6.,,La aceste vorbe, Anton Lupan îl privi mai iscoditor.
Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deșirat dacă n-ar fi
fost destul de spătos, avea un cap cam micuț pentru trupul lui, un cap de
păsăroi, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când vicleni, când glumeți, cu
bărbia îngustă şi cu obrazul plin de țepi. Purta un fel de cioareci*
zdrențuiți, strânși cu nojițele* opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o
haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu se potrivea nici cu cioarecii,
nici cu căciula de oaie din cap. ”
Portretul fizic se conturează prin ochii lui Anton Lupan
care-l privește,,iscoditor”,fiind caracterizat direct de narator,privit cu
atenție:un om înalt,,deșirat”,slab,dar spătos,robust cu,, un cap de păsăroi cu
nasul ascuțit”- expresie ironică.Impresionanți sunt ochii,,vicleni și
glumeți”,șireți și veseli ai unui om fără astâmpăr, cu umor.Vestimentația
personajului este sărăcăcioasă,a unui om simplu,îmbrăcat țărănește
cu,,cioareci,opinci,căciulă de oaie”,doar haina peticită de marinar
contrastează în aspectul lui.Astfel,personajul Ieremia este un om
simplu,obișnuit care îi atrage atenția lui Anton Lupan.
7=un element de conținut comun celor două texte:
Un element de conținut comun celor două texte date este
reprezentat de dorința de explorare,de cunoaștere.
În textul 1, Anton Lupan începe o discuție cu Ieremia,
pentru a-l iscodi și pentru a afla dacă se poate baza pe acesta în călătoriile
sale pe mare, bucurându-se de calitățile pe care le descoperă „se cuvenea să
nu-l mai scape din mâini, altul pe măsura lui fiind greu de găsit.”
În textul 2, exploratorii de pe „Belgica” au ca scop
dorința de a descoperi ținuturile din Antartica „ca să aducem tot felul de
observații pe timp de cel puțin un an de zile.”
8= Cred că reușita unei călătorii depinde
de pregătirea acesteia.Astfel, planificarea unei călătorii presupune ceva timp
de cercetare a zonei și condițiilor, pentru a determina unde, când și cum se va
desfășura. Toti acești parametri cumulați vor determina ritmul de deplasare
zilnic și distanțele de parcurs.Trebuie aleasă de la bun început destinația
principală așa cum Belgica și-a stabilit un itinerariu,străbaterea Oceanului
Atlantic spre Polul Sud.Desigur și condițiile meteo sunt un factor important în
orice călătorie si e bine de știut despre cum va fi vremea în zona unde vom
merge,fiind util să fie stabilită și
perioada sau data exactă când va avea loc călătoria.
În funcție de mijlocul de transport, se va ști ruta parcursă, dar și
timpul petrecut pe drum.Emil Racoviță prezintă vasul Belgica
,, o corăbioară trainică de felul
pescuitoarelor de foci norvegiene”și ceea ce era pregătit pentru a naviga în
siguranță.Reușita unei călătorii depinde și de traseul exact, opririle la alte
eventuale obiective turistice întâlnite pe traseu sau activitățile desfățurate
pe drum alături de participanții din călătorie.
În concluzie
consider că reușita unei călătorii este o artă și o știință în același timp.
Este o știință, pentru că necesită cercetare și organizare meticuloasă, și o
artă, pentru că poți să-ți creezi propriul itinerar și să descoperi,să cunoști locuri noi
și interesante.
9=Voi asocia fragmentul 1 cu un fragment din,, Ocolul
pământului în 80 de zile”de Jules Verne,în care Phileas Fogg,personajul
principal, angajează un valet, pe Passepartout, pentru a-l ajuta în timpul
călătoriei:,,Mi-ai fost recomandat, informaţiile despre dumneata sunt bune”,
având în vedere că acesta va avea sarcina de a se ocupa de bagaje, de a face
rezervări și de a se asigura că toate detaliile logistice sunt puse la punct.La
fel Anton Lupan îl cunoaște pe Ieremia,îi privește înfățișarea și discută cu el
despre viața pe care a avut-o.Află că a fost,,marangoz”,că a colindat prin alte
țări și-i propune
să-l însoțească în călătorie,constatând că,,altul pe
măsura lui fiind greu de găsit.”
Ambele
personaje:Ieremia și Passepartout au o experiență de viață bogată,au călătorit,au
avut multe îndeletniciri și vor ajuta în reușita unei călătorii.
Fragment din,,Ocolul pământului în 80 de zile”:,,În
clipa aceea se auzi ciocănind în uşa micului salon, unde se afla stăpânul
casei. James Forster, servitorul concediat, se ivi în prag. Noul servitor!
vesti el. Un flăcău de vreo treizeci de ani se arătă în uşă şi salută
.-Eşti francez şi te numeşti John? îl întrebă Phileas
Fogg.
- Jean, dacă domnului nu-i displace! răspunse noul
venit. Jean Passepartout, o poreclă cu care am rămas şi care explică însuşirile
mele fireşti de a ieşi din orice încurcătură. Cred că sunt un băiat cumsecade,
domnule, însă, ca să fiu cinstit, trebuie să mărturisesc că am avut multe
meserii: am fost cântăreţ ambulant, călăreţ de circ, în care calitate am făcut
salturi ca Leotard şi am dansat pe frânghie ca Blondin, pe urmă, ca să dau un
scop mai folositor talentelor mele, am ajuns profesor de gimnastică, şi în
ultima vreme am fost sergent de pompieri la Paris; în dosarul meu am chiar
incendii remarcabile. Însă iată că acum cinci ani am părăsit Franţa şi, vrând
să gust viaţa de familie, am devenit valet în Anglia. Or, în clipa de faţă
fiind fără serviciu şi aflând că domnul Phileas Fogg este omul cel mai punctual
şi cel mai sedentar din Regatul Unit, m-am prezentat la domnia sa cu speranţa
de a trăi aici liniştit şi de a-mi uita chiar şi numele de Passepartout…
-Passepartout îmi place, răspunse stăpânul casei.
Mi-ai fost recomandat, informaţiile despre dumneata sunt bune. Cunoşti
condiţiile mele?”
(,,Ocolul pământului în 80 de zile”de Jules
Verne)
