SUBIECTUL I
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
,,Noaptea-i dulce-n primăvară, liniștită, răcoroasă,
Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturând din a lui poale lungi și repezi meteori.
Pe un deal în depărtare un foc tainic strălucește
Ca un ochi roș de balaur care-adoarme și clipește.
Sunt păstori în șezătoare sau vro ceată de voinici?
E vro tabără de care sau un rond de tricolici?
Către munți prin întuneric un lung bucium se aude.
El aminte suvenirul celor timpuri negre, crude,
Când din culme-n culme noaptea buciumele răsunau
Și la lupte sângeroase pe români îi deșteptau.
Acum însă viața-i lină; țara doarme-n nepăsare!
Când și când, un câine latră la o umbră ce-i apare,
Și-ntr-o baltă mii de broaște în lung hor orăcăiesc,
Holbând ochii cu țintire la luceafărul ceresc!”
(Vasile Alecsandri,, Noaptea”)
Textul 2
,,În emisfera nordică, echinocțiul de martie marchează
începutul primăverii astronomice, iar cel de septembrie începutul toamnei
astronomice.
În emisfera
sudică, situația este inversată.
În ziua
echinocțiului, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată în orice loc de pe
Pământ.
Acest lucru se datorează faptului că Soarele se află
exact pe ecuatorul ceresc și nu mai departe sau mai aproape de poli.
Cuvântul
echinocțiu provine din limba latină și înseamnă egal cu noaptea (aequus – egal
și nox – noapte).
Echinocțiul a fost observat și celebrat de multe culturi
și civilizații antice, care l‑au asociat cu renașterea naturii, armonia dintre
lumină și întuneric și echilibrul dintre forțele cosmice.
De exemplu:
Pentru egipteni, echinocțiile erau legate de cultul
zeului Osiris, simbol al morții și al renașterii.
Pentru greci,
echinocțiile erau legate de miturile Persefonei și Demetrei, fiica și mama
zeițelor fertilității și a recoltei.
Pentru romani,
echinocțiile erau legate de sărbătoarea Cybele sau Magna Mater (Marea Mamă),
zeița naturii și a fertilității.
Pentru persani,
echinocțiile erau legate de sărbătoarea Nowruz sau Anul Nou la perși.
Pentru mayași,
echinocțiile erau legate de construcția piramidelor lor astronomice și
ceremoniale. l În prezent, echinocțiile sunt recunoscute ca evenimente
astronomice importante și sunt folosite pentru a calcula data unor sărbători
religioase precum Paștele creștin sau Pesah‑ul evreiesc.
De asemenea, echinocțiile sunt prilejuri pentru a admira
frumusețea naturii care renaște după iarnă, iar zilele devin mai lungi și mai
calde.
(Alexandru Stan, „Echinocțiul de Primăvară: ce este și cum se manifestă”, martie 2023)
A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos, cu privire la textele date.
1.
Completează spațiile libere cu informații din textul 2.
În ziua echinocțiului, ziua și
noaptea _________________________________, fiindcă Soarele se află
_______________ _____________________________ .
2. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Focul strălucește a. pe câmp. b. pe un deal. c. pe un munte. d. pe miriște.
3. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Pe
români îi deșteptau:
a. cântecele patriotice. b.
sunetele puternice. c. buciumele. d. dorințele de libertate
4. Încercuiește litera corespunzătoare
răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Cuvântul „echinocțiu” provine
din limba:
a. greacă. b. greacă veche. c.
latină. d. franceză.
5. Notează „X” în dreptul
fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându‑te pe
informațiile din cele două texte.
Textul 1
Enunțul Adevărat
Fals
În poezie este prezentat un
peisaj de primăvară.
Pe baltă se aude o broască.
Noaptea este liniștită.
Textul 2
Enunțul Adevărat
Fals
Echinocțiul a fost asociat cu renașterea
naturii.
Echinocțiile sunt folosite
pentru a calcula anumite sărbători religioase.
Echinocțiul de primăvară
înseamnă zile scurte și nopți lungi.
6. Precizează felul rimei și
măsura versurilor din prima strofă din textul 1
Rima este împerecheată și
măsura versurilor este de 15‑16 silabe
7. Prezintă o diferență între
limbajul utilizat în textul 1 și cel din textul 2, valorificând câte o secvență
relevantă din fiecare text.
Există o diferență între cele
două texte;poezia are caracterul subiectiv, expresiv, al doilea text are unul
obiectiv, informativ. În textul poetic, este descris un tablou nocturn de
primăvară, împletit cu meditația asupra trecutului istoric și a prezentului
liniștit al țării, limbajul este figurat, utilizând epitete,comparații,metafore
pentru a crea emoție: „insule de nori”.
În textul nonliterar se utilizează
un limbaj științific, pentru a explica un fenomen:echinocțiul în emisfera nordică
și sudică,proveniența cuvântului,,echinocțiu”,felul în care acest fenomen a
fost ,, observat și celebrat de multe culturi și civilizații antice, care l‑au
asociat cu renașterea naturii, armonia dintre lumină și întuneric și echilibrul
dintre forțele cosmice.”
8. Crezi că sunt utile
informațiile de natură științifică cu privire la anumite fenomene astronomice?
Motivează‑ți răspunsul valorificând textul 2.
Da,cred că informațiile de natură științifică despre
fenomenele astronomice sunt extrem de utile, având un impact profund asupra
tehnologiei noastre de zi cu zi, a siguranței globale și a modului în care
înțelegem universul. Informațiile de natură științifică despre fenomenele
astronomice sunt utile deoarece ne permit să înțelegem funcționarea
Universului, să ne protejăm tehnologia terestră și să dezvoltăm inovații care
ne îmbunătățesc viața de zi cu zi.
În textul 2, se explică
proveniența cuvântului,,echinocțiu”și felul în care ,,echinocțiul(de primăvară)
a fost observat și celebrat de multe culturi și civilizații antice, care l‑au
asociat cu renașterea naturii, armonia dintre lumină și întuneric și echilibrul
dintre forțele cosmice”. Astfel acest eveniment astronomic este folosit pentru
calcularea unor sărbători ca,, Paștele creștin sau Pesah‑ul evreiesc”,este un
moment când oamenii trăiesc bucuria de a cunoaște viața.
9. Asociază poezia ,Noaptea”
de Vasile Alecsandri cu un alt text literar citit ca lectură suplimentară sau
studiat la clasă, prezentând o temă comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din text
Poezia „Noaptea” de Vasile Alecsandri poate fi asociată
cu poezia „Seara pe deal” de Mihai Eminescu, având ca temă comună noaptea /
tabloul de natură crepusculară și nocturnă.
Ambele texte surprind liniștea, frumusețea și misterul
naturii lăsate în învăluirea serii sau a nopții.
În „Noaptea” de Alecsandri, cadrul de primăvară este
liniștit și răcoros, trezind în suflet o stare de reflecție, similar cu
liniștea înserării din poezia„Seara pe deal” de Eminescu, unde peisajul
exterior favorizează meditația și dorul. În poezia lui Alecsandri apar elemente
precum cerul, norii, meteorii și luceafărul, iar în poezia lui Eminescu cadrul
este completat de sat, ape, codri, luna și stele.
Poezia lui Alecsandri pune accent pe tabloul de natură ,pastelul,
exprimă trezirea ecourilor istorice – buciumul de luptă, în timp ce poezia lui
Eminescu îmbină iubirea, nostalgiile și armonia cosmică.
La Alecsandri, eul liric este discret, topit în peisaj,
pe când la Eminescu starea sufletească este proiectată într-un dialog interior
sau dorința de împlinire a iubirii sub cupola nopții.
B.
1. Încercuiește litera corespunzătoare
răspunsului corect.
Numărul literelor și al
sunetelor este același în toate cuvintele din seria:
a. „gheară”, „ceai”, „cinematograf”, „ceapă”.
b. „cercel”, „liceu”,
„germană”, „ger”.
c. „ger”, „ghem”, „cer”,
„ciudat”.
d. „cerneală”, „cer”,
„cercel”, „geografie”.
2. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect
Sunt compuse toate cuvintele din seria:
a. „totodată”, „despre”,
„cuminte”, „de pe”.
b. „înnebunit”, „astfel”, „de
la”, „dinspre”.
c. „nebunesc”, „pe la”,
„altminteri”, „Baia Mare”.
d. „Câmpulung”, „BCR”,
„aprozar”, „înnăscut”.
3. Construiește un enunț cu
omonimul cuvântului subliniat din enunțul
„E vro tabără de care sau un rond de
tricolici?”.
4. Încercuiește litera
corespunzătoare răspunsului corect.
În secvența:
„Când și când, un câine latră
la o umbră ce‑i apare”
există:
a. un substantiv articulat
nehotărât.
b. două substantive articulate
nehotărât.
c. trei substantive articulate nehotărât.
d. niciun substantiv articulat
nehotărât.
5. Selectează, din textul 1,
trei adjective diferite, pe care le vei preciza:
6. Alcătuiește un enunț
negativ în care substantivul „noaptea” să îndeplinească funcția de complement
indirect (1) și un enunț asertiv în care pronumele relativ „care” să fie
complement direct (2)
7. Precizează tipul de raport
sintactic realizat între propozițiile din secvența următoare: „Noaptea‑i dulce‑n
primăvară, liniștită, răcoroasă,
Ca‑ntr‑un suflet cu durere o gândire
mângâioasă,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de
nori,
Scuturând din a lui poale
lungi și repezi meteori.”
8. Completează spațiile libere
cu formele corecte ale cuvintelor notate în paranteze. ______________________
(dragă, feminin, plural) mele, Am aflat că în curând _______________________
(copil, plural, articulat hotărât) _______________________ (nostru) vor
participa la un concurs de _________________________ (poezie, plural, nearticulat)
și _________________________ (a vrea, modul indicativ, timpul prezent, persoana
I, singular) să știți și voi. Mi ____________________ (a plăcea, modul
condițional‑optativ, timpul prezent) să îi susținem la concurs.
SUBIECTUL AL II-lea
Scrie un text în care să
prezinți mesajul poeziei/o semnificație a poeziei,, Noaptea” de Vasile
Alecsandri.
Poezia,, Noaptea ”de Vasile
Alecsandri transmite un mesaj despre starea de liniște și de meditație pe care
peisajul nocturn o induce sufletului uman, împletind tema pastelului cu ecouri
ale istoriei naționale. Textul descrie doar un tablou static și surprinde
trecerea de la frumusețea calmă a
prezentului, o atmosferă blândă a amintirii tulburătoare a vremurilor de
restriște.
Un prim element al peisajului
este bolta cerească, descrisă ca un spațiu aflat într‑o continuă mișcare, unde
„mari insule de nori” lasă să treacă meteori,,lungi și repezi”,elemente
cosmice, sugerând o legătură vie între lumea terestră și cer. Focul tainic de
pe deal aduce o notă de mister, făcând
trecerea de la planul real la cel de poveste.Întrebările retorice accentuează misterul:
cine se află lângă foc? Păstori, o ceată de voinici, o tabără sau soldați „tricolici”este
nedumerirea despre identitatea celor
care veghează în noapte. Liniștea nopții este străpunsă de sunetul unui bucium
din munți,iar sunetul trezește amintirea „celor timpuri negre, crude”, a
epocilor de luptă în care buciumele chemau la oaste împotriva dușmanilor „Şi la
lupte sângeroase pe români îi deşteptau.”Trecerea bruscă la timpul prezent
evidențiază un contrast puternic: „Acum însă viaţa-i lină; ţara doarme-n
nepăsare!”Acum sunetul izolat al unui câine care latră la o umbră subliniază
tăcerea adâncă și starea de adormire a lumii.
Mesajul este susținut de figuri
de stil expresive. Epitete: „dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă, mângâioasă,
repezi meteori, foc tainic, timpuri negre, crude.”Comparații: „un foc strălucește / Ca un ochi roș de balaur care‑adoarme
și clipește” accentuează atmosfera de basm a nopții, este o personificarea
focului; „Ca-ntr-un
suflet cu durere o gândire mângâioasă” arată legătura dintre starea psihică și
natură.Personificarea „țara doarme‑n nepăsare” subliniază contrastul dintre
zbuciumul istoric de odinioară, vestit de buciume, și liniștea deplină a
prezentului. Sentimentul dominant este de nostalgie împletită cu o pace
contemplativă. Această emoție este justificată de evocarea „timpurilor negre,
crude”, care transformă sunetul buciumului dintr‑un semnal de alarmă într‑un „suvenir”,o
amintire îndepărtată.
Finalul poeziei, prin imaginea broaștelor care
privesc spre luceafăr, exprimă o stare de încremenire și admirație, în care
întreg universul pare să se reculeagă sub vraja unei nopți de primăvară ce
aduce „mângâiere” sufletului îndurerat.
Semnificația poeziei constă în
exprimarea legăturii dintre om și universul nocturn, care devine un spațiu al
regăsirii și al mângâierii sufletești. Peisajul este o stare de spirit,
liniștea deplină a prezentului oferind ocazia unei reflecții asupra trecutului.
Noaptea de primăvară simbolizează pacea regăsită a unei țări care, după
perioade de zbucium, își caută liniștea sub privirea ocrotitoare a cerului
înstelat.
Poezia nu este doar un simplu
peisaj nocturn, Alecsandri folosește cadrul natural liniștit, pentru a
contrapune eroismul trecutului,simbolizat de bucium și lupte, cu starea de
liniște a prezentului.
