Textul 1
,, Sub castanul de lângă
cişmea*, un castan uriaş, un castan rege, cum era supranumit, care ar fi putut
adăposti, singur, în ramurile lui, o şcoală întreagă, se afla un singur băiat,
acel Victor care, după spusele lui Dan, făcuse rost de o hartă. Deşi aplecat
deasupra unei foi de bloc de desen, i se putea ghici ușor statura: înaltă, bine
legată şi, desigur, foarte suplă. Avea faţa lunguiaţă, ochii negri, adânci,
părul închis la culoare. Era asemenea multor tineri de vârsta lui, la înfăţişare.
La o cercetare mai atentă poate că i s-ar fi descoperit o notă de maturitate în
trăsături, în gesturi, în atitudine. Dar nu asta îl deosebea pe Victor de
ceilalţi. Tânărul aplecat asupra foii de bloc era un elev cu totul excepţional
şi, în primul rând, un matematician care uimea prin logica şi puterea sa de
demonstraţie. E de prisos să spunem că era cunoscut în întreaga şcoală. În
ciuda precocităţii* sale, Victor era încă foarte copilăros, pasionat de visuri,
expediţii şi aventuri.
Preocupat de cercetarea hărţii, tânărul nu
observă o siluetă ascunsă după trunchiul castanului şi nici nu auzi, câteva
secunde mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care parcă sorbiseră între ele
silueta elastică şi tăcută ca o fantomă. Numai câteva clipe să fi întârziat, şi
intrusul*, cocoţat acum în castan, ar fi fost descoperit de privirile
bănuitoare ale lui Ursu, ale Luciei şi Mariei, care se apropiau, leneşi, de
copac. Dar cum nimeni nu observase nimic, discuţia părea că începe sub semnul
celei mai depline siguranţe.
― Zău, Victor, chiar ai
făcut rost de hartă? întrebă Maria. Ar fi fantastic..
. ― După cum vedeţi,
răspunse Victor, descoperindu-le celor trei foaia mare de bloc.
Privirile se repeziră
lacome asupra hărţii. Numai Victor, calm, întrebă ca pentru el:
― Ionel şi Dan de ce nu
sunt aici?
Tocmai în acea clipă îşi făcu apariţia,
gâfâind, Dan.
― Nu vrea să vină... L-am rugat, l-am
ameninţat, am făcut-o pe clovnul... Nu vrea! Spune că trebuie să repete la
geologie... Ia să văd şi eu harta! Victor se uită la ceas. Până la semnalul
clopoţelului mai rămăseseră vreo şapte minute.
― Ce facem? întrebă el.
Maria, nu vrei să încerci tu să-l aduci pe Ionel?
Se vedea că invitaţia lui
Victor nu-i făcea nicio plăcere Mariei, dar, cum nu prea avea obiceiul să-şi
contrazică prietenul, o acceptă, fără să uite însă să strâmbe de câteva ori din
nas. Dacă ar fi trimis-o altcineva, s-ar fi iscat o ceartă pentru care n-ar fi
ajuns o recreație* întreagă. Dar fiindcă o invitase Victor... Îşi învinse
repede senzaţia de neplăcere şi porni chiar în goană spre clădirea şcolii.
Ceilalţi îşi găsiră iarăşi
de lucru cu harta. O ţineau pe genunchi şi o cercetau atent.
― Dungile astea albastre ce sunt? întrebă Dan
― Tocmai tu să nu ştii, tu, marele campion la
rebus!? se miră Lucia. Ce-ar putea să fie?
― Formidabil! descoperi
Dan într-o clipă de genialitate. Râuri subterane! Mamă dragă, peste tot numai
râuri... dar deodată se simţi cuprins de nelinişte: Mamă dragă, dar cum le
trecem?
― Asta e, răspunse Victor.
Asta-i problema numărul unu! Cum trecem râurile? Despre adâncimea lor harta nu
spune nimic, nu suflă niciun cuvânt; să zicem că ar fi de ordinul
centimetrilor... Dar uitaţi-vă la lacuri. S-ar putea ca lacurile să fie foarte
adânci şi tare îmi vine să cred asta. Aici va fi cel mai greu. În orice caz, nu
ne vom lăsa opriţi de lacuri. Dar cum ne vom descurca?
Lucia lovi de câteva ori, încet, cu pumnul în
spătarul băncii:
― Două minute de gândire pentru găsirea celei
mai bune soluţii, fiindcă sunt mai multe... Gata! Începem!”
(Constantin
Chiriță, Cireșarii, vol. I)
*Argus – personaj din mitologia greacă, înzestrat cu o mulțime de ochi, răspândiți pe tot corpu
Textul 2
,, Încă din
antichitate, babilonienii şi egiptenii au
alcătuit hărţi sumare, în scopul delimitării proprietăţilor. Apoi au
fost întocmite hărţi ale unor teritorii vaste, pentru facilitarea călătoriilor,
după care au apărut hărţile special concepute pentru navigaţie. În 1930, în
apropiere de Kirkouk, a fost descoperită cea mai veche reprezentare
cartografică cunoscută în prezent. Este o tăbliţă ce reprezintă o regiune,
cu munţi, cursuri de apă, sate etc., totul însoţit de explicaţii (inclusiv
indicarea punctelor cardinale est şi vest). Această hartă gravată datează cel
puţin de la sfârşitul mileniului al III-lea î.Hr.
Dar poate că numele
de cea mai veche hartă din lume ar trebui dat papirusului policrom
păstrat la Torino, care provine din Egipt şi care datează din anul 1200 î.Hr.
Sunt reprezentate cursul Nilului, un drum care traversează toată regiunea şi
detalii: ape, desenate cu albastru, mine, cu roşu, drumuri, cu negru. Harta
cuprinde şi o legendă. Se pare că acest papirus a folosit conducătorului unui
transport de blocuri mari de piatră.
În Grecia, nevoia de hărţi
s-a făcut simţită mai ales după cuceririle lui Alexandru cel Mare. Primul
document cartografic al epocii este atribuit lui Anaximandru. Lumea
cunoscută este înscrisă într-un cerc, în care Europa se află în partea de sus,
iar Asia în partea de jos, fiind despărţite de Marea Mediterană.
Începând cu sfârşitul
secolului al IV-lea, se pun bazele ştiinţifice ale
cartografiei. Eratostene furnizează o măsură apropiată razei terestre
şi alcătuieşte un mapamond pe care pământurile cunoscute formează trei continente:
Europa, Lybia (adică Africa) şi Asia. Continentele sunt înconjurate de Marea
Exterioară (Atlanticul). Pe această hartă apare, pentru prima dată, un sistem,
încă embrionar, de paralele şi meridiane.
În secolul al II-lea
î.Hr., Hiparh a formulat regulile de reprezentare în plan a
suprafeţei curbe a Pământului. Nu s-au păstrat decât puţine documente romane:
un fragment dintr-un plan al Romei, alcătuit în timpul lui Septimus Severus
(secolul al II-lea) şi „Tabula peutingeriana”, care este o hartă a drumurilor
imperiului şi datează din secolul al III-lea.
Cel mai mare cartograf al
antichităţii este, fără îndoială, astronomul şi filozoful
grec Ptolemeu, care a trăit la Alexandria în secolul al II-lea. El a redus
deformările rezultate din proiecţia în plan a suprafeţei sferice a Pământului
şi a găsit metode pentru determinarea coordonatelor. De asemenea, a scris o
geografie însoţită de 27 de hărţi, prefigurând atlasul modern. Hărţile
alcătuite de el şi de discipolul său, Agathodemon, vor inspira generaţii de
cartografi şi vor fi folosite până în secolul al XVI-lea.
Inventarea fotografiei, apoi cea a avionului,
au revoluţionat metodele cartografice. După 1957, sateliţii artificiali
furnizează mijlocul de a determina cu precizie coordonatele de puncte fixe ale
suprafeţei terestre. Reţele de triangulaţie bazate pe aceste puncte permit
trasarea de hărţi cu mult mai exacte decât înainte.
În spaţiul
românesc, primul cartograf a fost Dimitrie Cantemir. Autor al lucrării
„Descriptio Moldaviae” („Descrierea Moldovei”), scrisă în 1716, în limba
latină, la cererea Academiei din Berlin, Cantemir acorda un rol important
componentei geografice, aceasta conţinând descrierea formelor de relief, a
florei, faunei şi bogăţiilor minerale şi prezentării târgurilor şi capitalelor
ţării de-a lungul timpului. Dimitrie Cantemir elaborează prima hartă a
Moldovei.”
(Sursa:
istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/19/inventii-in-istorie-cartografia/)
*facilitare – ușurare
*cartografie – disciplină
care studiază metodele și tehnica de întocmire și folosire a hărților și a
planurilor topografice
*policrom – cu mai multe
culori
*mapamond – hartă
reprezentând globul terestru, împărțit în cele două emisfere
A.
1. Completează spațiile
libere cu informații preluate din textul 1.
Copiii se întâlnesc sub ………………….., pentru
a cerceta ……………………
2. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Primul copil care ajunge la locul
întâlnirii este:
a. Lucia b. Maria c. Dan d. Victor
3. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Cea mai veche hartă din lume datează:
a. de la sfârșitul
mileniului al III-lea î.H
b. din anul 1200 î.H.
c. din secolul al II-lea
î.H.
d. dintr-o perioadă care nu poate fi stabilită
4. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Cel mai mare cartograf al antichității
este considerat a fi:
a. Anaximandru b. Eratostene c. Hiparh d. Ptolemeu
5. Notează „X” în dreptul
fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals,
bazându-te pe informațiile din cele două texte:
Textul 1
Adevărat Fals
Victor este pasionat de matematică.
Ursu refuză să vină la întâlnire, pentru
că are de învățat.
Copiii nu își dau seama ce reprezintă
desenele de culoare albastră de pe hartă.
Textul 2 Adevărat
Fals
Babilonienii și sumerienii realizau deja
hărți complexe.
Hărțile lumii antice conțin informații
incorecte.
Prima hartă românească este realizată de
Dimitrie Cantemir, în secolul al XV-lea.
6. Menționează tiparul
textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos,
justificând alegerea cu o trăsătură
identificată.
a. „― Zău, Victor, chiar
ai făcut rost de hartă? întrebă Maria. Ar fi fantastic...
― După cum vedeți, răspunse Victor,
descoperindu-le celor trei foaia mare de bloc.”
Este un tipar dialogat:
-schimburi de replici
între două personaje; există interacțiune între ei;
-pentru fiecare replică se
folosește linie de dialog; replicile sunt conectate între ele;
Tiparul
textual este dialogat(este folosit dialogul ca mod de expunere) redă un schimb
de replici dintre două personaje;dialogul dintre cei doi copii are rolul de
lămuri un aspect întâlnit.Maria este încântată de harta lui Victor,iar acesta
arată harta.
Începutul replicilor este
marcat cu linie de dialog,intonația personajelor este marcată prin semnul
întrebării,punct care închide replica personajului. Sunt folosite verbele
declarative:,,întrebă,răspunse.”
b. „Deși aplecat deasupra
unei foi de bloc, i se putea ghici lesne statura, înaltă, bine legată și, desigur,
foarte suplă. Avea fața lunguiață, ochii negri, adânci, părul închis la
culoare, era
asemeni multor tineri de vârsta lui, la înfățișare. La o cercetare mai
atentă poate că i s-ar fi descoperit o notă de maturitate în trăsături, în
gesturi, în atitudine.”
Tiparul
textual este descriptiv prezintă prin descriere figura unui personaj,,înalt,suplu”;forma
feței,culoarea ochilor,a părului;atitudinea lui:,, o notă de maturitate în
trăsături, în gesturi, în atitudine.”Sunt folosite grupuri nominale:substantive și
adjective-epitete,detalii care contribuie la descrierea fizică și morală a personajului.
7. Prezintă un element de
conținut comun celor două texte date,
valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Un element comun celor două
texte este harta. În textul 1,Victor este surprins de colegi cercetând o hartă
în care sunt desenate ,,râuri
subterane”despre care harta însă nu lămurește nimic,iar copiii trebuie să afle
răspunsuri.În textul 2,text nonliterar, se face un istoric al apariției
hărților,, cea mai veche... o tăbliţă ce
reprezintă o regiune, cu munţi, cursuri de apă, sate”,apoi sunt enumerate
hărțile din antichitate și până astăzi.
8. Consideri că, atunci
când pleci într-o călătorie, este necesar sau nu să-ți construiești un traseu
precis? Motivează-ți răspunsul,valorificând
textul 2.
Stabilirea itinerariului este unul
dintre cei mai importanți pași în planificarea unei călătorii.Da,cred că
stabilirea unui traseu nu este obligatorie, dar este esențială pentru siguranță
și eficiență. Studiul din timp al rutelor permite identificarea locurile de
cazare, evitând surprizele neplăcute. Planificarea poate ajuta călătorul să
cunoască mai bine destinația și să identifice problemele care ar putea să apară
pe parcursul călătoriei, pentru a le putea rezolva în avans sau pentru a le
preveni în totalitate.Astfel în
textul 2 se arată că încă din antichitate,,
au fost întocmite hărţi ale unor teritorii vaste, pentru facilitarea
călătoriilor, după care au apărut hărţile special concepute pentru navigaţie.”
Organizarea unei călătorii, poate începe
prin a alege atracțiile principale și a le conecta pe o hartă, calculând
distanțele dintre ele pentru a evita drumurile inutile. De aceea cred că cel
mai bun echilibru este stabilirea unui set de puncte de interes pe care vrei
neapărat să le bifezi (ceea ce îți oferă o direcție), păstrând în același timp
suficientă flexibilitate pentru a te bucura de descoperiri spontane.
9. Asociază fragmentul din
opera literară „Cireșarii” de Constantin Chiriță cu un alt text literar
studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând o valoare comună,
prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
O asociere poate fi făcută cu ,,Ocolul
pământului în 80 de zile”de Jules Verne.Personajul Phileas Fogg și-a planificat călătoria consultând o
ediție recent publicată a The Daily Telegraph,calculând matematic timpii de tranzit prin prisma
noilor inovații ale revoluției industriale: legăturile feroviare
transcontinentale și vapoarele cu aburi, stabilind o rută precisă cu o durată
totală exactă de 80 de zile. Planul lui Fogg s-a bazat pe o listă detaliată de
escale și pe corelarea orarelor de tren și vapor. Fogg a tratat planul ca pe o
problemă de algebră: a calculat distanța totală și a împărțit-o la viteza cumulată
a celor mai rapide mijloace de transport disponibile în secolul al XIX-lea.
Pentru a se asigura că ajunge la timp în fiecare port sau gară, timpul petrecut
pe uscat între două legături a fost calculat la minut.
În textul1,Victor alege să studieze o hartă
în care apar răuri,lacuri necunoscute,dar harta nu dă niciun indiciu despre ape:adâncimi,lățimi,întinderi,,
harta nu spune nimic, nu suflă niciun cuvânt.”Totul este un mister care va
trebui rezolvat.
O altă asociere poate fi între textul 1 și,, Insula Comorilor ”de Robert Louis Stevenson. În ambele opere, harta este elementul declanșator al acțiunii. Dacă Victor din ,,Cireșarii” folosește documentul pentru a ghida expediția științifică,deși harta nu arată detalii despre apele desenate, tânărul Jim Hawkins din romanul lui Stevenson găsește o hartă similară,explicită, care îl poartă într-o vânătoare palpitantă de comori pe mări necunoscute. Harta este un document esențial găsit în cufărul lui Billy Bones, marcată cu cruciulițe roșii pentru a indica locația secretă a comorii piratului Flint., Se spune că cică aveţi o hartă cu nu ştiu ce insulă pe ea. Iar pe hartă s-ar fi aflând însemnat cu cruciuliţe locul unde se găseşte comoara.” Personajele Victor și Jim împărtășesc aceeași curiozitate nativă, curaj și dorință de a explora locuri necunoscute. Ambii sunt tineri care devin lideri sau pioni centrali într-un grup unit al cireșarilor și al echipajului navei Hispaniola.
B.
1. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect.
Cuvintele: (1) călătorie; (2) „rareori”
sunt formate, în ordine, prin:
a. (1) derivare;
(2) compunere
b. (1) compunere;
(2) derivare
c. (1) compunere;
(2) derivare
d. (1) derivare;
(2) derivare
2. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect.
Litera „i” reprezintă o vocală/are
valoare vocalică în toate cuvintele din seria:
a. lui, ciuda b. își, învinse c. suprafeței, îndoială d. cișmea, uriaș
3. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect.
Sinonimele cuvintelor subliniate în
fragmentul:
„Îndemnul Luciei, deși (1) neașteptat
și ciudat, fu totuși luat în seamă. Capul în mâini, ochii închiși, concentrare
(2) deplină.”
sunt, în ordine:
a. (1) neprevăzut
(2) întreagă
b. (1) surprinzător
(2) totală
c. (1) nesperat
(2) completă
d. (1) brusc
(2) perfectă
4. Ambele cuvinte subliniate sunt
utilizate cu sens figurat în seria:
a. „Sub castanul de lângă cișmea, un castan uriaș, un castan rege...
se afla un singur băiat.”;
„Privirile se repeziră lacome asupra hărții.”
b. „Victor […] făcuse
rost de o hartă.”; „i se putea ghici lesne statura, înaltă, bine legată
și, desigur, foarte suplă”.
c. „În ciuda precocității
sale, Victor era încă foarte copilăros.”; „Își învinse repede senzația
de
neplăcere.”;
d. „Tânărul nu observă o
siluetă ascunsă după trunchiul castanului”; „Despre adâncimea lor harta nu
spune nimic…”.
5. Extrage, din fragment
trei substantive aflate în cazul acuzativ, cu funcții sintactice
diferite, menționând funcția
sintactică a fiecăruia:
„El a redus deformările
rezultate din proiecția în plan a suprafeței sferice a Pământului și a găsit
metode pentru determinarea coordonatelor.”
6. Construiește (1) o propoziție negativă în care verbul copulativ din
enunțul:
„Este o tăbliță ce reprezintă o regiune, cu munți, cursuri de apă,
sate etc.”
să fie utilizat cu valoare predicativă
și (2)o propoziție în care să fie utilizat un pronume omonim cu cel
relativ din același enunț, precizând valoarea lui morfologică.
7. Completează cu o singură propoziție enunțul următor, precizând tipul
raportului sintactic din fraza obținută:
„Inventarea fotografiei, apoi cea a avionului, au revoluționat
metodele cartografice.”
8. Rescrie textul următor, utilizând forma corectă dintre cele două forme
propuse în fragmentul care reprezintă nota de jurnal a unui elev după lectura
romanului „Cireșarii” de Constantin Chiriță:
, Astăzi, (1) mi-ar place/mi-ar plăcea să vă vorbesc despre cartea (2) care/pe care tocmai am terminat-o, (3) dragele/dragile mele pagini de jurnal. Copiii (4) a căror/ale căror aventuri le- am parcurs pe nerăsuflate au (5) aceeași/aceiași vârstă ca mine și trăiesc bucuria unei experiențe (6) nemaipomenită/ nemaipomenite.,
SUBIECTUL II
Redactează o compunere în care să caracterizezi personajul Victor din fragmentul extras din volumul „Cireșarii” de Constantin Chiriță.
Personajul principal al fragmentului este
Victor,el se află în centrul acțiunii,toate faptele importante sunt făcute de
el,iar celelalte personaje acționează raportându-se la acesta.Victor este un
personaj pasionat de expediții și de
aventuri,fiind surprins de narator sub castanul de lângă cișmea,în timp ce
studiază harta pe care o procurase,așteptându-i pe ceilalți cireșari.Textul
pune în lumină un portret mixt,detaliile semnificative creionând trăsăturile
personajului.Însușirile fizice ale lui Victor sunt evidențiate în mod direct prin
descrierea naratorului care îi prezintă,,statura înaltă,bine legată și foarte
suplă” care îi conferă distincție,băiatul fiind ,,asemenea multor tineri de
vârsta lui la înfățișare.”Secvența ,,o notă de maturitate în trăsături,în
gesturi și în atitudine”anticipează profilul moral al unui băiat serios,în
care ceilalți au încredere,este un reper
pentru prietenii săi.Portretul moral se conturează în mod indirect prin prezentarea
comportamentului și a relației cu alte personaje.Victor este respectuos cu
profesorii care îi apreciază,,logica și puterea de demonstrație.” Prezentat de
narator ca un elev precoce,,cu totul excepțional...un matematician ce uimea
prin logica și puterea de demonstrație”,Victor atrage atenția tuturor.Pasionat
de expediții și aventuri,el îi antrenează pe prietenii săi ,coordonând cu
abilitate întreaga echipă.Este observat de la început de narator când se
concentreză asupra detaliilor pe care le studiază atent,,cufundat în cercetarea
hărții.” Dialogul cu colegii săi subliniază încrederea și mândria generată de
ceea ce face bine.
Ca un adevărat lider,Victor
le dă întâlnire acestora sub castan,pentru a le arăta harta pe care o
procuraseși pentru a puncta particularitățile expediției. Descoperind foaia
mare de bloc,se arată contrariat că Dan și Ionel nu au ajuns la timp.Auzind de
la Dan refuzul lui Ionel de a veni la întâlnire,Victor e nemulțumit și o
convinge pe Maria să se implice în reunirea cireșarilor.În timp ce prietenii sunt
nerăbdători,Victor rămâne calm,încercând să găsească o strategie.
Victor este un băiat
inteligent,serios,disciplinat,perseverent,demonstrând că expediția nu este o
joacă.Este un personaj emblematic pentru adolescenții inteligenți curioși și cu
spirit de aventură.Interesant este că în ciuda preocupărilor serioase,Victor
și-a păstrat copilăria,.naratorul îl descrie fiind ,,foarte copilăros.”
