Textul 1
– Ce-i, Mihule?
Băiatul mişca din buze, fără să spună nimic;
în schimb, ochii vorbeau destul şi deodată pe chipul lui Anton Lupan se ivi zâmbetul acela greu de
văzut.
– Adică la tine
de ce nu m-oi fi gândit? întrebă, scărpinându-se iarăşi în cap, ca Gherasim. La
drept vorbind, se gândea de la un timp, iar adineauri, când cu hărţile, gândul
îi zăbovise asupra lui, destul de hotărât, numai că băiatul i se părea prea crud.
– Te pomeneşti
că vrei să mergi şi tu!
– Ce să facem cu un copil? mormăi Gherasim.
Anton Lupan
continuă, ca şi când nu l-ar fi auzit:
– Ia spune,
Mihule, nu te sfii!
– Dar ia-mă, domnule, şi am să fac tot ce
mi-oţi porunci! Zău, nene Gherasime, am să mă silesc zi şi noapte, mă jur să
nu-ţi ies niciodată din cuvânt!
– La urma urmei, zise Anton Lupan, şovăind mai
mult din pricina lui Gherasim, n-ar strica să-l luăm. Pe orice corabie e nevoie
de un mus.
– Ce-i acela mus? întrebă Mihu, gâfâind.
– Un fel de
ucenic marinar.
– Apoi atunci,
mai ales dacă-i vorba să fiu numai ucenic, ia-mă, domnule, şi-am să fiu ucenic
bun!...
– Ştiu eu? Dacă dumneata socoteşti... Ce-i
drept, băiatul e inimos, destoinic, voinic, doar îl ştiu. S-ar putea să iasă
din el un marinar priceput.
Numai
ca prin vis îl auzi pe Anton Lupan zicând:
–
Dar o să fie muncă grea, băiete, o să întâlnim furtuni şi alte primejdii, au să
treacă ani până să venim înapoi...
Aici
glasul şovăi, apoi se auzi mai încet, dar parcă mai dârz:
–... Dacă om mai veni!
Câteva clipe se lăsă tăcere adâncă;
marinarul e învăţat cu primejdiile, iar gândul neîntoarcerii face parte din
primele lui deprinderi. În tăcerea aceasta nu era spaimă, ci îndârjire aspră,
care le făcea chipurile reci şi neclintite, ca ale unor stane de piatră [...].
– Merg, domnule!... şopti Mihu.
În tăcerea clipei, şoapta suna ca o
hotărâre, ca un legământ pe viaţă. Alte câteva clipe se priviră în tăcere unii
pe alţii; chiar şi inima lui Haralamb părea tulburată. După aceea, Anton Lupan înclină din cap şi
vorbi, schimbând glasul:
– Ieremie, mâine să te duci în port şi să faci
rost de haine marinăreşti pentru Cristea Busuioc şi pentru băiatul ăsta!
Mihu se făcu
roşu, apoi alb ca varul şi iarăşi roşu, de-ai fi zis că obrazul lui e felinarul
pe care moş Ifrim îl aprindea seara, sus, în turla farului.”
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus!)
Textul 2
„Să faci bagajele pentru o călătorie cu barca este cu
totul altceva decât să pregătești lucrurile pentru o vacanță obișnuită pe mare.
O veste proastă: trebuie să ai o abordare practică și minimală și să iei în
considerare situațiile neprevăzute. «Norocul favorizează mintea pregătită», –
așa că aruncă un ochi pe lista noastră de echipamente și utilizări recomandate
de marinarii experimentați care te vor ajuta să îți faci călătoria mai ușoară.
Articole esențiale din bagajul de călătorie pe mare Înainte de a porni la drum,
verifică valabilitatea documentelor de călătorie și dacă iei cu tine aceleași
documente precum cele înscrise pe lista de echipaj. În calitate de căpitan,
ține întotdeauna la îndemână și într-un singur loc următoarele documente – permisul de căpitan, permisul de operator
radio VHF, lista echipajului și un document/număr al companiei de asigurări. Este
în continuare o idee bună să ai la tine suficienți bani lichizi în moneda
locală, deoarece cardurile nu sunt acceptate în orice golf izolat. Poți face
cumpărăturile mari la fața locului, dar ține cont de faptul că depozitarea
alimentelor la bord este complicată. Frigiderul este mic și este oprit atunci
când navigați (fără motor) sau când ancorați departe de porturile de agrement.
Ar trebui să ai provizii de alimente și apă pe vasul tău de închiriat pentru
cel puțin trei zile (chiar dacă plănuiești să iei masa în principal în
restaurante). Alimentele neperisabile și rezervele de apă potabilă îmbuteliată
sunt o necesitate. Îți recomandăm să ai la dispoziție apă în zona cabinei de
pilotaj pentru întregul echipaj. În ceea ce privește medicamentele, echipajul
ar trebui să fie informat de starea de sănătate a persoanelor de la bord, mai
ales în cazul în care cineva are o afecțiune mai gravă. De asemenea, este
necesar să se știe unde își depozitează respectiva persoană medicamentele.”
A.
1. Completează spaţiile libere cu informaţiile din textul
1.
Anton Lupan evită să-l ia alături de ei pe Mihu,
deoarece______________________________________, dar acceptă după ce Gherasim ----------------
2. Încercuieşte
litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul
1.
Anton Lupan se purtase cu Mihu:
a.ferm. b.dur. c.blând. d.familial.
3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului
corect, valorificând informaţiile din textul 2.
Este recomandat să ai pe vas provizii de alimente şi apă
pentru:
a. cel puţin o
lună. b. cel puţin o săptămână. c. cel puţin trei săptămâni. d. cel puţin trei
zile.
4. Încercuieşte
litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul
2. Sfaturile vizează: a. vacanţele obişnuite pe mare. b. vacanţele destinate
aventurilor pe mare. c. călătoriile cu barca pe mare. d. o ieșire scurtă cu
barca pe mare.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunţ pentru a marca
dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informaţiile din cele două
texte.
Textul 1
Enunţul Adevărat Fals
Orice corabie are nevoie de un mus.
Mihu strigă de fericire când primeşte acordul de a i se
alătura echipajului.
Prima misiune a lui Mihu a fost aceea de a-şi face rost
de haine marinăreşti.
Textul 2
Enunţul Adevărat Fals
Înainte de a porni
la drum e necesară verificarea valabilității documentelor de călătorie.
E o idee bună deținerea de bani lichizi în moneda locală.
Echipajul ar trebui să fie informat cu privire la starea
de sănătate a persoanelor de la bord doar în cazul unei afecțiuni mai grave.
6. Rescrie fragmentul de mai jos, transformând vorbirea
directă în vorbire indirectă.
„ – Ce-i acela mus? întrebă Mihu, gâfâind.
– Un fel de ucenic
marinar.
– Apoi atunci, mai
ales dacă-i vorba să fiu numai ucenic, ia-mă, domnule, şi-am să fiu ucenic
bun!...
– Ce zici,
Gherasime?
– Ştiu eu? Dacă dumneata socoteşti... Ce-i drept, băiatul
e inimos, destoinic, voinic, doar îl ştiu. S-ar putea să iasă din el un marinar priceput.”
Gâfâind,Mihu
întrebă ce este un mus.I se răspunde că este un ucenic marinar.Băiatul răspunde
că dacă e vorba să fie numai ucenic,va fi un ucenic bun.Gherasim este întrebat
ce are de zis,este nehotărât,dar adaugă că știe că băiatul este inimos,
destoinic, voinic și poate va deveni un marinar priceput.
7. Prezintă o diferenţă între limbajul utilizat în textul
1 şi cel din textul 2, valorificând câte o secvenţă relevantă din fiecare text.
În primul text se
observă un vocabular expresiv,unii termeni populari, transmit emoții și idei
într-un mod artistic,se adresează
sensibilității estetice a cititorului, și se caracterizează prin unitatea
conținutului cu forma,figurile de stil;se adaptează la subiectul și contextul
operei;este folosită narațiunea,descrierea și dialogul personajelor:,, Mihu se
făcu roşu, apoi alb ca varul şi iarăşi roşu, de-ai fi zis că obrazul lui e
felinarul pe care moş Ifrim îl aprindea seara, sus, în turla farului.”
Al doilea text este
un text nonliterar adresat celor ce vor pleca în călătorie pe apă; un limbaj clar şi precis, lipsit de
expresivitate artistică, în care cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu; se folosesc mulţi termeni ştiinţifici
şi tehnici.:,, documente – permisul de căpitan, permisul de operator radio VHF,
lista echipajului și un document/număr al companiei de asigurări.”
8. Ce simte Mihu înaintea primirii răspunsului definitiv
cu privire la acceptarea sa în cadrul echipajului? Justifică-ţi răspunsul la
întrebarea dată, prin referire la o emoţie, valorificând textul 1
Gherasim,unul
dintre marinari,îi știe calitățile lui Mihu,,inimos, destoinic, voinic”.Mihu
este neliniștit,derutat,impresionat de cei din jur.Atenționat de greutățile la
care va fi supus în viața de marinar,băiatul
acceptă cu hotărâre,, ca un legământ pe viaţă.”Tăcerea care-l înconjoară
e un refugiu,un moment de respect și solemnitate care i-a permis o mai
bună înțelegere a cuvintelor lui Lupan.
9. Asociază fragmentul din opera „Toate pânzele sus!” de
Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând o valoare comună, prin referire la câte o secvenţă
relevantă din fiecare text.
O asociere poate
fi cu personajul principal din romanul ,,Căpitan la 15 ani"de Jules
Verne, Dick Sand,un orfan care devine căpitanul navei după o serie de
evenimente accidentale. Dick Sand, inițial un mus(ca și Mihu)pe balenierul
Pilgrim, ia rapid deciziile și se dovedește un lider curajos și inteligent,
demonstrând o maturitate neașteptată pentru vârsta sa.
Rămas la cârma vaporului, călătoria de întoarcere va
constitui o ocazie pentru Dick Sand de a se dezvolta din punct de vedere moral
și de a-și dovedi limitele fizice, să facă față unor situații deosebit de
periculoase și să reziste amenințării constituite de perfidul Negoro,
enigmaticul bucătar de la bord.
—,, Băiatul ăsta, îi spuse căpitanul Hull doamnei Weldon,
o să fie într-o zi un marinar straşnic; sunt sigur de asta. Are într-adevăr
instinctul mării, şi acest instinct îi înlocuieşte lipsurile în cunoaşterea
acelor taine ale meseriei pe care nu le stăpâneşte încă. Este uimitor cât de
multe ştie. Când te gândeşti la puţinul timp pe care l-a avut pentru
învăţătură!”
Mihu,personajul
din textul 1,ajunge pe o corabie și va deveni mus,promițând că va fi
ascultător,chiar dacă va întâmpina o viață grea cu,, furtuni şi alte primejdii,
au să treacă ani până să venim înapoi”... Este susținut de Gherasim și acceptat
,fiind hotărât să înfrunte greutățile vieții de marinar.
Cei doi
băieți:Dick și Mihu sunt adolescenți curajoși integrați echipajului de pe o
corabie,încrezători și dornici să înfrunte viața grea de marinar.
B.
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului
corect.
Conţin diftongi toate cuvintele din seria:
a. niciodată; grea. b. toate; adăugă. c. mâine;
corabie. d. seamă; adineauri.
2. Cuvintele subliniate din secvenţa
„ – Numai să nu vă încurc... eu n-am mai fost niciodată
pe mare, nu sunt deloc priceput...”
s-au format prin:
a. compunere (1); derivare (2). b. compunere (1);
conversiune (2). c. derivare (1); compunere (2). d. conversiune (1); derivare
(2).
3. Seria care cuprinde formele corecte de plural pentru
sensul din text al cuvintelor subliniate în enunțurile
„Mihu stătea tăcut
în colţul lui” și „întrebă, scărpinându-se iarăşi în cap” este:
a. colțurile,
capuri. b. colții, capi. c. colțurile, capete. d. colții, capete
4. Sensul secvenței subliniate în enunțul
„Zău, nene
Gherasime, am să mă silesc zi şi noapte, mă jur să nu-ţi ies niciodată din
cuvânt! ” este:
a.
să te ascult cu atenţie. b. să nu te contrazic.
c. să mă străduiesc. d. să fac tot ce îmi spui.
5.Selectează, din fragmentul următor, trei substantive la
cazuri diferite, pe care le vei preciza:
„ – Aş merge, domnule! răspunse băiatul, cu obrajii
arzând. Apoi îşi lăsă capul în pământ şi adăugă încet, strecurându-şi pe sub
gene privirea temătoare spre Gherasim.”
6. Alcătuiește o propoziție asertivă, în care
substantivul „gândul” să fie complement indirect (1) şi o propoziţie
imperativă, în care adverbul „încet” să fie circumstanţial de mod (2).
7. Completează enunțul „Mihu asculta cu sufletul la
gură.” cu o propoziție, astfel încât în fraza obținută să existe un raport de
coordonare adversativă.
8. Rescrie corect textul de mai jos, preluat din jurnalul
unui călător pe mare:
Pusei în rucsaci tot ce aveam nevoie pentru o călătorie
cu barca și nu mă sfii să adaug și o însemnată rezervă de apă îmbuteliată. Cu
toții căzurăm de comun acord să luăm câte doisprezece flacoane a căror conținut
să-l reumplem din nou în primul port.
SUBIECTUL AL II-LEA
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să
caracterizezi un personaj din textul 1.
Mihu este un
personaj din fragmentul romanului,,Toate pânzele sus.”
Pentru a prezenta personajul autorul foloseşte atât
caracterizarea directă, cât şi cea indirectă. Caracterizarea directă este
făcută direct de narator. Din spusele directe ale naratorului,Mihu este
arătat ca un băiat tăcut,doar ochii erau
expresivi,,vii,tăcuți”de parcă așteptau un gest,o vorbă a cuiva din
apropiere.Aude vorbele lui Lupan care se gândea la băiat,deși era ocupat cu
treburile corăbiei,iar întrebarea lui Gherasim,,ce să facem cu un copil?”parcă
este neînțeleasă de Lupan. Temător,prudent,îndrăznește să-și spună dorința de a
pleca cu corabia,apoi,respectuos,recunoaște lipsa de îndemânare în viața de pe
mare.Și totuși frica de a rămâne singur,atitudinea prietenoasă a lui Lupan îl
determină,pe neașteptate,să promită că se va comporta exemplar,va îndeplini
toate muncile date. După ce i se lămurește înțelesul cuvântului,,mus”,este
încântat și promite că va fi un,,ucenic bun”,în ciuda greutăților din viața
unui marinar.Însușirile băiatului arătate de Gherasim,, inimos, destoinic,
voinicӔl conving pa Lupan,pentru a-l accepta pe corabie.
Modalităţile
de caracterizare indirectă sunt în special comportamentul şi vorbele
personajului.Interesantă în fragment este tăcerea,care e o limbă a gândurilor.
Există pentru fiecare personaj o limbă a gândurilor proprii.Mihu este un băiat
tăcut,doar ochii îi vorbesc,sunt,,vii”,atenți de ceea ce se întâmplă în
jur;,,mâhniți”,ascund tristețe,durere.Este singur pe lume și de aceea este
timid,temător,stingher.Devine încrezător în sine în momentul în care se teme că
ar rămâne singur și promite că va fi ucenic bun,de folos pe corabie.Simte că
este o clipă hotărâtoare pentru viața sa și în tăcerea celorlalți care știau
greutățile vieții pe mare își hotărăște destinul,, ca un legământ pe viaţă”,va
deveni marinar,integrându-se echipajului.
Modul de
expunere al fragmentului este narațiunea,dialogul și descrierea.
