Textul 1
,,Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la
munte, strămutat la câmp, și pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu
mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea să plec la
Socola, după stăruința mamei. Și oare de ce nu m-aș fi dat dus din Humulești,
nici în ruptul capului, când mereu îmi spunea mama că pentru folosul mieu este
aceasta? Iaca de ce nu: drăgăliță Doamne, eram și eu acum holteiu, din păcate!
Și Iașii, pe care nu-i văzusem niciodată, nu erau aproape de Neamț, ca
Fălticenii, de unde, toamna târziu și mai ales prin câșlegile de iarnă, fiind
nopțile mari, mă puteam repezi din când în când, pâșlind-o așa cam pe după
toacă, și tot înainte, sara pe lună, cu tovarășii mei la clăci în Humulești, pe
unde știam noi, ținând tot o fugă, ca telegarii. [...] De la Neamț la Fălticeni
și de la Fălticeni la Neamț era pentru noi atunci o palmă de loc. Dar acum se
schimba vorba: o cale scurtă de două poște, de la Fălticeni la Neamț, nu se
potrivește c-o întindere de șase poște, lungi și obositoare, de la Iași până la
Neamț. [...] Dar, vorba ceea: „Ursul nu joacă de bună voie”. Mort-copt, trebui
să fac pe cheful mamei, să plec fără voință și să las ce-mi era drag! Dragu-mi
era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în
care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri!
Dragi-mi erau tata și mama, frații și surorile, și
băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu cari, în zile geroase de
iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de
sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase,
prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele
dealuri, de după cari-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereței! Asemenea,
dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din sat, la care
luam parte cu cea mai mare însuflețire! De piatră de-ai fi fost, și nu se putea
să nu-ți salte inima de bucurie când auzeai, uneori în puterea nopței, pe Mihai
scripcariul din Humulești umblând tot satul câte c-o droaie de flăcăi după
dânsul și cântând. [...] Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutariul din gură
și din scripca sa răsunătoare, și câte alte petreceri pline de veselie nu se
făceau pe la noi, de-ți părea tot anul zi de sărbătoare! Vorba unei babe: „Să
dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie
praznic și nuntă”. Apoi lasă-ți, băiete, satul, cu tot farmecul frumuseților
lui, și pasă de te du în loc strein și așa depărtat, dacă te lasă pârdalnica de
inimă! Și doar mă și sileam eu, într-o părere, s-o fac a înțălege pe mama că
pot să mă bolnăvesc de dorul ei... și să mor printre streini! că văru-mieu
[...] Mogorogea, Gheorghe Trăsnea, Nică Oșlobanu și alții s-au lăsat de învățat
și, despre asta, tot mănâncă pâne pe lângă părinții lor. Dar zadarnică trudă!
Mama avea alte gânduri; ea îmi pregătea cu îngrijire cele trebuitoare,
zicându-mi de la o vreme:
— Ioane, cată să nu dăm cinstea pe rușine și pacea pe
gâlceavă!... Ai să pleci unde zic eu. Și Zaharia lui Gâtlan merge cu tine. Luca
Moșneagu, megieșul nostru, vă duce cu căruța cu doi cai ca niște zmei. Ia, mai
bine, răpezi-te până la el de vezi, gata-i de drum? Că mâne des-dimineață, cu
ajutorul Domnului, plecați.
— Nu mă duc, mamă, nu mă duc la Socola, măcar să mă
omori! ziceam eu, plângând cu zece rânduri de lacrimi. Mai trăiesc ei oamenii
și fără popie.
— Degeaba te mai sclifosești, Ioane, răspunse mama cu
nepăsare! La mine nu se trec acestea... Pare-mi-se că știi tu moarea mea... […]
Apoi cheamă pe tata și-i zice hotărâtor:
— Spune-i și d-ta băietului, omule, ce se cuvine, ca
să-și ieie nădejdea și să-și caute de drum.
— Mai rămâne vorbă despre asta? zise tata posomorât. Are
să urmeze cum știm noi, nu cum vrea el, că doar nu-i de capul său. Când m-ar
bate numai atâta grijă, măi femeie, ce mi-ar fi? Dar eu mă lupt cu gândul cum
să-i port de cheltuială, căci banii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele.
Și la iști vro șase, afară de dânsul, dacă rămân acasă, nu li mai trebuie nimica?
Dar fiind el cel mai mare, norocul său; trebuie să căutăm a-l zburătăci, căci
nu se știu zilele omului! Și poate vreodată să fie și el sprijin pentru
iștialalți.
Văzând eu că nu-i chip de stat împotriva părinților,
începui a mă gândi la pornire, zicând în sine-mi cu amărăciune: „Ce năcaz pe
capul mieu!” [...]
În sfârșit, ca să nu-mi uit vorba, toată noaptea cea
dinainte de plecare, până s-au revărsat zorile, m-am frământat cu gândul, fel
și chip, cum aș putea îndupleca pe mama să mă deie mai bine la mânăstire; și
tocmai când eram hotărât a spune mamei aceste, iaca și soarele răsare, vestind
o zi frumoasă, și Luca Moșneagu [...] se și aude strigând afară: „Gata sunteți?
Haidem! că eu vă aștept cu caii înhămați.”. Mama atunci mă și ia răpede-răpede
la pornit, fără să am când îi spune de călugărie. Și, scurtă vorbă, ne adunăm,
cu rudele lui Zaharia, cu ale mele, în ogradă la moș Luca, sărutăm noi mâna
părinților, luându-ne rămas-bun cu ochii înecați în lacrâmi și, după ce ne suim
în căruță, supărați și plânși, ca vai de noi, Luca Moșneagu, harabagiul nostru,
dă biciu cailor [...].
(Ion Creangă,, Amintiri din copilărie”)
Textul 2
,, Erasmus+ este programul UE în domeniul educaţiei, al
formării, al tineretului şi sportului pentru perioada 2021-2027, care sprijină
atât persoanele fizice, cât şi organizaţiile. [...] Educația, formarea,
tineretul şi sportul sunt domenii-cheie care ajută cetățenii în dezvoltarea lor
personală şi profesională. Educaţia şi formarea de înaltă calitate, favorabile
incluziunii, precum și învăţarea informală şi nonformală conferă, în ultimă
instanță, tinerilor şi participanților de toate vârstele, calificările şi
competențele necesare pentru participarea lor semnificativă la societatea
democratică pentru înțelegerea interculturală şi pentru tranziţia de succes
către piața muncii. Patru priorități generale – incluziunea, transformarea
digitală, combaterea schimbărilor climatice şi participarea democratică – sunt distribuite
egal în toate acțiunile şi sectoarele programului Erasmus+ pentru perioada
2021-2027.
Europenii din
toate mediile beneficiază de oportunitățile oferite de programul Erasmus+,
acestea fiind experiențe care le schimbă cu adevărat viața, având efecte
pozitive asupra dezvoltării profesionale, sociale, educaționale și personale.
[...]
Programul în cifre
Programul Erasmus a fost lansat în 1987 și a vizat la
început doar domeniul învăţământului superior. Structura actuală a programului
a fost creată în 2014 pentru a include toate programele UE pentru educație,
formare, tineret şi sport. Este unul dintre programele emblematice ale Comisiei
Europene și o poveste de succes încă de la început. Din 1987 și până la
sfârşitul anului 2022, numărul participanților la activități de mobilitate a
ajuns la 13,7 milioane.
În ceea ce priveşte mobilitatea transfrontalieră în
scopul învățării, anul 2020 şi prima jumătate a anului 2021 au reprezentat o
perioadă atipică, întrucât numărul participanților la activitățile de
mobilitate Erasmus+ a fost afectat de criza sanitară şi de izbucnirea
pandemiei. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra activităților de mobilitate
sprijinite de Erasmus+ a fost deosebit de puternic în 2020, înregistrându-se cu
aproximativ 60% mai puține activități de mobilitate decât media anilor
2016-2019. În al doilea an al programului actual, peste 1,2 milioane de
participanţi şi-au desfăşurat activitatea de mobilitate, având în vedere că
programul a început să funcționeze la capacitate normală. ”
(Raport
anual privind programul Erasmus+ pe 2022, www.op.europa.eu)
Figura 1 – Perioadele de
mobilitate (cumulate) ale programului Erasmus, numărul participanților
A.
1. Completează spațiile libere cu informațiile din textul
1.
În anul _____________________, Ion pleacă din satul
natal, _________________________, la școala de la Socola pentru a deveni preot.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect, valorificând informațiile din textul 1
Cel care duce băieții cu căruța la Socola este
a. Gheorghe
Trăsnea.
b. Luca Moșneagu.
c. Nică Oșlobanu.
d. Zaharia lui Gâtlan.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect, valorificând informațiile din textul 2
Conform graficului, numărul participanților din programul
Erasmus a ajuns la 8 milioane în anul
a. 2014.
b. 2015.
c. 2017.
d. 2022.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect, valorificând informațiile din textul 2.
În anii ’90, programul Erasmus era destinat persoanelor
din învățământul
a. preșcolar.
b. primar.
c. gimnazial.
d. superior.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca
dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două
texte.
Textul 1 Enunțul
Adevărat Fals
Imaginea Cetății Neamțului se reflectă în apa Ozanei.
Mama este indecisă în privința plecării fiului ei la
școală.
Distanța dintre Neamț și Iași este mai mică decât
distanța de la Neamț la Fălticeni.
Textul 2
Enunțul
Adevărat
Fals
O prioritate a programului Erasmus+ este combaterea
schimbărilor climatice.
Figura 1 reprezintă evoluția numărului de participanți la
Erasmus între anii 1987 și 2024.
La programul
Erasmus+ pot participa doar tinerii.
6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a tatălui,
personajul din textul 1, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de
caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:
,,- Mai rămâne
vorbă despre asta? zise tata posomorât. Are să urmeze cum știm noi, nu cum vrea
el, că doar nu-i de capul său. Când m-ar bate numai atâta grijă, măi femeie, ce
mi-ar fi? Dar eu mă lupt cu gândul cum să-i port de cheltuială, căci banii nu
se culeg de la trunchiu, ca surcelele. Și la iști vro șase, afară de dânsul,
dacă rămân acasă, nu li mai trebuie nimica? Dar fiind el cel mai mare, norocul
său; trebuie să căutăm a-l zburătăci, căci nu se știu zilele omului! Și poate
vreodată să fie și el sprijin pentru iștialalți.”
Caracterizarea indirectă a unui personaj este și modul in
care se exprimă -limbajul, gândeste și astfel
tatăl lui Nică apare ca un om,,posomorât”,trist,dominat
de grija față de nevoile familiei,astfel încât consideră plecarea lui Nică un
noroc.Este preocupat de viitorul familiei, pentru că ,,nu se știu zilele
omului" și în Nică el vede acum singurul sprijin al fraților mai mici și de
aceea trece de partea Smarandei, vorbindu-i copilului cu chibzuință,fermitate și
încredere, când acesta refuză să plece,deși este îngrijorat de cum va suporta
cheltuielile băiatului, știind proverbul că,,banii nu se culeg de la trunchi,
ca surcelele."
7. Prezintă o diferență între limbajul utilizat în textul
1 și cel din textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Dintre cuvintele folosite de Creangă, cele mai multe sunt
de origine populară sau au aspect fonetic moldovenesc,multe sunt regionalisme.
Lipsesc aproape complet neologismele. Comparaţiile sunt din limbajul
popular: ,,cum nu se dă scos ursul din bîrlog… aşa nu mă dam eu dus din
Humuleşti”; “doi cai ca nişte zmei”. Epitetele sunt adesea regionalisme
sau creaţii lexicale proprii:
Tonul narațiunii este melancolic, iar spontaneitatea si
armonia limbajului presaărat cu expresii populare, regionalisme,ziceri
tradiționale proverbe imprimă textului caracter oral.
Al doilea text este nonliterar transmite o informație cu
caracter obiectiv și se raportează la aspecte concrete ale realității,
evidențiază informații inedite despre programul UE,Erasmus.
Limbajul folosit este bazat pe sensurile proprii ale
cuvintelor, fără imagini artistice sau figuri de stil.
Modul de exprimare este clar, concis și neutru, fără
încărcătură afectivă, iar scopul textului este informativ, deoarece informează
cititorii în privința domeniilor-cheie ale programului Erasmus, numărul
participanților la activități.
8. Ce simte băiatul înaintea plecării la Socola? textul
1.
Nică este adolescent, această postură dezvăluie
sensibilitatea personajului care se desparte cu greu de satul natal,,ca pruncul
dezlipit de la sânul mamei sale",trăieşte drama înstrăinării.Părăsirea
satului în zi de sărbătoare înseamnă dezrădăcinarea din universul Humuleştilor
şi ieşirea din tărâmul miraculos al copilăriei. Nică se simte puternic
legat de satul în care a crescut și în care a fost fericit. Devine conștient de
legătura sa sufletească cu vatra humuleșteana, de care nu vrea sa se despartă,iar
cele trei comparații arată stările prin care trece,,cum nu se dă scos ursul din
bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp și pruncul dezlipit de la sânul
mamei."Despărțirea de peisajul-cuib i se pare un sacrificiu inutil.
9. Asociază fragmentul din opera literară „Amintiri din
copilărie” de Ion Creangă cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca
lectură suplimentară, prezentând o valoare comună, prin referire la câte o
secvență relevantă din fiecare text.
Doi băieți de vârste diferite pleacă spre învățătură,spre
cunoșterea:Nică-,,Amintiri din copilărie”și Nicolae-,,Moromeții”de Marin
Preda(vol.1)
Prin plecarea la seminarul de la Socola,Nică trăiește drama
înstrăinării din universul Humuleștiului, ieșirea din tărâmul miraculos
al copilăriei într-o lumi necunoscută și devine conștient de legătura sa
sufletească cu satul,cu oamenii,cu tot ce-l înconjoară. Dorința arzătoare a lui Niculae este să plece din
sat,să meargă mai departe la școală,să se despartă de tot ce-l înconjoară. Impresionează
prin maturitatea gândirii și fermitatea unei timpurii opțiuni: între pământ și
carte. Mama îl înțelege,tatăl nu-l prea înțelege, e mai reticent,plecarea
băiatului va împovăra familia, îi încurcă socotelile, dar,în final, se va
hotărî să-i plăteascaă școlarizarea:,,Tatăl său era un om care gândea și
gândirea lui era limpede....nu cu rugăminți putea să-l facă să-l dea la școală,
ci cu argumente"....iar băiatul le va găsi.
Nică însă este adolescent ,încearcă să-și convingă mama
și nu reușește, se simte puternic legat de satul în care a crescut și în care a
fost fericit,își arată stările prin care trece,,cum nu se dă scos ursul din baârlog,
țăranul de la munte strămutat la câmp și pruncul dezlipit de la sânul mamei."Despărțirea
de peisajul-cuib i se pare un sacrificiu inutil.Tatăl lui Nică este trist cu
grijile familiei, consideră plecarea lui
Nică un noroc,pentru că ,,nu se știu zilele omului" ,speră că băiatul va
fi sprijin al fraților și trece de partea mamei, vorbindu-i copilului cu chibzuință,fermitate
și încredere, când acesta refuză să plece,deși și el este îngrijorat de cum va
suporta cheltuielile băiatului, știind proverbul că,,banii nu se culeg de la trunchi,
ca surcelele."
B.
1.Sunt corect despărțite în silabe ambele cuvinte din
seria:
a. vârs-te-le;
pe-ri-oa-dă.
b. vâr-ste-le; pe-ri-oa-dă.
c. vârs-te-le;
pe-rioa-dă.
d. vâr-ste-le; pe-rioa-dă.
2. Cuvintele subliniate în secvența „Dragu-mi era satul
nostru cu Ozana cea frumos (1) curgătoare (2) și limpede ca cristalul” s-au
format prin:
a. derivare (1), derivare (2).
b. derivare (1), conversiune (2).
c. conversiune (1), derivare (2).
d. conversiune
(1), conversiune (2).
3 Seria care cuprinde formele corecte de plural pentru
sensul din text al următoarelor cuvinte subliniate: „țarinile cu holdele,
câmpul cu florile și mândrele dealuri” și
„Raport
anual privind programul Erasmus+ pe 2022” este:
a. câmpii,
raporturi.
b. câmpuri,
raporturi.
c. câmpiile, rapoarte.
d. câmpurile, rapoarte.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei forme verbale
nepersonale diferite, pe care le vei preciza: „și tocmai când eram hotărât a
spune mamei aceste, iaca și soarele răsare, vestind o zi frumoasă, și Luca
Moșneagu [...] se și aude strigând afară: «Gata sunteți? Haidem! că eu vă
aștept cu caii înhămați.». Mama atunci mă și ia răpede-răpede la pornit, fără
să am când îi spune de călugărie.”
Verbul
Precizarea formei verbale nepersonale
6. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care
substantivul „minte” să fie :
complement direct
...............................................................................
și o propoziție negativă, în care adverbul „mâine” să fie
atribut ...........................................................
7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza
următoare, precizând felul acestora:
„Dar eu mă lupt cu gândul cum să-i port de cheltuială,
căci banii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele.”
8. Rescrie corect mesajul de mai jos, preluat din
comentariul unui participant la o activitate Erasmus. ,,Prefer mai bine să discutăm despre cele peste douăzeci și două mii de
activități organizate în ultimele decenii pentru tinerii Europeni, solitari cu
cei afectați de schimbările climatice. Vorbim, așadar, decât de un procent de
60% din totalul activităților.”
SUBIECTUL AL II-LEA
Crezi că deciziile importante pentru viitorul unui copil
trebuie luate exclusiv de către părinți?
Scrie un text argumentativ în care să susții, prin două
argumente, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 1 și experiența
personală sau de lectură.
Consider că luarea deciziei este procesul prin
care selectăm cea mai bună opțiune din setul disponibil, pentru a rezolva o
anumită situație. De-a lungul copilăriei, copiii sunt ajutați să aleagă multe
lucruri, de la haine la mâncare, într-un mod care le permite să
vizualizeze ce opțiuni au și de ce unele sunt mai bune decât altele.
În primul rând, părinților le este foarte greu să evite senzația de
supraprotecție. Asta pentru că ei cunosc dificultățile pe care le oferă
realitatea și vor să evite durerea copiilor lor. Dar erorile sunt
cele care educă; greșelile și reparațiile temperează spiritul.Astfel
părinții lui Nică,deși vor să evite durerea sufletească a lui Nică la
despărțirea de tot ce-i era drag în satul copilăriei sunt convinși că plecarea
lui la Socola este benefică,că va avea un viitor și,poate,va fi un sprijin pentru
familie.
În al doilea
rând, părinții trbuie să știe că
și copiii analizează, adică raționează
și gândesc; au opțiuni și în cele din urmă au șansa de a alege. Aceste acțiuni
simple sunt foarte complexe și răspund la cele mai înalte funcții ale
gândirii. Deciziile le permit copiilor
să dezvolte capacitatea de a discerne, capacitate critică, responsabilitatea, capacitatea de a se pune în locul
altuia, gestionarea problemelor și conflictelor.
Așadar,copiii
trebuie lăsați să analizeze și
să cântărească situația asupra căreia vor lua o decizie,iar părinții, prin experiența,iubirea ce le-o poartă, să explice,să argumenteze,să-i susțină cu
răbdare,să-i îndrepte spre alegeri corecte,bune pentru viitorul nu numai al
lor,dar și a celor de alături.
