test ușor: poezia:,,Lumina,iarna”de Ion Pillat + text nonliterar

 

TEXTUL 1

,,A nins. În soare codrul cu trunchiuri de cărbune
Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt
Și mă visez la geamuri cu anii îndărăt:
Văd dealul alb, târlia și vremurile bune.

Ies, scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu,
Și atârnând marame subțiri de promoroacă
De ramurile joase, lumina goală joacă
Azi numai pentru mine și pentru Dumnezeu.

Apoi își dă pe spate tot părul de beteală
Și sare învârtindu-și al razelor hanger
Și unde talpa-i roză atinge albul ger
Fulgerător scânteie pe nea câte-o petală.

Crra... trece pe sub soare vâslind întâiul corb.
A stat din joc lumina, pe brânci se face mică...
Crra... stolu-ntreg ― și-n umbră rămân privind cu frică
Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb.”

*târlie – sanie (mică) țărănească

*maramă – fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile

*promoroacă – strat subțire de gheață

*hanger – pumnal mare, încovoiat

 *sorb – arbore cu frunze ovale, flori albe,roșii și fructe cărnoase

                                                                (poezia:,,Lumina,iarna”de Ion Pillat)

TEXTUL 2

,, Ninsoare Ninsoarea este un fenomen meteorologic fascinant și complex, care aduce cu sine o atmosferă de poveste și transformă peisajele într-un tărâm alb și liniștit. În această secțiune, vom explora în detaliu ce este ninsoarea, cum se formează și care sunt efectele sale asupra mediului și vieții cotidiene.

Ce este ninsoarea? Ninsoarea reprezintă precipitațiile sub formă de fulgi de zăpadă care cad din nori atunci când temperaturile sunt suficient de scăzute. Fulgii de zăpadă sunt cristale de gheață care se formează în atmosferă și se unesc pentru a crea structuri unice și delicate. Aceste cristale se formează atunci când vaporii de apă din atmosferă se condensează și îngheață în jurul unor particule minuscule de praf sau alte impurități.

Formarea fulgilor de zăpadă Procesul de formare a fulgilor de zăpadă începe în nori, unde temperaturile sunt sub punctul de îngheț. Vaporii de apă se transformă în cristale de gheață printr-un proces numit sublimare. Aceste cristale cresc prin acumularea de vapori de apă suplimentari, formând structuri complexe și variate : fulgii de nea. Fiecare dintre aceștia este unic, datorită condițiilor variabile de temperatură și umiditate prin care trece în timpul formării sale.

Tipuri de ninsoare Ninsoarea poate varia în funcție de intensitate și tipul de fulgi de zăpadă. Există ninsoare ușoară, cu fulgi mici și rari, și ninsoare abundentă, cu fulgi mari și deși. De asemenea, ninsoarea poate fi însoțită de vânt, ceea ce duce la formarea viscolului, un fenomen periculos care reduce vizibilitatea și poate provoca blocaje de drumuri.

Efectele ninsorii Ninsoarea are multiple efecte asupra mediului și vieții cotidiene. Pe de o parte, acoperirea solului cu un strat de zăpadă poate proteja plantele de temperaturile extrem de scăzute și poate contribui la rezervele de apă prin topirea zăpezii. Pe de altă parte, ninsoarea poate cauza dificultăți în transport și poate duce la accidente rutiere, întreruperi de curent și alte inconveniente. În zonele montane, ninsoarea abundentă poate duce la avalanșe, un risc major pentru locuitori și turiști.

Importanța ninsorii În ciuda provocărilor pe care le poate aduce, ninsoarea are și o importanță culturală și economică. În multe regiuni, sezonul de iarnă și ninsoarea sunt asociate cu sărbători și tradiții, iar sporturile de iarnă, precum schiatul și snowboardingul, depind de prezența zăpezii. De asemenea, ninsoarea contribuie la reîncărcarea apelor subterane și la menținerea echilibrului ecologic.”

                                          (https://www.vremearomania.com/weather-dictionary/snowfall)

1.Completează spațiile libere cu informațiile din textul 2.

Ninsoarea reprezintă precipitațiile sub formă de _____________ care cad din nori atunci când temperaturile sunt suficient de _______________

2. Codrul își întinde umbrele pe:

a. o ramură de sorb.

 b. omătul proaspăt.

 c. dealul alb.

d. maramele de promoroacă.

3. Procesul prin care vaporii de apă se transformă direct în cristale de gheață se numește:

 a. condensare.

b. evaporare.

 c. topire.

d. sublimare

4. Fenomenul care apare atunci când ninsoarea este însoțită de vânt puternic este:

a. ploaia înghețată.

 b. grindina.

c. viscolul.

d. ceața

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

Textul 1

                         Enunțul                                                                       Adevărat                  Fals

 În poezie este descris un peisaj de iarnă acoperit de zăpadă.

O sanie se zărește pe dealul alb.

În văzduh trece ultimul corb.

Textul 2

                         Enunțul                                                                      Adevărat                       Fals

Procesul de formare a fulgilor de zăpadă începe în nori, la temperaturi sub punctul de îngheț.

Fulgii de zăpadă sunt identici între ei.

Ninsoarea afectează transportul sau siguranța rutieră.

6. Menționează felul rimei din prima strofă și măsura primelor două versuri din textul 1.

                        rima îmbrățișată; măsură de 14-și 13 silabe

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

                   Un element comun celor două texte este zăpada.

  În poezie zăpada este un fundal pentru jocul dintre lumină și natură, este percepută fizic încă de la primii pași: ,,Ies, scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu". Acest detaliu creează o legătură directă între prezent și trecut. Albul strălucitor al omătului „dealul alb” contrastează puternic cu negrul pădurii și al corbilor care survolează peisajul. Zăpada capătă viață prin reflexiile razelor de soare: ,,Și unde talpa-i roză atinge albul ger / Fulgerător scânteie pe nea câte-o petală". Razele transformă cristalele de gheață într-un spectacol efemer de lumină și culoare.

  În textul 2,se explică ,,ce este ninsoarea, cum se formează și care sunt efectele sale asupra mediului și vieții cotidiene”.,cum se formează fulgii de zăpadă,tipurile de ninsoare, multiplele efecte ale ninsorii asupra mediului și vieții cotidiene.Beneficiile zăpezii sunt multiple și fericite prin,, sărbători și tradiții, sporturile de iarnă.”

8. Crezi că ninsoarea poate contribui la menținerea echilibrului ecologic? Motivează-ți răspunsul valorificând textul 2.

   Da, cred,pentru că în absența stratului de zăpadă, solul brun absoarbe razele solare, ceea ce îl va încălzi și va accentua procesul schimbărilor climatice. Din cauza scăderii suprafețelor zonelor acoperite cu zăpadă, acestea nu mai pot menține eficient acest rol de reglementare al sistemului energetic al Pământului.

În natură, stratul de zăpadă acționează ca o pătură izolatoare. Atunci, când nu este zăpadă, solul este expus direct la condițiile meteorologice și acest lucru afectează plantele în mod negativ. Rezultatele unui studiu arată că în cazul unor specii de munte topirea apărută mai devreme și temperaturile mai ridicate pe timp de noapte grăbesc data de înmugurire, înflorire și creșterea vegetativă. Acest lucru poate cauza probleme pentru că unele organisme polenizatoare nu pot răspunde în mod similar la efectele schimbărilor climatice, iar echilibrul sensibil și complex de înflorire și polenizare se poate răsturna. Există o mulțime de cercetări îngrijorătoare cu privire la această problemă. Degeaba avem polenizatori și flori frumoase dacă nu sunt activi în același timp, astfel florile rămân nepolenizate, în timp ce insectele rămân fără hrană. În afară de mărimea suprafeței acoperite și durata, de asemenea, și masa zăpezii reprezintă un factor important, deoarece zăpada joacă un rol important și în menținerea apei în sol.Astfel în textul 2,nonliterar, se arată că,, , acoperirea solului cu un strat de zăpadă poate proteja plantele de temperaturile extrem de scăzute și poate contribui la rezervele de apă prin topirea zăpezii.”

 Deci,zăpada este o resursă vitală de apă pentru sistemele naturale și umane.,iar topirea zăpezii din munți alimentează râuri și ajută la susținerea numeroaselor activități ecologice și economice.

9. Asociază poezia „Lumina, iarna” de Ion Pillat cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

      Poezia „Lumina, iarna” de Ion Pillat poate fi asociată cu  poezia„Iarna” de Vasile Alecsandri.

Valoarea comună care le unește este iubirea și admirația pentru frumusețea naturii transfigurate de zăpadă, ambele texte fiind exemple clasice de pastel.

  În ambele poezii, peisajul hibernal provoacă o stare de spirit profundă. În textul lui Pillat, contemplarea naturii îl poartă pe eul liric în lumea amintirilor: „Și mă visez la geamuri cu anii îndărăt”.   În mod similar, în poezia lui Alecsandri, tabloul iernii aduce o notă de melancolie, dar și de contemplare a lumii înconjurătoare.

  O diferență notabilă constă în perspectiva abordată: Ion Pillat utilizează un imagism rafinat, punând accent pe jocul luminilor și al umbrelor: „Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt”. Vasile Alecsandri preferă o perspectivă panoramică, urmărind mișcarea fulgilor și transformarea satului sub „mantia” albă.”

B.

1.Sunetul „i” din cuvintele „fascinant”, „nori”, „apoi” este, în ordine:

 a. semivocală, vocală, „i” șoptit.

b. semivocală, semivocală, vocală.

c. vocală, „i” șoptit, semivocală.

 d. vocală, semivocală, semivocală.

2.Cuvintele subliniate în secvențele

„Fiecare dintre aceștia este unic, datorită condițiilor variabile de temperatură și umiditate prin care trece în timpul formării sale.” „Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb”

        s-au format prin:

a. derivare, compunere.

b. compunere, derivare.

 c. conversiune, derivare.

d. compunere, compunere.

3.Cuvintele subliniate în versul

„De ramurile joase, lumina goală joacă”

         sunt utilizate, în ordine, cu:

a. sens propriu, sens propriu.

b. sens propriu, sens figurat.

c. sens figurat, sens propriu.

d. sens figurat, sens figurat.

4.Sinonimele cuvintelor subliniate în secvența:

„Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt”

           sunt, în ordine:

a. răspândește, zăpadă.

b. strânge, gheață.

c. așază, pământ.

d. ridică, nea.

5. Transformă construcția activă:

„Meteorologii monitorizau fenomenele periculoase.” în construcție pasivă.

6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care substantivul „zăpadă” să fie atribut (1) și o propoziție negativă, în care pronumele personal „eu” să fie în cazul acuzativ (2).

7. Transcrie două propoziții din fraza următoare, precizând raportul sintactic dintre ele:

 „Ninsoarea reprezintă precipitațiile sub formă de fulgi de zăpadă care cad din nori atunci când temperaturile sunt suficient de scăzute.”

8. Transcrie, în spațiile libere, forma indicată în paranteză, pentru a reconstitui mesajul unui meteorolog către colegul său.

Câțiva _____________ (scafandru, plural, nominativ) s-au aruncat repede în mijlocul apei _________________ (învolburată, genitiv) ce crescuse odată cu topirea zăpezii.

 Colegii _____ ___________ (care, genitiv) îndatorire era să salveze oamenii îi ajutau, __________________ (a lega, gerunziu) sforile de susținere, fără ____________________ (a se gândi, conjunctiv, prezent) și la siguranța lor, căci salvatorii sunt preocupați de ceilalți.

SUBIECTUL AL II-LEA

           Scrie un text  în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului „Lumina, iarna” de Ion Pillat.

În poezia „Lumină, iarna” de Ion Pillat, publicată în volumul ,,Limpezimi” (1928)se  îmbină armonios tabloul exterior al naturii cu introspecția eului liric.

  Iarna  nu este doar anotimp,ci drum interior. Omătul apasă nu doar câmpia, ci și sufletul, preschimbându-se când în lumină, când în amintire, când în nostalgie. În acest pelerinaj hibernal, natura devine pagină albă pe care timpul scrie cu urme de sanie, cu umbre albastre și cu tăceri adânci. Lumina joacă între sacru și intim, iar trecutul revine ca o emoție fragilă, amenințată de corbul care tulbură liniștea și de barza rătăcită într-un anotimp greșit. Iarna târzie nu mai e puritate, ci așteptare apăsătoare, un sfârșit nostalgic ce se ascunde în cuiburile părăsite ale memoriei.

  Titlul indică două elemente esențiale: lumina și anotimpul iarna, acestea devin metafore ale purificării, clarității și limpezimii spirituale,este un puternic simbol pentru ultima perioadă din cadrul existenței umane--de aici și expresia „iarna vieții.” Astfel, eul liric își exprimă propriile sentimente și trăiri.

  Tema este contemplarea naturii transfigurate de zăpadă, privită ca o oglindă a trăirilor interioare prin  descrierea unui tablou de iarnă și meditația nostalgică asupra timpului trecut.

  Textul îmbină armonios elementele naturii înghețate cu opiniile eului liric, transmițând o stare de liniște și o întoarcere sentimentală în memoria copilăriei. Structurată sub forma unui tablou în mișcare, poezia surprinde trecerea de la imaginea vizuală a peisajului alb la cea a meditației și a reîntoarcerii în timp.

  Mesajul poeziei „Lumină, iarna” de Ion Pillat transmite o meditație profundă asupra trecerii timpului, a singurătății,dar și a comuniunii dintre om, natură și divinitate.Lumina devine un simbol al echilibrului, al armoniei și al seninătății. Lumina simbolizează puritatea, claritatea și legătura nostalgică cu trecutul. Reflectată pe zăpadă și în jocul de umbre, aceasta devine o proiecție a sufletului: o meditație senină asupra timpului și a „iernii vieții”, contemplată cu împăcare și căldură interioară.

  Poezia este un pastel în care elementele luminoase capătă valențe profunde.

Purificarea și inocența este exprimată prin  albul zăpezii și lumina „goală” ce joacă pe ramuri, sugerează curățenia spirituală,exprimând liniștea naturii adormite.

Prin legătura dintre soare și omăt, lumina declanșează un proces de amintiri.Privind peisajul, eul liric se întoarce mental la „vremurile bune” ale copilăriei, lumina devenind un liant între prezentul contemplativ și trecutul idealizat.

Razele soarelui care se împletesc cu umbrele albastre ale trunchiurilor creează un tablou echilibrat, ilustrând trăirea în fața iernii omului.  Peisajul este cromatic și spațial :„În soare codrul cu trunchiuri de cărbune / Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt.”

Strofa a 2-a marchează planul subiectiv al eului liric, declanșând o stare de melancolie și amintire.

poetul trece de la cadrul general al iernii la o contemplare a luminii solare personificate. Aceasta prinde viață, coboară din înaltul cerului și se joacă pe zăpadă asemenea unei făpturi magice, transformând peisajul înghețat într-un spectacol strălucitor. Lumina este antropomorfizată și devine o ființă luminoasă care își desface razele aidoma unui păr strălucitor de beteală, asociat cu atmosfera de sărbătoare a iernii. Metafora „hanger” sugerează claritatea și tăișul ascuțit al razelor de soare care străpung aerul rece, reflectându-se puternic pe zăpadă. Apare un contrast cromatic puternic între culoarea delicată a luminii „talpa-i roză” și imensitatea rece a zăpezii „albul ger.” „Fulgerător scânteie pe nea câte-o petală” este momentul când reflexiile razelor de soare pe stratul de zăpadă se transformă în petale strălucitoare de lumină. Eul liric privește peisajul alb de la fereastră. Zăpada proaspătă îl poartă într-o călătorie nostalgică în timp, iar lumina iernii capătă o notă sacră, fiind percepută doar de el și de divinitate.

Planul exterior al naturii este al tabloului hibernal dominat de lumina strălucitoare care se joacă pe zăpadă. Aceasta contrastează brusc cu apariția corbilor și a petelor de sânge pe sorb, simbolizând efemeritatea frumuseții și prezența morții. Dacă prima parte a poeziei este dominată de o atmosferă caldă, de visare și de luminozitate solară, finalul introduce o notă de întuneric și mister, reliefând o altă față a iernii. Stolul de corbi,descris prin onomatopee "Crra" tulbură liniștea absolută a peisajului alb. Apariția păsărilor negre pe cerul înghețat creează un contrast cromatic puternic cu albul zăpezii.

  Iarna și omătul sugerează puritatea, dar și izolarea sau înghețul timpului. În fața amenințării reprezentate de iarna nemiloasă,,pe nea câte-o petală" / "albul ger"), lumina se retrage,,A stat din joc lumina, pe brânci se face mică…", generând o stare de neliniște sau teamă în sufletul eului liric.

 „Crra... stolu-ntreg – și-n umbră rămân privind cu frică.”

Eul liric devine un simplu martor tăcut, copleșit de un sentiment de spaimă în fața atmosferei reci și ostile. „Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb.” Această metaforă vizuală este cea mai intensă din strofă. Albul zăpezii și negrul păsărilor creează un puternic contrast cromatic cu fructele roșii ale copacului de sorb. Roșul simbolizează viața ce luptă să supraviețuiască sub o formă fragilă, dar și suferința naturii amorțite de ger.

     Lirismul este susținut de o gamă variată de figuri de stil.

Eul liric își exprimă admirația și transfigurarea în fața peisajului alb. Prezența sa este marcată prin mărci lexico-gramaticale de persoana I:verbe și pronume: „văd”, „pasul meu”, indicând o implicare directă.

Metaforele:„trunchiuri de cărbune” – sugerează contrastul puternic dintre scoarța neagră a copacilor și zăpada albă; „marame subțiri de promoroacă” – transformă cristalele de gheață dintr-o simplă formațiune într-un voal fin, diafan; „părul de beteală” și „razelor hanger” – transpun razele soarelui și lumina într-o proiecție strălucitoare, metalică și feerică.

Epitete cromatice:: „umbre-albastre”, „dealul alb”; Senzoriale / Ornamentale: „proaspătul omăt”, „marame subțiri”, „talpa-i roză”.

Personificări: „lumina goală joacă” – conferă luminii o dinamică umană, transformând-o într-un personaj activ care dansează pe ramurile copacilor.: Natura este însuflețită prin acțiuni specifice „codrul... întinde umbre-albastre”; „sare învârtindu-și... hanger” / „A stat din joc lumina” – personifică lumina care participă la un dans fulgerător pe câmpul alb.

Comparația: „scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu” – leagă prezentul de nostalgia amintirilor din copilărie. Oximoron: „lumina goală” – alătură doi termeni cu sensuri contradictorii pentru a sublinia puritatea și intensitatea soarelui de iarnă.

  Iarna nu este doar un simplu decor,ci devine o stare de spirit. Descrierea naturii reflectă adânc trăirile eului, care se raportează la ciclicitatea timpului și la maturitate.

  Prin elementele auditiv-vizuale (precum scârțâitul zăpezii sub pași și strălucirea soarelui pe promoroacă), eul liric se contopește cu mediul înconjurător, transmițând o stare de liniște și împăcare sufletească.