rude apropiate care emigraseră în Skopje, capitala Macedoniei de Nord. Urmau să plece cu mașina, la puțin timp după încheierea anului şcolar. - Nu-i un drum prea lung. Tata a zis că l-am putea face chiar și într-o singură zi. Totuşi, vrea să ne bucurăm de călătorie și să mai cunoaştem locuri noi, aşa că vom înnopta în Bulgaria. Ai mei te roagă să vorbeşti cu tatăl tău, iar dacă o să fie de acord să vii, o să pună la punct toate detaliile excursiei. Ar fi extraordinar să mergem împreună, nu?

- Oh, da! Sigur că da! Mi-ar plăcea tare mult și mie! N-am mai fost niciodată într-o țară străină, sunt foarte curios. O să vorbesc cu tata, deşi nu știu cum o să reacţioneze. E cam supărat că am feștelit-o la matematică. Nici nu vrea să audă că n-o să iau măcar un opt în teză. (…)

- Eu zic că merită să încerci să-l convingi. În plus, până la teză mai avem vreo zece zile. Ai timp să te pui la punct cu materia. Sunt cinci capitole mari și late, de mâine treci la treabă, citește fără grabă teoria și rezolvă exerciţiile de la clasă. Nu-s eu ăla în măsură să te-ajute prea mult, nici pentru mine matematica nu-i tocmai punctul forte. Ştii bine asta... Dar, în cel mai rău caz, putem încerca să lucrăm împreună, dacă crezi că te ajută. Îl putem ruga și pe tata să ne mai explice, că se pricepe.

- OK. Mulțumesc pentru invitație, însă mai degrabă o să încerc să învăţ singur. Nu ştiu, în felul ăsta mă pot concentra mai bine. Și n-o s-o las deloc pe mâine, o să încep treaba chiar din seara asta! Dacă mă culc cu două ore mai târziu decât de obicei, pot să revăd de azi primul capitol.

 În timpul cinei, Hector îi povesti copilului o întâmplare ciudată de peste zi. Se petrecuse în cursul dimineţii, cât Nimo fusese la școală.

- N-am mai păţit asta în viaţa mea, băiete! Și n-aş putea zice că sunt ăla fără experiență la volan. Ştii ce înseamnă să conduci prin București de peste douăzeci de ani? Şi ditamai autobuzul, în toată nebunia și aglomerația din oraş? Aceeaşi muncă, zi după zi...

 - Uau, tată! Îmi închipui cum aş fi eu după tot atâţia ani de exerciții la matematică. Ce mai, aş ajunge un om de ştiinţă celebru. Vreun doctor în economie, ori un specialist important în mediul de afaceri. Toate site-urile de finanţe ar scrie despre viziunea nemaipomenită a domnului Ieronim Brumă, despre calitățile...

 - Nimo, vezi că pui prea multe lemne pe focul imaginației. (…) Dacă nu deranjez, i-aş sugera distinsului nostru profesor eminent să treacă iute la culcare. S-a făcut noapte.

 - Seara asta nu, tată! O să mă culc puțin mai târziu, mi-am făcut un program strict de recapitulare pentru teza la mate.

- Ei, mă bucur să aud asta! Totuşi, nu sta prea mult să înveți, ca să nu-ţi fie greu să te trezești mâine-dimineață.

- Nu, tată, n-ai nicio grijă. Stau doar până mă lămuresc cu materia din primul capitol. Apropo, te pot ruga ceva?

 - Păi, depinde ce mă rogi. Să nu fie ceva de care nu m-aş putea ține de cuvânt. Sau cu care nu te-aș putea ajuta.

 - Vreau să știu dacă m-ai lăsa într-o excursie de câteva zile împreună cu Imran și cu ai lui. Sigur, numai dacă voi lua cel puţin opt în teză! Ştiu că nu pentru asta învăț, tată, ci pentru mine, aşa cum m-ai tot încurajat. Ca să ajung mai bun şi mai priceput în viață. Totuşi, mi-aş dori mult să merg acolo cu ei.

- Acolo unde, copilule?

- Tată, niciun cuvânt în plus în seara asta! Hai mai bine să vedem ce mare brânză o să fac la teză, apoi mai vorbim noi și despre excursie.

- Bine, băiete, așa să fie. Îmi place cum pui problema.

 Cunoscându-şi părintele, Nimo a înţeles că obținuse deja o jumătate de aprobare. Pentru cealaltă jumătate mai trebuia să se descurce printre cifrele de la algebră. Oricum, asta îi oferi un surplus de energie, pe care urma să-l consume imediat în fata caietului cu calcule. Până atunci, vigoarea aceea i se scurse în picioare, astfel că şi le tot balansa pe sub masă. Îndrăzni chiar să o rupă cu subiectul şi îi reaminti tatălui să-i povestească ce i se întâmplase de dimineaţă.”

                                                                         (Călin Torsan,, Prieten cu umbra”)

Textul 2

Cum să înveți eficient atunci când se apropie un examen important?

Primul reflex este să aduni toate cărțile și notițele pe care le ai. Apoi, le citești și le recitești la infinit. Sau până când consideri că au fost memorate. Este o inițiativă curajoasă, dar nu foarte inspirată pentru învățarea materiei. Condiții optime de învățare

1.Învață cu pixul și foaia lângă tine

O cercetare arată că metoda clasică încă ar putea fi cea mai eficientă. Cu alte cuvinte, cei care citesc informațiile dintr-o carte fizică sau dintr-un caiet vor memora mai repede și mai ușor datele.

2.Învață alături de un prieten .Un studiu actual arată că învățarea prin colaborare este extrem de eficientă.

Studenții participanți la cercetare au fost rugați să evalueze cunoștințele colegilor prin comentarii, sugestii de îmbunătățire și acordarea unei note finale. Rezultatele au arătat că această activitate i-a ajutat să își fixeze mai bine noțiunile și să învețe mai ușor. În plus, se pare că socializarea cu scop de învățare și cooperarea pot ajuta la dezvoltarea mai multor funcții cognitive. Abilitatea de a rezolva probleme, gândirea creativă și capacitatea de a se autoevalua se află printre ele.

3.Oprește-ți notificările sau pune-ți telefonul în mod avion

Cu siguranță, deja știi și ai experimentat asta pe propria piele. Verificarea constantă a notificărilor îți încetinește procesul de învățare și te face să-ți pierzi concentrarea. Un studiu efectuat recent spune că timpul petrecut pe Facebook pune în pericol performanța academică, mai ales în cazul persoanelor cu note mai mici decât majoritatea. Cu cât stai mai mult pe rețelele sociale, cu atât vei reuși să înveți mai puțin și mai superficial.

                   Cu cât timp înainte de examen trebuie să începi să înveți?

                   Când ar trebui să începi să studiezi pentru un examen?

Știința răspunde: cât mai devreme! Mai exact, ar fi ideal să repeți informațiile deprinse chiar a doua zi, după curs sau seminar.

Curba uitării este un concept formulat de Hermann Ebbighaus, un psiholog german și cercetător al memoriei. Teoria spune astfel: informația proaspătă este uitată rapid, dacă nu este repetată deloc în primele 24 de ore de la învățarea ei.

Astfel, dacă nu citești, asculți sau scrii aceeași informație a doua zi după un curs, ea va dispărea în proporție de 50-80%. Cu cât „îi aduci aminte” creierului informațiile utile, cu atât el le va stoca pentru mai mult timp.

 Mai mult, cu cât te apropii de momentul examenului, cu atât nivelul de stres va crește, acesta afectând capacitatea de a-ți reaminti ce ai studiat înainte de examen.

 În concluzie, răspunsul la întrebarea „Când să mă apuc de învățat?” este: mai aproape de data predării decât de data examenului.

Astfel, vei reuși să controlezi consumul de social media, să te concentrezi total asupra materiei și să-ți folosești timpul în cel mai eficient mod.

                                                                            Succes!

      (dr. Mihail Pautov,, Cum să înveți eficient pentru un EXAMEN /Metode, studii,       recomandări”                                                                                                 (fragmente) 

1.       Notează, din textul 1, cele două ţări în care i se propune lui Nimo să călătorească.

2.        Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Prenumele întreg al lui Nimo este:

a.       Imran. b. Hector. c. Ieronim. d. Brumă.

3.       Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

O funcţie cognitivă este:

a.       învăţarea materiei. b. socializarea. c. gândirea creativă. d. concentrarea.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Curba uitării este :

a. un studiu. b. o metodă. c. o cercetare. d. un concept.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

Textul 1

                       Enunțul                                                                                  Adevărat       Fals

Nimo are de recapitulat zece capitole la matematică.

Matematica nu este punctul forte al lui Imran.

Tatăl lui Nimo locuieşte în Bucureşti de douăzeci de ani.

 Textul 2

                       Enunțul                                                                                  Adevărat           Fals

Învăţarea prin cooperare este extrem de eficientă.

 Informaţia proaspătă trebuie repetată în primele 24 de ore de la învăţare.

Nivelul crescut de stres ajută capacitatea de reamintire a informaţiilor.

6. Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.

 Este un tipar dialogat:

-schimburi de replici între două personaje; există interacțiune între ei;

-pentru fiecare replică se folosește linie de dialog; replicile sunt conectate între ele;

  Tiparul textual este dialogat(este folosit dialogul ca mod de expunere) redă un schimb de replici dintre două personaje;aici dialogul dintre doi colegi Imram care-l invită pe Nimo într-o călătorie,, în Skopje, capitala Macedoniei de Nord”,însă Nimo îi cere timp de gândire,pentru că trebuie să se pregătească la matemetică,tatăl său așteaptă o notă bună de la el.

Începutul replicilor este marcat cu linie de dialog,intonația personajelor este marcată prin semnul întrebării,al exclamării,punct care închid replica personajului.

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

În ambele texte există un element comun:învățarea pentru teză,examen.Nimo vrea să-i dovedească tatălui său că poate lua o notă bună la matematică și de aceea va încerca să învețe singur,, în felul ăsta mă pot concentra mai bine”,dorind să înceapă,,chiar din seara asta.”În al doilea text,elevii sunt îndemnați să învețe cât,,mai aproape de data predării decât de data examenului,astfel își vor folosi timpul,, în cel mai eficient mod.”

8. Crezi că rezultatele la învăţătură pot influenţa relaţia dintre copii şi părinţi? Justifică-ți răspunsul  valorificând textul 1.

Da,cred că rezultatele la învățătură pot influența semnificativ relația dintre copii și părinți, acționând adesea ca un catalizator pentru apropiere sau, dimpotrivă, ca o sursă majoră de tensiune.

 Consider că această influență se manifestă pe mai multe planuri:

Când rezultatele școlare nu ridică la înălțimea așteptărilor, notele pot deveni un teren de dispută.

Părinții pot reacționa prin pedepse, critică sau exprimarea vizibilă a dezamăgirii. Acest lucru îl poate face pe copil să se simtă respins sau iubit doar condiționat (în funcție de performanță).Personajul din  textul 1,Nimo,știe că tatăl său are așteptări de la teza lui la matematică,, Nici nu vrea să audă că n-o să iau măcar un opt”și de aceea îi spune prietenului său că va începe imediat să se pregătească.

Pentru a evita conflictul sau rușinea, copiii tind uneori să ascundă notele proaste, să mintă sau să se izoleze de părinți, ceea ce erodează încrederea reciprocă.

Notele mari aduc laudă, mândrie și o atmosferă relaxată în casă.

Dacă laudele se concentrează exclusiv pe note și nu pe efort, copilul poate dezvolta o anxietate puternică legată de eșec, temându-se că își va pierde aprecierea părinților dacă va greși vreodată.

Nu notele în sine afectează relația, ci atitudinea părinților față de ele:

Părinții care apreciază efortul, munca și progresul (chiar și atunci când nota nu este maximă) reușesc să mențină o relație deschisă și de sprijin. Copilul se simte în siguranță să ceară ajutor.

Relația suferă cel mai mult atunci când părintele pune semnul egal între valoarea copilului ca persoană și notele din catalog

  În concluzie, școala poate fi fie o punte de comunicare prin care părintele își arată sprijinul necondiționat, fie o barieră care generează anxietate și distanțare emoțională.

9. Asociază fragmentul din opera literară „Prieten cu umbra” de Călin Torsan cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

 Alătur fragmentului din textul 1,un fragment din romanul,,Cișmigiu et comp”de Grigore Băjenaru (capitolul V,,La tinerimea română”).În ambele fragmente sunt băieți-elevi,personaje dornice de a citi,de a învăța:unul citește în biblioteca din casă,celălalt se pregătește pentru teza la matemetică.Tatăl băiatului din,,Cișmigiu....”este nemulțumit de lecturile fiului său despre haiduci,dar acesta îi enumeră,spre surprinderea tatălui său, autori români renumiți,descoperiți în biblioteca familiei. Nimo dorește să-i arate tatălui său că se pregătește intens pentru teza la matematică,promițându-i o notă bună,, cel puţin opt în teză! Ştiu că nu pentru asta învăț, tată, ci pentru mine, aşa cum m-ai tot încurajat. Ca să ajung mai bun şi mai priceput în viață.”

Ambele personaje au pasiunea de a învăța,sunt  recunoscători pentru valorile morale pe care le-au primit:dragostea pentru învățătură.

B.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

În secvenţa :

,,Nu-s eu ăla în măsură să te-ajute prea mult, nici pentru mine matematica nu-i tocmai punctul forte.”

                      există:

a.patru diftongi. b. trei diftongi și un triftong. c. patru diftongi și un triftong. d. doi diftongi și un triftong.

2. Seria care conţine doar cuvinte derivate este:

a. „cifrele”, „aprobare”.

 b. „niciodată”, „reaminti”.

 c. „aprobare”, „ (ai) încurajat”.

 d. „jumătate”, „caietului”.

3. Cuvintele subliniate în secvenţa :

„Îmi închipui cum aş fi eu după tot atâţia ani de exerciții la matematică. Ce mai, aş ajunge un om de ştiinţă celebru.”

sunt sinonime, în ordine, cu:

a. văd, faimos.

b. visez, reputat.

c. îmi imaginez, cunoscut.

d. realizez, necunoscut.

4.Seria în care cuvintele subliniate sunt omonime este:

a. Deși te-am chemat, nu ai venit. / În pădure sunt copaci deși.

b. Ne-am mai văzut de curând. / Luna mai se apropie.

c. Verificarea constantă a notificărilor îți încetinește procesul de învățare. / Mergem zilnic la magazin. d. L-am văzut o fracțiune de secundă. / La matematică am învățat despre fracții.

5. Precizează valoarea morfologică a cuvântului „a” în fiecare dintre contextele următoare:

 „Tata a (1) zis că l-am putea face chiar și într-o singură zi.”;

„Ai timp să te pui la punct cu materia. (2);

„A! (3) Acum am înțeles.”

                                        Cuvântul „a”                                      Valoarea morfologică

6. Alcătuieşte un enunț imperativ, în care să existe un adjectiv pronominal posesiv, persoana a II-a, în cazul acuzativ (1), ܈

și un enunț asertiv, în care substantivul „copilărie” să fie complement prepozițional (2).

7. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii aflate în raport de coordonare adversativă.

8. Rescrie textul următor, corectând greşelile de orice natură.

 Sunt foarte bucuroasă din cauza faptului că ne-am cunoscut și a-ș vrea să mergem împreună la servici. Mi-e nu mi-ar displace compania ta. Defapt, îmi place foarte mult.

SUBIECTUL al II-lea

Scrie o compunere în care să îl caracterizezi pe Nimo, personajul din textul lui Călin Torsan.

(În scrierea compunerii, vei avea în vedere:

− notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, origine, statut etc.);

− prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;

− precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale

prezentate;

− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.)

Mijloace de caracterizare directe:

–     de către autor;

–     de către alte personaje;

–     de către personajul însuşi (autocaracterizare);

 Mijloace de caracterizare indirecte:

–     din limbaj;

–     din fapte;

–     din comportament;

–     gesturi;

–     din relaţia cu alte personaje.

Nimo reflectă viața unui copil obișnuit; relaționează bine cu  prietenul său,Imran,care îl invită într-o călătorie.Dialogul celor doi băieți arată prietenia lor,felul în care sunt apropiați.Nimo este caracterizat indirect prin limbajul său:răspunde cu plăcere invitației,dar trebuie să discute cu tatăl său,,cam supărat”din cauza situației de la matemetică.Se simte încurajat de vorbele lui Imram,care se oferă să-l ajute.Este însă încrezător că se poate pregăti singur,făcându-și un plan de învățătură,,chiar din seara asta.”Îi mulțumește politicos prietenului său pentru invitație.

Are o relație strânsă, bazată pe respect și afecțiune, cu tatăl său, îl admiră și pe care încearcă să nu îl supere. Discuțiile directe dintre tatăl și Nimo, care îi cere permisiunea să plece într-o călătorie alături de prietenul său,Imran, arată mecanismul de caracterizare indirectă. Între cei doi există o relație bazată pe încredere și destăinuire reciprocă. Dialogul nu este rigid; Hector nu doar că îi ascultă dorințele, dar i se confesează la rândul lui, dorind să-i povestească o întâmplare trăită la volanul autobuzului. În aceste discuții, Nimo își exersează capacitatea de negociere.

Nimo este caracterizat ca un copil extrem de sensibil, a cărui maturitate se hrănește din realismul și onestitatea tatălui său, dar care își păstrează o zonă secretă, magică, pe care o folosește ca pe un scut emoțional.Mi-a plăcut că Nimo se străduieşte să nu-şi dezamăgească tatăl și cred că și eu și alții putem învăța de la el această atitudine.M-a impresionat prietenia lui cu Imram. Dacă, așa cum spunea Nichita Stănescu, „a avea un prieten este mai vital decât a avea un înger”, oare cum este când prietenul e chiar îngerul?

 

    Călin Torsan:„Azi-mîine voi împlini 51 de ani. Asta mă face să rîd, fiind mai apropiat de numărul invers de ani, 15, vîrsta începuturilor de drum. Oricum, am înţeles deja că în fiecare adult rămîne ascuns copilul gata de joacă. Ceea ce nu e deloc rău, căci numai așa pot fi întreţinute visurile sau imaginaţia. Priviţi desenele celor mici și ascultaţi-le bazaconiile! Veţi înţelege atunci că ochii lor reflectă lumea cu totul surprinzător. Artistic, aș zice. Asta m-a făcut să născocesc cîteva povești pentru ei, convins că urechile lor vor ști să le-asculte cum trebuie. Cît despre ,,Prieten cu umbra”, am scris-o în cel mai ciudat an al vieţii mele... cu masca pe faţă, dar cu gîndurile zburînd printre nori.” 

,,Prieten cu umbra” este o carte despre prietenie. Prietenia dintre oameni, dintre copii din culturi și naționalități diferite. Este prietenia dintre Nimo (Ieronim Brumă) și Imran, băiatul sirian care îl învață, de fapt, ce este prietenia, ajutorul necondiționat. Este prietenia lui Nimo cu o umbră, umbra bunicului care apare exact atunci când are nevoie.,, Prieten cu umbra” este și o carte despre copilărie, iar Nimo este un copil din clasa a șasea, un copil care stă doar alături de tată, un copil care își pune întrebări și caută răspunsuri (Ce s-a întâmplat cu mama?), un copil curios, curajos, care are teze și teste. Într-o seară, Nimo întîrzie în oraș nepermis de mult. Tocmai a ratat ultimul autobuz care-l putea duce acasă, în cartierul bucureștean, Drumul Taberei. În întuneric, un scrîșnet teribil despică tăcerea din Piața Universității. O statuie pârîie din toate încheieturile și… iat-o cum prinde viață și-i sare în ajutor băiatului. Călare pe Breazu, calul lui Mihai Viteazul, Nimo pornește spre casă, în vreme ce bunicul său – statuia lui, mai bine zis – își mîngîie mustața liniștit. Așa începe aventura lui Nimo.

Tatăl lui Nimo, Hector, conduce autobuzele 313 și 268 din Drumul Taberei până la Piața Romană sau de la Piața Unirii până în cartierul Apărătorii Patriei. Numerele nu sunt întâmplătoare: tatăl lui Nimo își dorește să aibă în casă nu număr de cărți egal cu numărul autobuzului pe care îl conduce. Se vorbește despre statui, despre valoarea și viața lor, despre rolul lor într-un oraș, dar și despre lipsa de curiozitate și indiferența oamenilor care trec  pe lângă ele. Dincolo de aventurile prin care băiatul trece, mereu apare cineva, umbra, prezență permanentă, curioasă și  misterioasă, mereu dispusă să îl ajute pe băiat, mereu îndrumându-l mai ales în descoperirea secretului despre destinul mamei sale, secret pe care îl află într-o călătorie în Macedonia de Nord, alături de familia prietenului său, Imran.

 Este o carte plină de îndemnuri, de omenie, de educație adevărată și valoroasă ascunsă în vorbele oamenilor simpli, așa cum este și tatăl lui Nimo: „Nu poți face nimic singur, chiar dacă uneori pare așa.  Tocmai de aceea în viață nu există nici învingători, nici învinși. Suntem cu toții împreună, Nimo. Ca-ntr-o horă. Întotdeauna se mai găsește un om în spatele tău, așa cum sunt cei pe care îi vezi acum în oglindă. Mereu există un sfat după care te-ai luat și care ți-a făcut bine. Mereu ai în fața ta modelul pe care vrei să îl urmezi. Trebuie doar să fii hotărât și s-o faci. De-aia contează mai mult faptele noastre, nu vorbele. Pe-alea le cauți mai bine în cărți. Iar dacă o să încerci să te comporți întotdeauna așa, o să pricepi repede că lumea e ceva mai fericită decât aceea de ieri.” 

 

test inițial pentru clasa a VII a sau a VIII a......cum doriți.....

 

Citește cu atenție textul de mai jos și rezolvă cerințele date:

           ,, Iar îmi vibra telefonul. Tata. Nu acum! […]

            Telefonul mi-a vibrat din nou. De data asta era un mesaj: DE CE NU EȘTI LA ȘCOALĂ? PE UNDE UMBLI? M-A SUNAT DIRIGINTA SĂ-MI SPUNĂ CĂ AI CHIULIT DE LA ULTIMELE ORE. E ÎNGRIJORATĂ. VINO IMEDIAT ACASĂ, ORIUNDE AI FI… SAU STRICĂM PRIETENIA! […]

            Am ajuns în fața casei și l-am văzut pe tata fumând supărat la fereastră. Sufla cu năduf fumul gros de tutun, acoperind lumina beculețelor de Crăciun agățate pe pervaz. Nici nu voiam să știu ce scandal mă aștepta. Am încercat s-o dreg și i-am făcut discret cu mâna, zâmbind cât puteam de nevinovat. Tata s-a îndepărtat de la geam, lăsând perdeaua să-l acopere.

            Am oftat și am intrat în casă. Am urcat spăsit treptele, gândindu-mă ce carte să joc: tupeul sau smerenia? Dacă ar fi fost mama, atunci aș fi lăsat capul în jos, mi-aș fi cerut scuze și am fi depășit momentul destul de repede. Cu tata însă habar n-aveam cum să mă port. Era prima oară când se supăra pe mine și nu știam cum reacționează la supărare. Mi-am făcut curaj, am deschis ușa și am intrat în casă. […] Tata stătea în hol, în pragul ușii, și mă privea fără să spună nimic.

            — Bună, am spus eu pe un ton care voia să pară nonșalant.

            — Serios? „Bună?” Atât ai de spus? a întrebat el surprinzător de calm.

            — N-am auzit telefonul, îmi cer scuze, am încercat eu s-o dreg. […]

            — Nu mă supăr că ai plecat de la școală, nu țin neapărat să știu unde ai fost. Sunt însă foarte supărat că nu mi-ai răspuns la mesaje. Am fost foarte îngrijorat. […]

            — Sunt bine, am răspuns eu, și am vrut să plec spre camera mea.

            Tata m-a prins de mână.

            — Lasă-mă! Mă doare! am strigat.

            — Tu să nu-mi întorci mie spatele! s-a răstit el la mine. Totul până la impertinență! Ești un nerecunoscător!

            Brusc, m-am aprins și eu.

            — Pentru ce sunt nerecunoscător?

            — M-am dat peste cap ca să fac să-ți fie bine! a spus el cu glas aspru. Ți-am mutat toată camera aici, am dat o grămadă de bani ca să ai parte de cea mai bună recuperare. Și tu cum mă răsplătești? Ignorându-mă? Lăsându-mă să-mi fac griji pentru sănătatea ta?”

                                                                        (Mihai Mănescu, ,,Comoara lui Harap-Alb”)

Subiectul I                                                                                                     

1. Notează A (adevărat) sau F (fals) raportându-te la informațiile din texul dat:

            a) Copilul primește un mesaj de la diriginta clasei.                           

            b) Tatăl aranjează beculețele de Crăciun de pe pervaz.                      

            c) În apartament intră și un grup de colindători.                                

            d) Tatăl se supără pe fiul său.                                                             

2. Cum este relația dintre băiat și tatăl său? Răspunde și justifică-ți răspunsul făcând referire la o secvență din text.    

3. Formulează ideea principală ce corespunde deznodământului fragmentului dat.

4. Alege varianta corectă:                                                                                           

            În fragmentul dat, naratorul este:

            a) și personaj, fiind implicat în acțiune și relatând întâmplările la persoana I.

            b) același cu autorul textului.

            c) doar observator, nefiind implicat în acțiune și relatând întâmplările la persoana a III-a.

5.Alege seria în care ambele cuvinte conțin diftong:                                                            

            a) casei, Crăciun

            b) voiam, tupeul

            c) fereastră, cântau

            d) serios, geam

6. Subliniază în secvența următoare un cuvânt omonim și construiește un enunț în care să aibă alt sens: 

Tu să nu-mi întorci mie spatele! s-a răstit el la mine. Totul până la impertinență! Ești un nerecunoscător!    

7. Precizează modul, timpul (dacă există), persoana și numărul pentru fiecare formă verbală din text:

   vino=

   ar fi fost=

   am intrat =

   să spună=                                                                                                   

8. Transcrie două predicate diferite din secvența următoare și precizează felul lor: 

Nu țin neapărat să știu unde ai fost. Sunt însă foarte supărat că nu mi-ai răspuns la mesaje. Am fost foarte îngrijorat.     

9. Precizează genul, numărul, cazul și funcția sintactică pentru fiecare dintre substantivele din text.:

   în fața casei=

   beculețelor=

   cu tata=

   ușa=

   spre camera=

10. Transcrie pronumele din secvența următoare și precizează pentru fiecare felul, persoana, numărul, cazul și funcția sintactică: 

   Nu mă supăr că ai plecat de la școală, nu țin neapărat să știu unde ai fost. Sunt însă foarte supărat că nu mi-ai răspuns la mesaje. Am fost foarte îngrijorat.  

 11. Rescrie fragmentul de mai jos, corectând greșelile de orice fel:                          

 Dragele mele colega mea a rezolvat cea mai repede ultima problemă de la matematică. Mi-ar place să aibe răbdare și să m-ă ajute și pe mine.

                          Subiectul al II-lea  :                                                                                        

                    Scrie rezumatul textului dat.