TEXTUL 1
,,A nins. În soare codrul cu trunchiuri de cărbune
Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt
Și mă visez la geamuri cu anii îndărăt:
Văd dealul alb, târlia și vremurile bune.
Ies, scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu,
Și atârnând marame subțiri de promoroacă
De ramurile joase, lumina goală joacă
Azi numai pentru mine și pentru Dumnezeu.
Apoi își dă pe spate tot părul de beteală
Și sare învârtindu-și al razelor hanger
Și unde talpa-i roză atinge albul ger
Fulgerător scânteie pe nea câte-o petală.
Crra... trece pe sub soare vâslind întâiul corb.
A stat din joc lumina, pe brânci se face mică...
Crra... stolu-ntreg ― și-n umbră rămân privind cu frică
Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb.”
*târlie – sanie (mică)
țărănească
*maramă – fâșie lungă de
voal fin, cu care își acoperă capul femeile
*promoroacă – strat
subțire de gheață
*hanger – pumnal mare,
încovoiat
*sorb – arbore cu frunze ovale, flori albe,roșii și
fructe cărnoase
(poezia:,,Lumina,iarna”de Ion Pillat)
TEXTUL 2
,, Ninsoare Ninsoarea este un fenomen meteorologic
fascinant și complex, care aduce cu sine o atmosferă de poveste și transformă
peisajele într-un tărâm alb și liniștit. În această secțiune, vom explora în
detaliu ce este ninsoarea, cum se formează și care sunt efectele sale asupra
mediului și vieții cotidiene.
Ce este ninsoarea? Ninsoarea reprezintă
precipitațiile sub formă de fulgi de zăpadă care cad din nori atunci când
temperaturile sunt suficient de scăzute. Fulgii de zăpadă sunt cristale de
gheață care se formează în atmosferă și se unesc pentru a crea structuri unice
și delicate. Aceste cristale se formează atunci când vaporii de apă din
atmosferă se condensează și îngheață în jurul unor particule minuscule de praf
sau alte impurități.
Formarea fulgilor de zăpadă Procesul de formare a
fulgilor de zăpadă începe în nori, unde temperaturile sunt sub punctul de
îngheț. Vaporii de apă se transformă în cristale de gheață printr-un proces
numit sublimare. Aceste cristale cresc prin acumularea de vapori de apă
suplimentari, formând structuri complexe și variate : fulgii de nea. Fiecare
dintre aceștia este unic, datorită condițiilor variabile de temperatură și
umiditate prin care trece în timpul formării sale.
Tipuri de ninsoare Ninsoarea poate varia în
funcție de intensitate și tipul de fulgi de zăpadă. Există ninsoare ușoară, cu
fulgi mici și rari, și ninsoare abundentă, cu fulgi mari și deși. De asemenea,
ninsoarea poate fi însoțită de vânt, ceea ce duce la formarea viscolului, un
fenomen periculos care reduce vizibilitatea și poate provoca blocaje de
drumuri.
Efectele ninsorii Ninsoarea are multiple efecte
asupra mediului și vieții cotidiene. Pe de o parte, acoperirea solului cu un
strat de zăpadă poate proteja plantele de temperaturile extrem de scăzute și
poate contribui la rezervele de apă prin topirea zăpezii. Pe de altă parte,
ninsoarea poate cauza dificultăți în transport și poate duce la accidente
rutiere, întreruperi de curent și alte inconveniente. În zonele montane,
ninsoarea abundentă poate duce la avalanșe, un risc major pentru locuitori și
turiști.
Importanța ninsorii În ciuda provocărilor pe care
le poate aduce, ninsoarea are și o importanță culturală și economică. În multe
regiuni, sezonul de iarnă și ninsoarea sunt asociate cu sărbători și tradiții,
iar sporturile de iarnă, precum schiatul și snowboardingul, depind de prezența
zăpezii. De asemenea, ninsoarea contribuie la reîncărcarea apelor subterane și
la menținerea echilibrului ecologic.”
(https://www.vremearomania.com/weather-dictionary/snowfall)
1.Completează spațiile libere cu informațiile din textul
2.
Ninsoarea reprezintă precipitațiile sub formă de
_____________ care cad din nori atunci când temperaturile sunt suficient de
_______________
2. Codrul își întinde umbrele pe:
a. o ramură de sorb.
b. omătul
proaspăt.
c. dealul
alb.
d. maramele de promoroacă.
3. Procesul prin care vaporii de apă se transformă direct
în cristale de gheață se numește:
a. condensare.
b. evaporare.
c. topire.
d. sublimare
4. Fenomenul care apare atunci când ninsoarea este
însoțită de vânt puternic este:
a. ploaia înghețată.
b. grindina.
c. viscolul.
d. ceața
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a
marca dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două
texte.
Textul 1
Enunțul
Adevărat Fals
În poezie este
descris un peisaj de iarnă acoperit de zăpadă.
O sanie se zărește pe dealul alb.
În văzduh trece ultimul corb.
Textul 2
Enunțul
Adevărat Fals
Procesul de formare a fulgilor de zăpadă începe în nori,
la temperaturi sub punctul de îngheț.
Fulgii de zăpadă sunt identici între ei.
Ninsoarea afectează transportul sau siguranța rutieră.
6. Menționează felul rimei din prima strofă și
măsura primelor două versuri din textul 1.
rima îmbrățișată; măsură de 14-și
13 silabe
7. Prezintă un element de conținut comun celor
două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Un
element comun celor două texte este zăpada.
În poezie zăpada este
un fundal pentru jocul dintre lumină și natură, este percepută fizic încă de la
primii pași: ,,Ies, scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu". Acest detaliu
creează o legătură directă între prezent și trecut. Albul strălucitor al
omătului „dealul alb” contrastează puternic cu negrul pădurii și al corbilor
care survolează peisajul. Zăpada capătă viață prin reflexiile razelor de soare:
,,Și unde talpa-i roză atinge albul ger / Fulgerător scânteie pe nea câte-o
petală". Razele transformă cristalele de gheață într-un spectacol efemer
de lumină și culoare.
În textul 2,se
explică ,,ce este ninsoarea, cum se formează și care sunt efectele sale asupra
mediului și vieții cotidiene”.,cum se formează fulgii de zăpadă,tipurile de
ninsoare, multiplele efecte ale ninsorii asupra mediului și vieții
cotidiene.Beneficiile zăpezii sunt multiple și fericite prin,, sărbători și
tradiții, sporturile de iarnă.”
8. Crezi că ninsoarea poate contribui la
menținerea echilibrului ecologic? Motivează-ți răspunsul valorificând textul 2.
Da, cred,pentru
că în absența stratului de zăpadă, solul brun absoarbe razele solare, ceea ce
îl va încălzi și va accentua procesul schimbărilor climatice. Din cauza
scăderii suprafețelor zonelor acoperite cu zăpadă, acestea nu
mai pot menține eficient acest rol de reglementare al sistemului energetic al
Pământului.
În natură, stratul de zăpadă acționează ca o pătură
izolatoare. Atunci, când nu este zăpadă, solul este expus direct la condițiile
meteorologice și acest lucru afectează plantele în mod negativ. Rezultatele
unui studiu arată că în cazul unor specii de munte topirea apărută mai devreme
și temperaturile mai ridicate pe timp de noapte grăbesc data de înmugurire,
înflorire și creșterea vegetativă. Acest lucru poate cauza probleme pentru că
unele organisme polenizatoare nu pot răspunde în mod similar la efectele
schimbărilor climatice, iar echilibrul
sensibil și complex de înflorire și polenizare se poate răsturna.
Există o mulțime de cercetări îngrijorătoare cu privire la această problemă.
Degeaba avem polenizatori și flori frumoase dacă nu sunt activi în același
timp, astfel florile rămân nepolenizate, în timp ce insectele rămân fără hrană.
În afară de mărimea suprafeței acoperite și durata, de asemenea, și masa
zăpezii reprezintă un factor important, deoarece zăpada joacă un rol important
și în menținerea apei în sol.Astfel în textul 2,nonliterar, se arată că,, , acoperirea
solului cu un strat de zăpadă poate proteja plantele de temperaturile extrem de
scăzute și poate contribui la rezervele de apă prin topirea zăpezii.”
Deci,zăpada este o
resursă vitală de apă pentru sistemele naturale și umane.,iar topirea
zăpezii din munți alimentează râuri și ajută la susținerea numeroaselor
activități ecologice și economice.
9. Asociază poezia „Lumina, iarna” de Ion Pillat
cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară,
prezentând o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text.
Poezia „Lumina, iarna” de Ion Pillat poate fi asociată cu
poezia„Iarna” de Vasile Alecsandri.
Valoarea comună care le unește este iubirea și admirația
pentru frumusețea naturii transfigurate de zăpadă, ambele texte fiind exemple
clasice de pastel.
În ambele poezii, peisajul hibernal provoacă o stare de
spirit profundă. În textul lui Pillat, contemplarea naturii îl poartă pe eul
liric în lumea amintirilor: „Și mă visez la geamuri cu anii îndărăt”. În mod
similar, în poezia lui Alecsandri, tabloul iernii aduce o notă de melancolie,
dar și de contemplare a lumii înconjurătoare.
O diferență notabilă constă în perspectiva abordată: Ion
Pillat utilizează un imagism rafinat, punând accent pe jocul luminilor și al
umbrelor: „Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt”. Vasile Alecsandri
preferă o perspectivă panoramică, urmărind mișcarea fulgilor și transformarea
satului sub „mantia” albă.”
B.
1.Sunetul „i” din cuvintele „fascinant”, „nori”,
„apoi” este, în ordine:
a. semivocală,
vocală, „i” șoptit.
b. semivocală, semivocală, vocală.
c. vocală, „i” șoptit, semivocală.
d. vocală,
semivocală, semivocală.
2.Cuvintele subliniate în secvențele
„Fiecare dintre aceștia este unic, datorită condițiilor variabile de temperatură și umiditate prin care trece în timpul formării sale.” „Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb”
s-au format
prin:
a. derivare, compunere.
b. compunere, derivare.
c. conversiune,
derivare.
d. compunere, compunere.
3.Cuvintele subliniate în versul
„De ramurile joase, lumina goală joacă”
sunt
utilizate, în ordine, cu:
a. sens propriu, sens propriu.
b. sens propriu, sens figurat.
c. sens figurat, sens propriu.
d. sens figurat, sens figurat.
4.Sinonimele cuvintelor subliniate în secvența:
„Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt”
sunt, în
ordine:
a. răspândește, zăpadă.
b. strânge, gheață.
c. așază, pământ.
d. ridică, nea.
5. Transformă
construcția activă:
„Meteorologii monitorizau fenomenele periculoase.” în
construcție pasivă.
6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care
substantivul „zăpadă” să fie atribut (1) și o propoziție negativă, în care
pronumele personal „eu” să fie în cazul acuzativ (2).
7. Transcrie două propoziții din fraza următoare,
precizând raportul sintactic dintre ele:
„Ninsoarea
reprezintă precipitațiile sub formă de fulgi de zăpadă care cad din nori atunci
când temperaturile sunt suficient de scăzute.”
8. Transcrie, în spațiile libere, forma indicată
în paranteză, pentru a reconstitui mesajul unui meteorolog către colegul său.
Câțiva _____________ (scafandru, plural,
nominativ) s-au aruncat repede în mijlocul apei _________________ (învolburată,
genitiv) ce crescuse odată cu topirea zăpezii.
Colegii _____
___________ (care, genitiv) îndatorire era să salveze oamenii îi ajutau,
__________________ (a lega, gerunziu) sforile de susținere, fără
____________________ (a se gândi, conjunctiv, prezent) și la siguranța
lor, căci salvatorii sunt preocupați de ceilalți.
SUBIECTUL AL
II-LEA
Scrie un text în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului „Lumina, iarna” de Ion Pillat.
În poezia
„Lumină, iarna” de Ion Pillat, publicată în volumul ,,Limpezimi” (1928)se îmbină armonios tabloul exterior al naturii cu
introspecția eului liric.
Iarna nu este doar anotimp,ci drum interior. Omătul apasă nu doar câmpia, ci
și sufletul, preschimbându-se când în lumină, când în amintire, când în
nostalgie. În acest pelerinaj hibernal, natura devine pagină albă pe care
timpul scrie cu urme de sanie, cu umbre albastre și cu tăceri adânci. Lumina
joacă între sacru și intim, iar trecutul revine ca o emoție fragilă, amenințată
de corbul care tulbură liniștea și de barza rătăcită într-un anotimp greșit.
Iarna târzie nu mai e puritate, ci așteptare apăsătoare, un sfârșit nostalgic
ce se ascunde în cuiburile părăsite ale memoriei.
Titlul indică două elemente esențiale:
lumina și anotimpul iarna, acestea devin metafore ale purificării, clarității
și limpezimii spirituale,este un puternic simbol pentru ultima perioadă din
cadrul existenței umane--de aici și expresia „iarna vieții.” Astfel, eul liric
își exprimă propriile sentimente și trăiri.
Tema este
contemplarea naturii transfigurate de zăpadă, privită ca o oglindă a trăirilor
interioare prin descrierea unui tablou
de iarnă și meditația nostalgică asupra timpului trecut.
Textul îmbină armonios
elementele naturii înghețate cu opiniile eului liric, transmițând o stare de
liniște și o întoarcere sentimentală în memoria copilăriei. Structurată sub
forma unui tablou în mișcare, poezia surprinde trecerea de la imaginea vizuală
a peisajului alb la cea a meditației și a reîntoarcerii în timp.
Mesajul poeziei
„Lumină, iarna” de Ion Pillat transmite o meditație profundă asupra trecerii
timpului, a singurătății,dar și a comuniunii dintre om, natură și divinitate.Lumina
devine un simbol al echilibrului, al armoniei și al seninătății. Lumina
simbolizează puritatea, claritatea și legătura nostalgică cu trecutul.
Reflectată pe zăpadă și în jocul de umbre, aceasta devine o proiecție a
sufletului: o meditație senină asupra timpului și a „iernii vieții”,
contemplată cu împăcare și căldură interioară.
Poezia este un
pastel în care elementele luminoase capătă valențe profunde.
Purificarea și inocența este exprimată prin albul zăpezii și lumina „goală” ce joacă pe
ramuri, sugerează curățenia spirituală,exprimând liniștea naturii adormite.
Prin legătura dintre soare și omăt, lumina declanșează un
proces de amintiri.Privind peisajul, eul liric se întoarce mental la „vremurile
bune” ale copilăriei, lumina devenind un liant între prezentul contemplativ și trecutul
idealizat.
Razele soarelui care se împletesc cu umbrele albastre ale
trunchiurilor creează un tablou echilibrat, ilustrând trăirea în fața
iernii omului. Peisajul este cromatic și
spațial :„În soare codrul cu trunchiuri de cărbune / Întinde umbre-albastre pe
proaspătul omăt.”
Strofa a 2-a marchează planul subiectiv al eului liric,
declanșând o stare de melancolie și amintire.
poetul trece de la cadrul general al iernii la o
contemplare a luminii solare personificate. Aceasta prinde viață, coboară din
înaltul cerului și se joacă pe zăpadă asemenea unei făpturi magice,
transformând peisajul înghețat într-un spectacol strălucitor. Lumina este
antropomorfizată și devine o ființă luminoasă care își desface razele aidoma
unui păr strălucitor de beteală, asociat cu atmosfera de sărbătoare a iernii.
Metafora „hanger” sugerează claritatea și tăișul ascuțit al razelor de soare
care străpung aerul rece, reflectându-se puternic pe zăpadă. Apare un contrast
cromatic puternic între culoarea delicată a luminii „talpa-i roză” și
imensitatea rece a zăpezii „albul ger.” „Fulgerător scânteie pe nea câte-o
petală” este momentul când reflexiile razelor de soare pe stratul de zăpadă se
transformă în petale strălucitoare de lumină. Eul liric privește peisajul alb
de la fereastră. Zăpada proaspătă îl poartă într-o călătorie nostalgică în
timp, iar lumina iernii capătă o notă sacră, fiind percepută doar de el și de
divinitate.
Planul exterior al naturii este al tabloului hibernal
dominat de lumina strălucitoare care se joacă pe zăpadă. Aceasta contrastează
brusc cu apariția corbilor și a petelor de sânge pe sorb, simbolizând
efemeritatea frumuseții și prezența morții. Dacă prima parte a poeziei este
dominată de o atmosferă caldă, de visare și de luminozitate solară, finalul introduce
o notă de întuneric și mister, reliefând o altă față a iernii. Stolul de
corbi,descris prin onomatopee "Crra" tulbură liniștea absolută a
peisajului alb. Apariția păsărilor negre pe cerul înghețat creează un contrast
cromatic puternic cu albul zăpezii.
Iarna și omătul sugerează
puritatea, dar și izolarea sau înghețul timpului. În fața amenințării reprezentate de iarna
nemiloasă,,pe nea câte-o petală" / "albul ger"), lumina se
retrage,,A stat din joc lumina, pe brânci se face mică…",
generând o stare de neliniște sau teamă în sufletul eului liric.
„Crra...
stolu-ntreg – și-n umbră rămân privind cu frică.”
Eul liric devine un simplu martor tăcut, copleșit de un sentiment de spaimă în
fața atmosferei reci și ostile. „Trei picături de sânge pe-o ramură de sorb.”
Această metaforă vizuală este cea mai intensă din strofă. Albul zăpezii și
negrul păsărilor creează un puternic contrast cromatic cu fructele roșii ale
copacului de sorb. Roșul simbolizează viața ce luptă să supraviețuiască sub o
formă fragilă, dar și suferința naturii amorțite de ger.
Lirismul este
susținut de o gamă variată de figuri de
stil.
Eul liric își exprimă admirația și transfigurarea în fața
peisajului alb. Prezența sa este marcată prin mărci lexico-gramaticale de
persoana I:verbe și pronume: „văd”, „pasul meu”, indicând o implicare directă.
Metaforele:„trunchiuri de cărbune” – sugerează contrastul
puternic dintre scoarța neagră a copacilor și zăpada albă; „marame subțiri de
promoroacă” – transformă cristalele de gheață dintr-o simplă formațiune într-un
voal fin, diafan; „părul de beteală” și „razelor hanger” – transpun razele
soarelui și lumina într-o proiecție strălucitoare, metalică și feerică.
Epitete cromatice:: „umbre-albastre”, „dealul alb”; Senzoriale
/ Ornamentale: „proaspătul omăt”, „marame subțiri”, „talpa-i roză”.
Personificări: „lumina goală joacă” – conferă luminii o
dinamică umană, transformând-o într-un personaj activ care dansează pe ramurile
copacilor.: Natura este însuflețită prin acțiuni specifice „codrul... întinde
umbre-albastre”; „sare învârtindu-și... hanger” / „A stat din joc lumina” –
personifică lumina care participă la un dans fulgerător pe câmpul alb.
Comparația: „scârțâie zăpada ca ieri sub pasul meu” –
leagă prezentul de nostalgia amintirilor din copilărie. Oximoron: „lumina
goală” – alătură doi termeni cu sensuri contradictorii pentru a sublinia puritatea
și intensitatea soarelui de iarnă.
Iarna nu este
doar un simplu decor,ci devine o stare de spirit. Descrierea naturii reflectă
adânc trăirile eului, care se raportează la ciclicitatea timpului și la
maturitate.
Prin elementele
auditiv-vizuale (precum scârțâitul zăpezii sub pași și strălucirea soarelui pe
promoroacă), eul liric se contopește cu mediul înconjurător, transmițând o
stare de liniște și împăcare sufletească.
