test ușor:,,Partida de șah” +Regulile_jocului_de_sah

   Textul 1

,,Un tânăr, lovit de necaz, s-a dus la o mânăstire, departe, și i-a spus unui bătrân înțelept:

– Viața m-a dezamăgit. Aș dori să ajung la lumina dumnezeiască, pentru a mă vindeca de suferință, dar nu sunt în stare și o știu prea bine. N-am să pot petrece ani și ani în rugăciune, post și învățătură. Este peste puterile mele. Nu se află oare o cale mai scurtă, pentru unul ca mine?

Învățătorul l-a întrebat:

– Te-ai concentrat vreodată în viața ta asupra unui lucru?

– M-am născut într-o familie bogată. N-a trebuit să muncesc niciodată. Ceea ce mi-a plăcut într-adevăr este jocul de șah. Îmi petreceam aproape tot timpul cu jocul acesta.

Învățătorul a chemat un călugăr și i-a cerut să aducă o tablă de șah și o sabie cu tăișul ascuțit, care strălucea în lumina soarelui. Învățătorul a așezat piesele de șah pe tablă și i-a spus călugărului, arătându-i sabia:

– Mi-ai jurat ascultare și credință. A venit vremea să mi-o dovedești. Ai să joci o partidă de șah cu acest tânăr, iar, dacă pierzi, am să-ți retez capul cu această sabie. Dacă vei câștiga, am să-i retez capul adversarului tău. Toată viața și-a închinat-o șahului și n-a făcut nimic altceva. Merită, așadar, să i se taie capul dacă pierde.

Cei doi jucători s-au uitat la învățător și au văzut că nu glumea. Au început să joace. Din prima clipă, tânărul a simțit un firicel de sudoare* curgându-i pe spinare, pentru că și-a pus viața în joc. Tabla de șah era lumea întreagă. Se făcuse una cu ea, era el însuși o tablă de șah. La început, tânărul a făcut câteva mutări mai proaste, apoi adversarul său, călugărul, a făcut o greșeală care a întors norocul de partea tânărului. Acesta a profitat și a atacat puternic. Călugărul începea să piardă.

Tânărul și-a privit adversarul pe furiș, fără să ridice capul. A văzut un chip inteligent și sincer, destul de muncit. S-a gândit la propria-i viață, plictisitoare și neînsemnată și s-a simțit pe dată cuprins de milă.

Tânărul începe să facă mișcări greșite, intenționat*. Își distrugea singur pozițiile. Avea să piardă.

Atunci, înțeleptul a răsturnat tabla de șah, iar piesele s-au risipit în toate părțile. Cei doi jucători l-au privit cu uimire.

– Nimeni n-a pierdut, nimeni n-a câștigat, a spus el. Nu va cădea niciun cap.

S-a întors către tânăr și i-a spus:

– Este nevoie de două lucruri: concentrare și milă. Tu astăzi le-ai învățat pe amândouă.”

                                  (Jean-Claude Carriere,, Partida de șah” în ,,Cercul mincinoșilor”;

                                        traducere din limba franceză de Brîndușa Prelipceanu și Emanoil Marcu)

TEXTUL 2

,,Șahul este un joc jucat de două persoane pe o tablă de șah, cu 32 de piese (câte 16 piese pentru fiecare jucător) de șase tipuri (vezi diagrama 2). Fiecare tip de piesă este mutată pe tablă în mod diferit. Scopul jocului este de a da mat, adică de a ataca regele în așa fel încât capturarea* lui să fie inevitabilă*. Jocul nu trebuie neapărat să se termine cu mat – jucătorii pot ceda*, dacă cred că vor pierde sau partida se poate termina cu remiză (egalitate).

Tabla de șah

Șahul este jucat pe o tablă de șah care este împărțită în 64 de pătrățele de culori alternative, asemănătoare cu cea folosită pentru jocul de „dame”. Fiecare jucător controlează șaisprezece piese care sunt așezate, la început, conform diagramei 1:

Mutările pieselor de șah:

• Regele poate muta exact un pătrățel pe orizontală, verticală sau diagonală. De asemenea, fiecare rege poate face o mutare specială numită rocadă, o singură dată în cursul unei partide.

• Turnul mută orice număr de pătrățele libere pe verticală sau orizontală. Această piesă este deplasată și la rocadă.

• Nebunul mută orice număr de pătrățele libere – de aceeași culoare – în diagonală.

• Dama poate muta orice număr de pătrățele libere pe diagonală, orizontală sau verticală.

• Calul mută în formă de „L”, două pătrățele pe verticală sau orizontală, plus un pătrățel pe direcția transversală*.

• Pionii au cele mai complexe* reguli de mutări:

- Un pion poate fi mutat înainte un pătrățel, dacă pătrățelul respectiv nu este ocupat. Un pion nu poate fi mutat înapoi.

- Pionii sunt singurele piese care capturează diferit față de cum mută. Ei pot captura o piesă inamică, aflată pe pătrățelul vecin de pe diagonală și doar înainte, pionul neputând captura înapoi.”

                                              (https://ro.wikipedia.org/wiki/Regulile_jocului_de_sah)

*capturare - luare a cuiva în prizonierat; (în text) eliminarea unei piese de joc a adversarului

*inevitabil - care nu poate fi evitat; de neocolit

*a ceda - a renunța

*transversală - perpendiculară *complexe - elaborate; formate din mai multe părți

 diagrama 1

diagrama 2

1. În ce situație un joc de șah se termină cu mat?

a) când jucătorii se află la egalitate;

b) când regele este atacat, iar capturarea lui este inevitabilă;

c) când un jucător crede că pierde și cedează;

d) când un pion este mutat strategic.

2. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a indica dacă este „adevărat” sau „fals”, bazându-te pe informațiile din Textul 2.                                              Enunțul                           adevărat                             fals Fiecare jucător controlează 64 de piese de șah.

Conform diagramei 2, fiecare pion valorează 8 puncte.

Conform celor două diagrame, fiecare jucător deține câte două turnuri.

Regele poate face rocada de mai multe ori în cursul unei partide.

3. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a indica dacă este „adevărat” sau „fals”, bazându-te pe informațiile din Textul 1.

                                                Enunțul                              adevărat                     fals

Tânărul și-a petrecut aproape tot timpul jucând șah.

Învățătorul i-a cerut călugărului să aducă o tablă de șah și un cuțit cu tăișul ascuțit.

La începutul jocului, tânărul a făcut câteva mutări mai proaste.

Tânărul și-a privit adversarul drept în față și a văzut un chip inteligent, sincer și destul de muncit.

4. Tânărul este cuprins de milă atunci când:

a) înțeleptul spune că merită să i se taie capul dacă pierde;

b) face câteva mutări mai proaste;

c) se gândește la propria-i viață;

d) știe că va pierde.

5. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care tânărul începe să transpire după ce începe jocul.

     Tânărul începe să transpire,după ce începe jocul, deoarece viața sa depinde de câștigarea partidei. 

6. Prezintă un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență  relevantă din fiecare text.

  În ambele texte jocul de șah este elementul principal.În primul text,tânărul bogat,leneș,răsfățat, de soartă,cu o,, viață, plictisitoare și neînsemnată” dorește să-și îndrepte viața prin rugăciune,dar îi cere unui înțelept o cale ușoară pentru a se îndrepta.Are o pasiune:jocul de șah,care nu-i pune la încercare puterile fizice,ci doar mintea.Se va întrece într-o partidă de șah cu un călugăr cu,,un chip inteligent și sincer, destul de muncit”cu o viață opusă lui.Va învăța că prin milă,compasiunea și concentrarea  va găsi,, lumina dumnezeiască”, pentru a se,, vindeca de suferință.”

  În al doilea text nonliterar este prezentat jocul de șah,scopul jocului,este prezentată tabla de șah, denumirile pieselor de șah,rolul lor în mutări și regula privind finalitatea jocului care,,nu trebuie neapărat să se termine cu mat – jucătorii pot ceda,dacă cred că vor pierde sau partida se poate termina cu remiză (egalitate).”

7.Motivează caracterul de valoare universală a compasiunii. În formularea răspunsului tău, vei porni de la secvența. „Tânărul și-a privit adversarul pe furiș, fără să ridice capul. A văzut un chip inteligent și sincer, destul de muncit. ” din Textul 1, valorificând și experiența personală sau de lectură.

   Compasiunea este o valoare esențială, pentru a ne îmbunătăți viața și pentru a construi relații sănătoase și armonioase cu cei din jurul nostru. Este o virtute care ne ajută să ne conectăm cu alți oameni, să le înțelegem suferința și să îi sprijinim în momentele dificile. Compasiunea este o emoție profundă care ne îndeamnă să fim conștienți de durerea celor din jur, este o combinație de înțelegere, empatie și dorința de a oferi sprijin și alinare, se bazează pe o conectare empatică autentică cu persoana în cauză și include acțiuni concrete pentru a aduce beneficii acesteia.

   Astfel,tânărul răsfățat cu o,, viață, plictisitoare și neînsemnată”este pus în fața unui alt tânăr cu un,,chip inteligent și sincer, destul de muncit” și înțelege că trebuie să fie conștient de felul acelui om,de suferința lui,îi oferă chiar câștigarea partidei de șah.A înțeles că prin acest joc își va îmbunătăți starea vieții sale, își va găsi pacea și iubirea din viață,se va simți mai bine în legătură cu el însuși.

8. Imaginează-ți că ești invitat să faci parte dintr-un club de șah pentru începători.

 Motivează dacă ai accepta sau nu invitația, raportându-te la regulile jocului pe care le-ai aflat din Textul 2

  Aș accepta invitația de a face parte dintr-un club de șah pentru începători,pentru că este un joc provocator și interesant. Consider că practicând acest „sport al minții” îmi pot antrena atenția, răbdarea și concentrarea, având în vedere faptul că jocul de șah presupune un set de reguli stricte, mai ales în ceea ce privește mutarea pieselor pe tablă. De asemena, acest joc mă poate ajuta să-mi dezvolt abilitățile de comunicare și de acceptare a eșecului fiindcă promovează competiția pozitivă, bazată pe respect față de adversar. În plus, fiind vorba de un club, pot să-mi fac prieteni noi, alți jucători neexperimentați alături de care să învăț.

  Așadar, aș accepta invitația de a descoperi secretele jocului de șah, un joc ce dezvoltă intelectul și autodiciplina.

9.  Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar,prezentând o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Iată asocierea mea: este un fragment din romanul,, Jucătorul de șah”de Ștefan Zweig

(În anii de început ai celui de-al Doilea Război Mondial, la bordul unui pachebot ce se îndreaptă spre Buenos Aires, călătorii descoperă că printre ei se afla un campion mondial la șah,Czentovic. Talentul de șahist al jucătorului, fiu al unui luntraș sărac,e dublat de o lipsa de educație apropiată de grosolănie. Printr-un anume concurs de împrejurări, Czentovic ajunge să se înfrunte pe tabla de șah cu un grup de călători de pe vas, pe care îi învinge cu ușurință Atunci însă intră în scenă, cu totul surprinzător, un personaj straniu, al cărui trecut recent este legat de jocul de șah iîntr-un mod tulburător și sumbru, ce implica o confruntare cu anchetatorii gestapovisti ai Reichului nazist. Ideea de „joc al minții” capătă astfel o semnificație mult mai amplă, iar înfruntarea ce se prefigurează pe pachebot e doar ecoul alteia, una teribilă.)

Fragment:

,, McConnor îl ascultă. La următoarele mutări între cei doi a început un du-te-vino pe care noi, ceilalți, nu-l înțelegeam - deveniserăm de mai multă vreme niște simpli observatori. După vreo șapte mutări și un timp mai lung de gândire, Czentovic a ridicat privirea și a declarat:

- Remiză.

O clipă tăcerea a fost deplină. Dintr-odată se puteau auzi vuietul valurilor,fiecare pas de pe punte și șuierul ușor, discret, al vântului care pătrundea pe la îmbinările ferestrelor. Niciunul dintre noi nu respira: totul se întâmplase prea brusc și eram cu toții de-a dreptul speriați de situația incredibilă, de faptul că acel necunoscut reușise să-și impună voința în fața campionului într-o partidă deja pe jumătate pierdută. McConnor se lasă pe spate cu o smucitură și respirația ținută până atunci tâșni de pe buzele lui într-un ,Ah!" fericit. Eu, în schimb, îl studiam pe Czentovic. Încă de la ultimele mutări mi se păruse că fața lui pălise. Dar știa să se stăpânessc. Își păstra rigiditatea aparent nepăsătoare și, iîn timp ce a înlăturat cu o mână calmă piesele de pe tablă, a întrebat, ca într-o doară:

- Domnii doresc și o a treia partidă?"

În ambele fragmente sunt jucători care prin jocul de șah își descoperă felul de a fi .

  În primul text un tânăr dezamăgit de anii săi,răsfățat, dorește vindecare.Un înțelept îi oferă o lecție de viață prin confruntarea în jocul de șah cu un alt tânăr cu,, un chip inteligent și sincer, destul de muncit.”Cei doi tineri sunt total opuși:unul răsfățat ș plictisit de viața bogată,dorind ca poate prin rugăciune să se apropie de Dumnezeu,celălalt,călugărul,credincios,și-a petrecut viața în rugăciuni și muncă.Mila,compasiunea pentru tânărul călugăr l-a îndemnat să renunțe la un joc normal.

Înțeleptul i-a arătat că partida de șah  l-a învățat că prin încordarea minții și compasiunea faţă de suferinţa omului de alături își poate schimba atitudinea,încrederea în sine.

  În fragmentul din romanul,,Jucătorul de șah”de Ștefan Zweig,doi jucători de șah se confruntă într-o partidă:un campion care se stăpânește,rigid,calm și un necunoscut care-și impune,, voința în fața campionului într-o partidă” pe jumătate pierdută,dar care câștigă.Înteresantă este atitudinea campionului care se cunoaște și are încredere în ființa sa,știind că jocul lui a fost o încercare de a-i da satisfacție adversarului.

B.

1. Transcrie, din articolul de dicționar, sensul din Textul 2 al cuvântului subliniat.

JOC, jocuri, s.n. 1. Acțiunea de a se juca și rezultatul ei; activitate distractivă (mai ales la copii); joacă. ◊ Joc de societate = distracție într-un grup de persoane care constă din întrebări și răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. […] 2. Acțiunea de a juca; 2. Cuvântul care conține vocale în hiat din următoarea postare: „Pionii sunt singurele piese care capturează diferit față de cum mută”este: a) pionii; b) piese; c) capturează; d) diferit

3.Șahul este ............... de către doi jucători

a) jucat;

b) jucată;

c) jucați;

d) jucate

=Tânărul cere sfatul înțeleptului ......................

a) bătrânul;

b) bătrânilor;

c) bătrân;

d) bătrână.

=Cei doi jucători fac ...................... greșeli.

a) același;

b) aceleași;

c) aceeași;

d) aceiași.

4. Rescrie secvența „Tânărul începe să facă mișcări greșite…” modificând numărul primului verb.

5.Cuvintele din enunțul „… înțeleptul a răsturnat tabla de șah.” au funcție sintactică de:

6. Imaginează-ți că ai participat la un concurs național de șah și ai pierdut. Scrie un mesaj de felicitare adresat adversarului tău. În redactarea răspunsului tău, vei utiliza:

– un verb la modul indicativ, timp viitor;

– enunț exclamativ 

7. Rescrie enunțul de mai jos, corectând greșelile de orice fel.

                    Înțeleptul a obligat-o pe tânăr să joacă șah.

8.Arată felul propozițiilor din fraza următoare și raporturile dintre propoziții:

,, Învățătorul a chemat un călugăr și i-a cerut să aducă o tablă de șah și o sabie cu tăișul ascuțit, care strălucea în lumina soarelui.

Subiectul II

   Scrie  rezumatul textului 1.

 Un tânăr dezamăgit de viața dusă în bogăție cere sfatul unui bătrân înțelept de la o mânăstire.Nu știe cum se poate vindeca de starea lui de nemuncit,are doar plăcerea de a juca șah.Învățătorul are o atitudine serioasă și îl invită să joace șah cu un călugăr,dar impune o regulă:celui care va pierde îi va fi retezat capul.Tânărul știe că și-a pus viața în joc și este emoționat.În timpul jocului norocul este de partea tânărului care îl privește pe călugăr și-i vede chipul inteligent,sincer,dar obosit de muncă.Și-atunci se preface că greșește,dându-i acestuia câștig.Înțeleptul înțelege jocul tânărului,răstoarnă tabla de șah și declară că niciunul nu e câștigător.Îi arată astfel tânărului că prin această partidă a învățat despre concentrare și milă.       

poezia,,Iarna”de Adrian Maniu

 

,,De sticla - campia inghetata.
Departe un sir de pomi despuiati
Scutura chiciura ca miez de paine faramitata.

Au trecut sanii trase de boi
Albi ca zapada, si aburind ca zarea,
Sa incarce lemne din zavoi.

 Am ramas singur si e atat de frig

incat as putea sa-mi vad cuvintele

inghetand in aer, cad te strig.

 Caut prin gradina pasii tai
Ieri le-am zarit in prima ninsoare urmele
Umbre albastre, ca niste porumbei.”

Imaginea tabloului,a câmpiei înghețate, este plină de strălucire,,de sticlă” ,ascunde o vibrație a stării melancolice a eului liric..Atmosfera aceasta încântă și sperie în același timp.Se conturează un spațiu imens, delimitat de sirul de pomi,,despuiați!”,golași,fantomatici.Comparația,,chiciura ca miez de pâine fărămițat”scuturată aduce o notă intimă,de căldură,o ușoară mișcare. Tabloul de iarnă lipsit parcă de viață se însuflețește la apariția săniilor,, trase de boi”albi ce apar ca ființe  ireale asociate,comparate cu puritatea zăpezii, pacea locului,învăluiți de ceața văzduhului.

Lirismul subiectiv este redat prin mărcile lexico-gramaticale ale eului liric: verbele la persoana I: „am rămas,aș putea,să văd”exprimă apăsarea sufletească, neputința de a se desprinde din frigul iernii și al ființei. Singurătatea ,izolarea eului liric îl determină să-și vadă,, cuvintele înghețate în aer”imagine confuză a atmosferei tulburătoare în care-și strigă zadarnic iubirea.Doar semnele,,urmele” unei iubiri trecute au rămas imagini ,,ca niște porumbei”,ai dragostei împărtăşite cândva sau al armoniei,sunt acum  amintiri ale trăirilor trecătoare, ireale şi schimbătoare. Tonul trist al poeziei este dat de ritmul iambic,de imaginile vizuale care se împletesc cu cele de mișcare,iar cromatica dominantă a peisajului este albul, reluat prin diferitele forme,,albi ca zăpada,aburind,ninsoare.Sonoritatea cuvintelor sugerează disperarea,tristețea pierderii iubirii.

             !!!!!!!!!!!!și totuși era mai bine despre primăvară!!!!!!!!!!!

 

            

    caracterizarea Mariei din fragmentul,, Învățătorii de Grijă. Salvatorii” de Alex Donovici,

  Caracterizarea directă este făcută de autorul-narator care-și începe narațiunea ca o poveste,,era o seară”,moment solemn al zilei, pentru prezentarea unui personaj,o fetiță ce se odihnea după o muncă dificilă pentru anii ei.Învățase să muncească de la părinți,își urmărea tatăl tăind lemne,mama muncind pe lângă casă.Descrierea fetiței în linii delicate,,slăbuță,cu ochi albaștri,părul blond”pare desprinsă dintr-un tablou vechi.Privește cu tristețe cerul negru plin de tristețe pe care se mișcă stelele luminoase și cu uimire vede cum coboară o stea căzătoare,,aruncată parcă de vreun uriaș din cer.”

În sinea ei își pune o dorință.

 Caracterizarea indirectă a personajului Maria  reiese din dialogul și comportamentul față de tatăl său în momentul când aude un zgomot la ușă.Insistă cu rugămintea la tatăl său de a nu alunga puiul de pisică,promițând că-l va îngriji.Uită oboseala și devine fericită pentru împlinirea dorinței pusă.,,Bebe”este un pisoi-bebeluș căruia Maria îi vorbește cu iubire,seriozitate,privindu-i starea jalnică.  Maria vorbește cu pisoiul,dorind să afle un răspuns,își imaginează că prin atitudinea lui,că îi va răspunde cu vorbe omenești. Prin interesul şi dragostea pentru pisoi, curiozitatea şi dorinţa nestăvilită de a-l primi și ocroti, scriitorul prezintă caracteristicile unei fetițe la vârsta la care își poate face un prieten dintr-o ființă necuvântătoare.Fetița îşi dezvăluie frumuseţea morală, puritatea şi delicateţea sufletească,aspiraţia spre o viaţă fericită.

bucurie....

 

poezia,,Trezire”===Simulare--câteva rezolvări

 

6=Rima pereche;măsura primelor două versuri:11-10 silabe.

7=În poezia „Trezire”sunt elementele evidente care sugerează venirea primăverii precum sintagma „Martie sună”, precum și munca albinelor care „amestecă învierea”, fapt ce sugerează strângerea polenului florilor abia trezite la viață.În textul 2,un apicultor observă munca albinelor care au un ,,sistem  sofisticat de comunicare”,felul cum cercetează locurile noi,,apoi transmit în ce direcţie, la ce distanţă şi cât de multă hrană este în zonă.”

  În cele două texte este arătată albina- simbol al hărniciei, muncii, perseverenţei, colectivităţii, familiei, fertilităţii, bogăţiei şi sufletului.

8=Alegerea unei cariere reprezintă un moment deosebit de important al vieții noastre și trebuie privit din perspectiva implicatților pe termen lung. Procesul alegerii unei cariere poate fi, de multe ori, unul de lungă durată, implicând momente de ezitare,renunțare și revenire asupra deciziilor în funcție de variabilele asupra cărora reflectăm.

Alegerea drumului în viață poate crea multe confuzii și conflicte atât la nivel interior, cât și în relație cu alți factori implicați în această alegere. Decizia orientării către un anumit domeniu de activitate poate debuta încă din copilarie. În unele cazuri, părinții,familia sunt cei care influențează alegerea unei meserii. În textul 2 este prezentat un tânăr apicultor care este la a patra generație de apicultori,din copilărie era mereu înconjurat de stupi şi astfel s-a obişnuit cu albinele,a studiat agronomia, la fel ca tatăl său,a înțeles că albinele sunt esenţiale în viața lui, s-a  simțit,, apropiat de povestea lor” şi a vrut ,,să încerce să se ocupe serios de această afacere.”

 Cred că este important ca alegerea unei cariere să pornească de la nevoile și așteptările cu privire la perspectivele dezvoltării noastre, dar trebuie să fie abordată și din perspectiva dinamicii societății actuale.

9=Poezia,,Primăvara” a lui Alecsandri este un pastel despre anotimpul exaltării poetului îndrăgostit de soare, de lumină, anotimpul dătător de viață, al reînvierii. Viața, freamătul, schimbarea naturii sunt sugerate prin enumerarea vietăților ce roiesc în natură.Imaginile auditive și vizuale alcătuiesc o horă a bucuriei,entuziasmului din natură.

,,Turturelele se îngână,

Mii de fluturi vezi zburând

Și pe harnica albină 

Din flori miere adunând.”

   În poezia „Trezire”, sunt identificate elementele care sugerează venirea primăverii: „Martie sună” ,munca albinelor care „amestecă învierea”, fapt ce sugerează strângerea polenului florilor abia trezite la viață. „Copacul meu” poate fi asociat cu eul interior al poetului, trezit din „starea dumnezeiască” de către toate elementele naturii„câte puteri sunt, se leagă-mpreună.” Regretul trezirii este indirect  exprimat prin trezirea arborelui simbol al vieții, făcând legătura dintre lumea pământească și lumea cerească,acesta fiind un înlocuitor simbolic al omului.

  Poeziile primăverii sunt exclamații care întâmpină izbucnirea luminii, a vieții, impunând ideea de proces, de devenire.

MESAJUL poeziei,,Trezirea”de Lucian Blaga 

,,Trezirea” este momentul revenirii naturii, când lumea și natura stau în aşteptare, gata să izbucnească la sunetele lui Martie,personificările,,mocnește;sună” anunță renașterea naturii. Munca albinelor care „amestecă învierea”,renașterea naturii,timpul miraculos, sugerează strângerea polenului florilor abia trezite la viață,iar mierea devine suflul vieţii, reflectă nemurirea şi învierea. Regretul trezirii este indirect exprimat prin trezirea arborelui, acesta fiind un înlocuitor simbolic al poetului. Arborele este expresia vieții, făcând legătura dintre lumea pământească și lumea cerească, este una din coloanele cerului cu rădăcini în adâncul pământului și cu coroana ,,în văzduhuri zmeu.” „Copacul meu” poate fi asociat cu eul interior al poetului, care este forțat să se trezească din somn, din „starea dumnezeiască” de către toate elementele naturii.„câte puteri sunt, se leagă-mpreună.”Omul asemenea copacului este zguduit,răvășit de nestatornicia vieții.Exclamația,,câte puteri sunt, se leagă-mpreună, din greul ființei să mi-l urnească”exprimă teama de a nu fi clintit din trăirea dată de divinitate,din credință.

Interogațiile din finalul poeziei doresc să găsească un răspuns al revenirii luminii,al ieșirii din beznă spre cunoaștere,spre adevăr și speranță.Comparația mugurilor,simbol al creșterii și al vieții noi   cu lacrimile durerii adaugă nedumerirea omului în momentul trezirii din somnul timpului,al păcii eterne.Poemul acesta al  primăverii este în esență o exclamație care întâmpină izbucnirea luminii, a vieții, impunând ideea de proces, de devenire.   

   În această poezie, Blaga este de fapt un poet al trezirii, nu al somnului, un spirit pe care neliniștile nu-l lasă să se abandoneze vieții vegetative, dorită ca dătătoare de inconștientă beatitudine, dar nu și trăită.

 

 

un test ușor pentru pregătirea simulării:

Textul 1

,, Era o seară caldă de vară. Prea caldă parcă. Maria, o fetiță de vreo 10-11 ani, se odihnea pe o buturugă așezată în fața casei în care trăia cu mama și tata. Pe buturuga aceea tăia tata lemnele cu care făceau focul în vatra din mijlocul casei. Și ea a învățat să taie lemne, deși era încă mică, tare slăbuță, iar toporul era mare și greu. A tăiat lemne și în seara aceea și le-a cărat cu greu lângă sobă. Tata era încă în pădurea din apropiere, strângea fructe, pe care le vindea în piața din oraș. Uneori rămânea mai mult acolo și venea acasă seara târziu. Mama creștea câteva animale pe lângă căsuță și cultiva legume într-o grădină mică. Maria era slăbuță. Ochii albaștri ca cerul verii îi erau aproape ascunși de părul blond. Purta un fel de rochie.

 Acum, fetița se odihnea pe buturugă. Își freca palmele, care o dureau de la coada toporului. Se întunecase. În curând urma să mănânce o fiertură cu legume după care o aștepta pătuțul ei.

 Maria s-a ridicat de pe buturugă și, înainte de a intra în casă, a mai privit o dată cerul negru, plin de stele. Deveni atentă atunci când observă că una dintre ele se mișcă. Da, se mișca! A coborât încet spre pământ. Apoi, a prins viteză și cu cât ajungea mai jos, cu atât se transforma într-o bilă de foc tot mai mare, aruncată parcă de vreun uriaș din cer. Copila zâmbi și se gândi:

― O stea căzătoare!

Și și-a pus o dorință. A intrat după aceea în căsuță, s-a așezat la masă, iar mama i-a pus în față o farfurie făcută din lut ars, plină cu fiertură. A sărutat-o pe părul blond și a aruncat un lemn pe focul care ardea în vatra aflată în mijlocul casei. […]

 Dimineața, Maria s-a trezit din cauza unui zgomot:

― Tata, s-a auzit ceva la ușă!

― Este vântul, Maria.

― Este un pui de pisică! E doar un pui slab. Uită-te la el, mama, nici blană nu mai are pe spate. Vă rog, nu-l alungați! Are nevoie de ajutor. E ca un copil, lăsați-mă să am grijă de el, să-l fac bine. Pot să-l fac bine. O să-i dau numele Bebe!

S-au privit în ochi unul pe celălalt. Tata a spus doar atât:

 ― Nu intră în casă. Dacă vrei să ai grijă de el, e treaba ta unde o faci.

― Da, tata, da, o să am mare grijă, mulțumesc! Îți mulțumesc și ție, mami! Vă mulțumesc, m-ați făcut fericită! O să am grijă de Bebe și promit că nu ne va face probleme!

Bebe îi privea un pic înspăimântat. Simțea că fetița l-a apărat. Se priveau unul pe celălalt cu ochi mari. Doi ochi albaștri priveau doi ochi galben-portocalii cu pupile negre și invers.

Mariei îi era milă de Bebe. Îl privea și îi spunea:

― Ce-i cu tine? Cum ai ajuns aici? De unde ai venit? Ce mă fac eu cu tine? Nici blană n-ai pe spate! Și uite, îți ies coastele prin piele de slab ce ești... dar voi încerca să am grijă de tine și o să-ți dau din ce primesc eu. Aoleu, poate ți-e foame! Mama face dimineața terci de ovăz! Îți aduc și ție un pic. Nu pleca, așteaptă-mă aici!”

                                           (  după Alex Donovici, Învățătorii de Grijă. Salvatorii)

,,Pisicile sunt unele dintre cele mai populare și mai iubite animale de companie din întreaga lume. Având mișcări grațioase, ochi expresivi și un comportament adesea misterios, pisicile au cucerit inimile oamenilor, care, timp de secole, le-au îngrijit și le-au protejat.

Au fost domesticite în Egiptul antic pentru a proteja proviziile de cereale, fiind vânători pricepuți. Cu timpul, pisicile au devenit simboluri culturale, atât în Europa, cât și în Asia.

Pisicile sunt cunoscute pentru independența și personalitatea lor unică. Ele comunică prin diverse mijloace: miros, mieunat, limbajul corpului. O pisică bine îngrijită poate trăi în medie între 12 și 15 ani, deși unele pot atinge vârsta maximă de 20 de ani.

 Pisicile sunt într-adevăr creaturi fascinante. Iată câteva dintre cele mai bine păstrate secrete ale lor:

~ Mustățile pisicilor sunt extrem de sensibile și pot detecta chiar și cele mai ușoare schimbări ale curenților de aer, ajutându-le să se orienteze în spații întunecate sau strâmte.

 ~ Pisicile au unul dintre cele mai bune simțuri auditive din lumea animală, pot auzi sunete cu o frecvență mult mai înaltă decât câinii.

~ Se crede că pisicile pot simți cutremurele cu câteva minute sau chiar cu câteva ore înainte de a se întâmpla pentru că simt micile vibrații.

~ Pisicile par să aibă o noțiune a timpului, devenind agitate în jurul momentului obișnuit de hrănire sau așteptându-și stăpânul să vină acasă la o anumită oră.

~ Un an uman nu este echivalent cu șapte ani de viață pentru o pisică. În realitate, o pisică de un an se aseamănă cu un adolescent.

~ Unele pisici albe cu ochi albaștri pot avea probleme de auz, o trăsătură genetică interesantă care nu se întâlnește la pisicile cu blana de altă culoare.

În zilele noastre, ele sunt considerate prieteni grijulii, loiali, care aduc bucurie în viețile oamenilor. Studiile au arătat că interacțiunea cu pisicile poate reduce stresul și neliniștea, îmbunătățind sănătatea și starea de bine a proprietarilor.”

                                        după Cele mai bine păstrate secrete ale pisicilor, www.secrete.ro

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

 Scopul pentru care au fost domesticite pisicile în Egiptul antic este:

 a. anunțarea din timp a cutremurelor

b. indicarea cu exactitate a timpului.

c. orientarea în spații întunecate.

d. protejarea proviziilor de cereale.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Pisicile pot auzi sunete cu o frecvență mult mai înaltă decât:

 a. caii. b. câinii. c. iepurii. d. șoarecii.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Tatăl fetiței adună din pădure:

a. ciuperci. b. fructe. c. legume. d. lemne.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Zgomotul auzit de Maria la ușă este produs de

a. crengile copacilor. b. picăturile de ploaie. c. puiul de pisică. d. vântul puternic.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț, pentru a stabili dacă acesta este „adevărat” sau „fals”, valorificând informațiile din textele date.

Textul 2                       Enunțul                                     Adevărat                               Fals

Pisicile sunt considerate simboluri culturale.

Pisicile comunică doar prin mieunat.

Pisicile pot trăi până la maximum 15 ani

Textul 1

Enunțul                                                                             Adevărat                                 Fals

Maria locuiește cu părinții ei în apropierea unei păduri.

Seara, copila mănâncă terci de ovăz.

Când l-a găsit Maria, puiul de pisică era foarte bine îngrijit.

6. Explică un motiv pentru care Maria zâmbește, valorificând textul 1.

7. Prezintă o trăsătură a textului narativ literar, valorificând textul 1.

8. Precizează o asemănare și o deosebire de conținut între cele două texte.

9. Crezi că un copil de vârsta ta poate avea grijă de un animal de companie?

                            motivează-ți răspunsul, valorificând textul 1.

      10 Asociază textul 1 cu o lectură citită, prezentând o valoare culturală comună, prin referire la  câte o secvență relevantă din fiecare text.

B

1.Transcrie, din articolul de dicționar, sensul pe care îl are cuvântul subliniat în textul 1.

CULTIVÁ, cultív, vb. I. 1. Tranz. A lucra pământul spre a-l face să dea roade. ♦ A semăna plante; a îngriji și a recolta plante agricole. 2. Tranz. Fig. A se ocupa cu râvnă de ceva; a face să crească, să se dezvolte. ♦ A căuta să câștige sau să mențină prietenia, bunăvoința, încrederea cuiva. 3. Refl. și tranz. A (se) instrui. – Din fr. cultiver, lat. cultivare.

                                              ***, Dicționarul explicativ al limbii române

2.Numărul literelor este egal cu numărul sunetelor în cuvântul:

a. „ajungea”.

b. „ghearele”.

c.„încerca”. 

d. „rochie”.

3.Sunt antonime cele două cuvinte subliniate în secvențele din seria:

a.....se transforma într-o bilǎ de foc; Grădina mamei se schimba în fiecare an.

b. „fetița se odihnea pe buturugă”; După ce se obosea la sală, mergea acasă.

c.„În curând urma sǎ mǎnânce”; Pisica a pierdut urma șoarecelui din grădină.

d. „Mama creștea câteva animale”; Aluatul pentru pâine creștea în bucătărie.

4.Alcătuiește un enunț în care adverbul din secvența:

 „A coborât încet spre pământ” să fie utilizat ca adjectiv:

adverbul:

   enunțul.

5.Rescrie secvența „pisicile au cucerit inimile oamenilor”, trecând substantivele la numărul singular.

6.Notează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în secvența:

 „Pe buturuga aceea tăia tata lemnele cu care fǎceau focul în vatra din mijlocul casei.”

7.Completează spațiile libere cu forma corectă a cuvintelor subliniate în următoarele enunțuri, reprezentând mesajul unui iubitor de animale:

Zilnic, voi da pisicii porțile / porțiile (1) atent cântărite de mâncare uscată / uscate (2).

Astfel, poate să crească / să crește (3) mai repede.

Zilnic, voi da pisicii _____________________ (1) atent cântărite de mâncare _______________ (2).

Astfel, poate ____________________________ (3) mai repede.

8.Imaginează-ți că vezi și tu, la fel ca Maria, o stea căzătoare și îți pui o dorință.

Scrie, în minimum cinci cuvinte, această dorință, utilizând un verb la modul condițional-optativ și un substantiv în cazul vocativ, pe care le vei sublinia.

Subiectul al II lea

1.Prezintă o valoare identificată în textul 1, valorificând textul indicat și experiența culturală (literatură, pictură și alte arte, obiceiuri/tradiții, personalități etc.) sau experiența personală într-un context cultural.

2.Scrie o compunere în care să o caracterizezi pe Maria, personajul din textul 1.

vin cocorii!!!!!!!!!!!

 

O dimineaţă de martie şi ziua începe som­noroasă,o pulbere argintie se spul­beră pe crengile nucului din faţa casei. Lu­mi­na puter­nică îmi lăcrimează o vreme ochii. Apuc să mai văd doar silue­tele subţiri ale pomilor, urmele lungi şi scli­pi­toare lăsate de un pescăruș, un nor alb, pufos într-un colţ de cer.Pe fe­reastră, în depărtare, văd turnul bisericii care veghează. Lu­mina grea de pace alunecă ca o veche catifea, ca un abur uşor.Pocnete moi, de crengi ce se dezmorţesc, murmur firav de ape care curg din streşini prea pline,de undeva, aproape, un foşnet fin. Vine de sub pământ, dintre pomi,din spatele tufelor goale de frunze. E freamătul care se face simţit doar atunci când se apropie primăvara, ca şi cum ar fi uruitul dezmorţit al pământului care se trezeşte din somnul iernii.

Se face că plouă şi că stelele au rămas agăţate de crengile nucului, că o lumină caldă se lasă peste lume şi prin­de în vraja ei crengile cu mugurii nerăbdotori. Şi-atunci pot să aud iar clopoțeii din ari­pile îngerilor care colindă pe că­rările ce­ru­lui și picură vestea venirii cocorilor.Simt că inima mi se încălzește. Nimic nu mă poate atinge.