un test interesant:

 

Textul 1

CELLINO: Dorința mea cea mai îndrăzneață este să mă primiți ca pe un tânăr și ascultător învățăcel ... Nu voi fi tot atât de puternic ca Nicola, dar nădăjduiesc să fiu tot atât de credincios ca el. Dispuneți de viața mea, cu o poruncă.

PIETRO (cu o sforțare s-a ridicat din jilț, se plimbă agitat prin încăpere, pe urmă se oprește chiar în fața lui Cellino): Ce vrei să spui? Cu cine crezi că mai vorbești...? Ce ai dumneata să mai înveți de la un om ca mine?

CELLINO: Să privesc spre cer... Să fiu loial și brav... Să nu mă încleștez becisnic* de viață... nu e nevoie decât să mă lași în apropierea dumitale, căci apropierea dumitale transformă oamenii... singură. Învață-mă, te rog, meșteșugul de a fi puternic ca dumneata.

PIETRO (fierbând): Puternic ca mine? (se frânge deznădăjduit) Ah, prea târziu, prea târziu, (cade în jilț) prea târziu...

CELLINO (cu o inimă de brad care descoperă înălțimile): Sunteți omul pe care nu numai ai lui și prietenii, ci un popor întreg ar trebui să fie fericit că-l are ... Conte, nu v-am spus totul...S-au mai întâmplat și alte fapte care vă luminează ca pe un munte. N-am stat la acea vie decât două săptămâni...Vinerea trecută am plecat cu flota, după ce am cerut înapoi comanda fregatei** „Vellocitta”... Luni, flota venețiană a întâlnit flota pirată în dreptul insulei Corfu. Mi-a fost rușine de ce am văzut... Navele noastre se încurcau unele pe altele, atacau pe rând și greșit... O lașitate care m-a abătut... Se trăgea de formă, de la distanțe atât de mari, încât ghiulele cădeau în apă... Norocul nostru a fost că nici dușmanul nu era mai priceput, nici mai îndrăzneț... Lupta, ca să zicem că a fost luptă, așa cum pretinde comandantul, s-a terminat nedecisă... Luni seara, pe când navigam înapoi, trist, înspre Veneția, am înțeles ce nesocotită a fost Republica și ce am pierdut toți câți nu te-am înțeles.

PIETRO: Astăzi nu mai cred că eu aș fi izbutit mai mult decât Elmo Starotti...

CELLINO  (cu un zâmbet de nemărginită admirație): Numai faptul că ați fost nemulțumit de armătura vaselor și arată că nu ați fi mers pe același drum cu Starotti. Dar chiar dacă ați fi pornit cu aceeași flotă și aceiași oameni... altul ar fi fost rezultatul... pentru că n-ar fi mai fost chiar aceiași oameni... ar fi fost și ei schimbați ca mine...

PIETRO (întârziat în îndoială și pustiu): Cât mă îndoiesc...

CELLINO: N-ar mai fi fost lași... Ar fi înțeles și ei ceea ce am înțeles eu. Ar fi înțeles ce preț are propria ta viață anume când te poți dezlipi de ea... Când ești gata oricând să renunți la ea... Atunci abia poți înfăptui lucruri fără seamăn și tocmai prin aceste înfăptuiri viața își capătă prețul. Gândul becisnic de a o păstra neapărat, fereala continuă te face să faci greșeli peste greșeli și te paralizează când ești atacat.

PIETRO (clătinându-se în cuget ca un om care a avut țeasta despicată): Cavalere, crezi oare cu adevărat că eu pot schimba oamenii...?

CELLINO: Da... Numai simplul fapt că se poate descoperi că există oameni ca dumneata pe lume și sporește puterile, limpezește gândurile”...

                                                                                                       (Camil Petrescu,,Act venețian”)

* becisnic – vrednic de compătimire, neputincios.

** fregată – vas de război.

Textul 2

,,Enciclopedia religiilor, coordonată de către Mircea Eliade, menționează următoarele structuri: definiția de bază (eroul ca om cu puteri uriașe, puse în slujba comunității, opus unui monstru) generalizează pe logica eroului  civilizator:  acesta  e  semizeu,  jucând  adesea rolul de erou eponim* al unui oraș sau al unui grup uman,  „prin  încorporarea  identității  poporului  sau  a grupului” cu care ei se identifică. Eroii asigură „centrul simbolic” al unei comunități, fiind modele de conduită; ei erau venerați pentru protecția asigurată în cazul bătăliilor sau ca divinități protectoare ale fertilității.

În multe culturi, statutul de erou se dobândește prin degradarea unor zei al căror cult își pierde importanța sau, dimpotrivă, prin apoteoza** unor muritori cu merite deosebite.”

                                              (adaptare după Ștefan Borbély,, De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul”)

* eponim – (persoană) care dă numele unui oraș, unui loc, unei opere etc.

* apoteoză – slăvire, glorificare.

A.

1. Transcrie, din textul 1, două secvențe prin care se descrie lupta dintre flota venețiană și flota pirată.

2..Dorința lui Cellino este:(textul 1)

a) să fie mai puternic decât Nicola;

b) să fie primit ca învățăcel de către Pietro;

c) să fie mentorul lui Pietro;

d) să fie mai devotat decât Nicola.

3..Flota venețiană întâlnește flota pirată:(textul 1)

a) vineri seara;

b) luni;

c) după două săptămâni de pregătire;

d) într-o zi nedefinită.

4. Cellino se întoarce de la luptă cu un sentiment de:(textul 1)

a) resemnare;

b) mulțumire;

c) indiferență;

d) tristețe.

5.Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

                                          Enunț                                                               Adevărat                           Fals

a) Cellino dorește să învețe de la Pietro să fie loial și brav.

b) Pietro se consideră un om puternic.

c) Cellino refuză să preia comanda fregatei „Vellocitta”.

d) Flota venețiană întâlnește flota pirată în dreptul insulei Corfu.

e) Enciclopedia religiilor este o lucrare coordonată de Mircea Eliade.

f) Eroii sunt modele de conduită.

6. Transformă vorbirea directă din replica de mai jos în vorbire indirectă, precizând două modificări care s-au produs:

„CELLINO:Dorința mea cea mai îndrăzneață este să mă primiți ca pe un tânăr și ascultător învățăcel... Nu voi fi tot atât de puternic ca Nicola, dar nădăjduiesc să fiu tot atât de credincios ca el. Dispuneți de viața mea, cu o poruncă.”

==Dorința cea mai îndrăzneață a lui este să fie primit ca un tânăr și ascultător învățăcel...Nu va fi atât de puternic ca Nicola,dar nădăjduiește să fie tot atât de credincios ca el.Roagă să se dispună de viața lui cu o poruncă.

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență din fiecare text.

 Pietro Gralla este un om cu un caracter complex, un adevărat exemplu de vitejie, curaj și bun comportament pentru cei din jurul său.Cellino îl are pe Pietro drept exemplu: puternic, autoritar, priceput, viteaz, curajos și îl roagă să-l accepte ca învățăcel.

8. Crezi că Pietro ar putea fi considerat un model comportamental?

Motivează-ți răspunsul valorificând textul 1.

  Cellino evoluează de la statutul de aventurier superficial la cel de însetat de cunoaştere, alegându-l pe Gralla drept maestru,  este cel de însetat de cunoaştere, alegându-l pe Gralla drept maestru,îl vede ca un erou,pentru el un model de la care să învețe să fie loial și brav,crede că apropierea de el  transformă oamenii. Pietro este un exemplu nu numai pentru ai lui și prieteni,ci un popor întreg ar trebui să fie fericit că-l are .Este omul care,alegând drumul drept poate schimba oamenii din jur.Deși se îndoiește de felul lui, Pietro apare ca un ambiţios luptător, spirit patriotic,este gata de sacrificiu propriei vieți, înfăptuind lucruri deosebite și tocmai prin aceste înfăptuiri viața își capătă prețul.

9. Asociază fragmentul extras din ,,Act venețian”, de Camil Petrescu, cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o  valoare  morală/culturală  comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

 Un personaj asemănător lui Pietro Gralla este Lancelot,unul din cavalerii ,,mesei rotunde”ai regelui Arthur.Lancelot este tipul ideal al cavalerului viteaz, cinstit, cel mai respectat om de la curte, imediat după rege.Este simbol al cavalerismului prin loialitate, cunoscut sub numele de ,,Cel mai bun cavaler din lume."Ca și Pietro se află în război cu el însuși și totuși amândoi se fac remarcați prin curajul si priceperea în luptă.,, Să vină cu mine, zise Lancelot, toţi cei care vor să mă urmeze... nu-i cavaler pe lume împotriva căruia să nu lupt până ce unul din noi nu se recunoaşte învins, chiar de-ar fi el un uriaş.”   Pietro Gralla întruchipează omul superior,un erou.... pe care Cellino îl roagă să-l primească ca pe un tânăr și ascultător învățăcel,văzându-l,,loial și brav”,iar,, apropierea dumitale transformă oamenii... Numai simplul fapt că se poate descoperi că există oameni ca dumneata pe lume și sporește puterile, limpezește gândurile.” . Pietro este un exemplu nu numai pentru ai lui și prieteni,ci un popor întreg ar trebui să fie fericit că-l are.

    Sau:

Ştefan cel Mare în portetul cronicarului Grigore Ureche este prezentat prin curajul de a-şi risca viaţa, îi învaţă pe ceilalţi legea învingătorului: totdeauna înainte, niciodată înapoi, niciodată îndărăt. „La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se vîriea, ca văzându-l ai săi, să nu îndărăptieaze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia .” Această introduce un element nou în portretizare, element ce va fi amplificat ulterior: identificarea domnitorului cu cei pe care îi conduce, cu „ai săi", al căror exponent excepţional devine.Ca și Pietro și Ştefan urcă la treapta de întrupare a unui individ excepţional la aceea de identificare cu un popor, apoi la cea de reprezentant al condiţiei ontologice a omului. Ştefan, prin curajul de a-şi risca viaţa, îi învaţă pe ceilalţi legea învingătorului: totdeauna înainte, niciodată înapoi, niciodată îndărăt. Permanenţa speranţei, care ţine de condiţia fiinţei, îl identifică pe domnitor nu numai cu poporul ce luptă alături de el, ci şi cu o ipostază general-umană: cu acela care „a căzut jos" se poate ridica deasupra birui­torilor.

B.

1. Conțin vocale în hiat toate cuvintele din seria:

a) credincios, nădăjduiesc;

b) fiu, menționează;

c) seara, viața;

d) (a) înfăptui, propria.

2..Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria:

a) strúcturi, mónstru, popórului, mérite;

b) báză, logíca, asigúră, prótecția;

c) putéri, civilizatór, céntrul, deosebíte;

d) eróul, idéntității, modéle, oráș.

3. Sinonimul cuvântului subliniat din enunțul:

„Nu voi fi tot atât de puternic ca Nicola, dar nădăjduiesc să fiu tot atât de credincios ca el.”, este:

a) habotnic;

b) încrezător;

c) loial;

d) nesupus.

4. Nu există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:

a) „ar fi fost și ei schimbați ca mine”; Am folosit multe mine pentru desen.

b) „Să privesc spre cer”; Era limpede ca un cer de vară.

c) „Să fiu loial și brav”; Am un fiu  de care sunt mândră.

d) „N-ar mai fi fost lași ...”; E bine să lași oamenii să te ajute.

5. Transcrie două subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:

„Luni seara, pe când navigam înapoi, trist, înspre Veneția, am înțeles ce nesocotită a fost Republica și ce am pierdut toți câți nu te-am înțeles.”

6. Formulează un enunț asertiv în care substantivul „erou” să fie complement prepozițional și un enunț interogativ în care pronumele „fiecare” să fie complement direct.

7. Transcrie  propozițiile  din  fraza  următoare,  precizând  felul acestora:

„Ar fi înțeles și ei ceea ce am înțeles eu.”.

8. Într-un mesaj distribuit în mediul online ai identificat o serie de erori:

„Legenda despre acest erou este originală din Arabia, dar a existat multe alte versiuni. Fi-ți atenți la detalii, sursele parcurse vă oferă numeroase informați!”.

Rescrie textul, corectând greșelile, indiferent de natura lor.

SUBIECTUL AL II-LEA

Imaginează-ți că poți intra în dialog cu Cellino, personajul din primul fragment.

Realizează un text dialogat, de 8–10 replici, în care să îi prezinți un alt model comportamental, inspirat dintr-un film, dintr-o carte citită sau din viața reală.

Textul va cuprinde prezentarea unei emoții/a unui sentiment, o secvență explicativă și o secvență argumentativă.

Te numești Paul/Paula.

 

   M-am așezat lângă unul din cei doi lei din Piața San Marco din Veneția și în jurul meu s-au strâns  porumbeii prietenoși.Deodată a apărut un tânăr îmbrăcat altfel decât turiștii ce se plimbau curioși,privind dantelăria de piatră,mulțimea de statui a Bazilicii San Marco.L-am recunoscut după îmbrăcăminte(văzusem un personaj asemănător la teatru și în pozele de la Carnavalul din februarie),era parcă din secolul al 18-lea,purta cizme înalte ce treceau de genunchi,pantaloni negri,cămașă albă cu mâneci largi,o vestă cenușie strânsă cu o curea lată,închisă cu cataramă din metal.Pe cap avea o pălărie, împodobită cu pene de păun, cu boruri mari ce-i acoperea fața.Era Cellino,așa scria pe o manșetă a mânecii, un personaj din piesa de teatru,,Act venețian.”

-Buongiorno signor Cellino!sunt Paul,un tânăr turist care a citit despre aventurile tale într-o piesă de teatru.

-Sunt încântat!Am revenit în Veneția și sunt uimit de ceea ce văd.În vremurile în care am trăit eram socotit un aventurier superficial,dar datorită lui Pietro Gralla,comandant al flotei venețiene,un cavaler al demnității și loialității,m-am schimbat.

-Atunci,eu îți voi prezenta un alt cavaler, Sir Lancelot du Lac, a fost unul dintre Cavalerii Mesei Rotunde din Camelot și cel mai de încredere al regelui Arthur și cel mai respectat om de la curte,ce a jucat un rol important în victoriile repurtate de acesta. Pe drumul spre Anglia, pentru a se alătura mesei rotunde a lui Arthur, Lancelot este provocat de un cavaler îmbrăcat în armuri negre. El îi provoacă pe tânărul Lancelot la o lovitură înclinată, pe care Lancelot o câștigă cu ușurință. Forța și dexteritatea lui sunt de neegalat cu orice alt cavaler pe care Arthur l-a văzut. Cavaleri regelui urmau un cod strict al onoarei ce îi obliga să nu ucidă, să fugă de trădare, să arate milă, să îi ajute pe ce în nevoie, să nu lupte pentru certuri mărunte 

-Interesant!Spune-mi cum era acest Lancelot?

-Lancelot este luptătorul perfect – nu avea duşmani, nu se temea de nimic, şi nimic nu-l lega de un anumit loc. El vine în Camelot nu pentru glorie sau titlul de cavaler, ci pentru dragostea frumoasei Guinevere de Leonesse.Guinevere a promis că se va căsători cu regele Arthur nu numai pentru că armata lui îi va proteja ţara ei, ci şi pentru că iubeşte felul său înţelept şi blând de a fi. Însă când se pregăteşte să intre în Camelot ca nouă regină a regatului, o întâlnire întâmplătoare cu Lancelot trezeşte emoţii intense în ea.

-Cum îi primește regele pe cei doi?

-Arthur îi primeşte pe amândoi cu inima deschisă în oraşul său, fără să se gândească că va urma o trădare. Povestea spune că acest cavaler își va trăda regele și va avea o aventură cu Guinevere.Ea își dorește să-i fie credincioasă soțului ei mai vârstnic și încearcă să-și înăbușe sentimentele față de curajosul cavaler. Regele Arthur nu bănuieste nimic și nu pune niciun moment la îndoială loialitatea cavalerului, dar va veni un moment în care își va da seama că încrederea sa nețărmuită i-a fost înșelată. 

-Care este finalul lui Lancelot?Eu,cavalerul Cellino,am mers la Pietro Gralla și l-am rugat să mă primească ca pe un tânăr și ascultător învățăcel,promițându-i că-i voi fi credincios,i-am spus așa:,,dispuneți de viața mea, cu o poruncă.”

- Se spune că Lancelot și-a petrecut ultimele zile ca un călugăr pustnic, iar Guinevere ca o călugăriță la mănăstirea Amesbury.Știi ce?acum la Veneția este Festivalul de Film și poate la Palazzo del Cinema vei urmări filmul din 1995,,Cavalerii Mesei Rotunde”cu actorii:Richard Gere,Sean Connery,Julia Ormond și alții, filmat în Regiunea Cornwall din  sud-vestul extrem al Angliei.

-Cinema?ce cuvânt ciudat!mai bine zbor spre locul din Anglia și poate îi voi întâlni pe cavaleri....

Și s-a făcut nevăzut asemenea unui porumbel ce zboară spre cer.M-am trezit brusc și am înțeles că totul a fost un vis,poate din cauza soarelui de amiază.Am plecat și un băiat a alergat după mine spunându-mi că am uitat să iau de pe piatra unde am stat câteva pene de păun.

Ciudat!de unde erau???????

 

un test pentru începutul pregătirii evaluării tale :

Textul 1

,, Ce schimbătoare e la munte
Lumina; cât ai scăpăra,
Un curcubeu a-ntins o punte
Din casa mea pân'la a ta.

Şi-un gând, un gând nebun îmi vine!
- Aşa-s poeţii uneori –
Să mă avânt până la tine
Pe puntea asta de culori.

Cu fruntea de lumini brăzdată
Să urc tăriile cereşti
Şi, când nici nu te-aştepţi, deodată
Să-ţi bat cu degetu-n fereşti..

Dar când să urc, frumoasa punte
S-a dărâmat, - ş-acuma norii
Au tras perdeaua cătră munte:
Nebuni sunt, Doamne, visătorii!”

                                                       (,,Curcubeul”de Dimitrie Anghel) 

Textul 2

,,Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se mani-festă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lu-mina soarelui se refractă* în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont.

  Centrul  curcubeului  este  în  partea opusă soarelui față de observator. Trece-rea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod tradițional curcubeul este descris ca având un anumit număr de cu-lori; acest număr diferă de la o cultură la alta,  de  exemplu  în  tradiția  românească secvența culorilor este adesea prezentată astfel:  roșu,  portocaliu  (oranj),  galben, verde, albastru, indigo și violet și memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roșu în exteriorul arcului la violet în interior. În condiții de vizibilitate bună, uneori se poate observa și un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare și cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine supe-rioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea și al patrulea sunt și mai slabe și se află de aceeași parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea. Același fenomen are loc și în alte condiții, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă sursă de lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâni arteziene, cascade, stropitori etc., cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide și transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică ș.a.m.d. Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfața dintre apă și aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracție, care amplifică separarea culorilor.”

                                                                                      (ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu)

*a se refracta – a devia la trecerea dintr-un mediu în altul, suferind fenomenul de refracție.

A.

1. Transcrie, din textul 1, un vers din care reiese spațiul descrierii.

2.Peisajul montan este surprins(textul 1)

a) într-o zi cu soare;

b) înainte de ploaie;

c) după ploaie;

d) în timpul ploii.

3. Poeții sunt asociați cu:(textul 1)

a) tinerii;

b) visătorii;

c) îndrăgostiții;

d) nepăsătorii.

4.Tema poeziei este:(textul 1)

a) copilăria;

b) timpul;

c) natura;

d) natura asociată cu iubirea.

5.Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 

              Enunț                                                                               Adevărat                         Fals

a) Lumina de la munte este scăpărătoare.

b) Curcubeul este o punte de culori.

c) Frumoasa punte s-a dărâmat din cauza vântului.

d) În mod tradițional, curcubeul este descris ca având un anumit număr de culori care diferă de la o cultură la alta.

e) Ordinea culorilor este de la violet, în exteriorul ar-cului, la roșu în interior.

 f) Separarea culorilor în curcubeu începe în momentul în care lumina albă de la soare intră în picătura de apă și suferă mai întâi o refracție.

6. Menționează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul următor, menționând felul acestora.

           ,, Ce schimbătoare e la munte
               Lumina; cât ai scăpăra,
               Un curcubeu a-ntins o punte
               Din casa mea pân'la a ta.”

                             măsura de 9/8/9/8 silabe; rima încrucișată; strofa de tip catren;

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență din fiecare text.

    O legătură care se poate stabili între cele două texte,la nivelul conținutului, este descrierea curcubeului, realizată cu mijloace diferite în fiecare dintre acestea.

În primul text, curcubeul devine motivul inspirației poetice, pretext pentru exprimarea sentimentelor de bucurie și entuziasm pe care îndrăgostitul dorește să le împărtășească ființei iubite. Descrierea este realizată cu mijloace artistice, remarcându-se limbajul expresiv, bazat pe sensul figurat al cuvintelor.

În cel de-al doilea text, nonliterar, este prezentat fenomenul optic care apare atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. Observațiile sunt prezentate cu obiectivitate și cu rigoare științifică, iar cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu.

8. Care crezi că sunt sentimentele și stările sufletești transmise de poet în textul ,,Curcubeul”? Justifică-ți răspunsul,valorificând textul dat.

  Curcubeul trezește în sufletul poetului sentimente de încântare, de admirație, de bucurie care ating înălțimea entuziasmului:„Și-un gând, un gând nebun îmi vine!”. Aceste stări și trăiri sufletești se vor a fi împărtășite cu iubita, iar curcubeul, „puntea asta de culori”, ar putea stabili o legătură între cei doi îndrăgostiți. Vremea schimbătoare face ca norii să alunge curcubeul, provocând tristețea contemplatorului, aspect sugerat prin structura excla-mativă: „Nebuni sunt, Doamne, visătorii!”.

9. Asociază poezia ,,Curcubeul”, de D. Anghel, cu un alt text literar studiat în clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o temă comună, prin referire la o secvență relevantă din fiecare text.

  Poezia ,,Curcubeul” de D. Anghel poate fi asociată cu o altă poezie cu același titlu de Nicolae Labiș. Ambele poezii au ca temă iubirea sinceră, cu un mesaj plin de pasiune,  trăiesc sub imaginea curcubeului, a descoperirii propriului suflet ,a luminii și a lumii:,,am văzut un curcubeu”//,,un curcubeu deasupra sufletului meu”-  simbol al vieții, speranței, făgăduinței, armoniei, înălțării spirituale.Curcubeul este puntea azvârlită între două lumi,între două locuri ale vieții-casa,iar îndrăgostitul devine un zburător pe arcul multicolor,urcând,,tăriile cerești”;este momentul când întreaga natură și omul îndrăgostit se transformă într-un,,cântec sfânt.”Strigătul:,, Nebuni sunt, Doamne, visătorii!”;// Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.”exprimă sentimentul puternic, generat de o dorință arzătoare exprimat prin lirismul confesiv. Starea lirică a poetului este plină de încântare într-un univers intim,înconjurat de arcada colorată a luminii iubirii și a speranței.  

B.

1..În cuvântul „perdeaua” există:

a) un triftong;

b) doi diftongi;

c) doi diftongi și un hiat;

d) un hiat.

2. Sunt derivate toate cuvintele din seria:

a) schimbătoare, tărie, visător, românească;

b) schimbătoare, curcubeu, deodată, stropitoare;

c) ceresc, deodată, stropitoare, picătură;

d) tărie, visător, infinitate, picătură.

3. Alcătuiește o propoziție cu un omonim al unuia dintre cuvintele din enunțul următor:

 „În condiții de vizibilitate bună, uneori se poate observa și un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare și cu ordinea culorilor inversată”.

4..Există o relație de sinonimie între cuvintele subliniate din seria:

a) „Un curcubeu a-ntins o punte”; „Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui față de observator.”

b) „Lumina albă de la soare”; a făcut noapte albă.

c)  „Ce schimbătoare  e  la  munte  Lumina”;  are  atitudine nestatornică.

d) „Să urc tăriile cerești”; urc cu atenție scările.

5. Transcrie, din fragmentul de mai jos, trei predicate, precizând felul lor.

„Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea și al patrulea sunt și mai slabe și se află de aceeași parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea.”

6. Transformă în propoziție subordonată partea de propoziție evidențiată, precizând felul subordonatei.

„Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă.”7. 7.Formulează un enunț imperativ în care verbul „a observa” să aibă funcția sintactică de predicat și un enunț asertiv în care pronumele posesiv „a ta” să aibă funcția sintactică de atribut.

8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui admirator al frumuseților naturii, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

„Nu  cred  că  există  cineva  care  să  rămână  indiferent  în  fața ___________ (frumusețe, singular, genitiv, articulat hotărât) unui curcubeu. Natura ne încântă de fiecare dată cu magia _____________ (fenomen, plural, genitiv) fenomenelor ei, fie că privim o cometă, aurora boreală, o eclipsă sau __________ (curcubeu, plural, articulat hotărât, acuzativ).”

SUBIECTUL AL II-LEA

Imaginează-ți că ai avut un vis în care zburai spre un curcubeu. Redactează o pagină de jurnal, care să cuprindă prezentarea unei emoții/a unui sentiment din timpul visului, o secvență descriptivă.

                                      Data redactării jurnalului este 20 iulie 2024.

                                                                                                                  joi, 20 iulie 2024,

Azi-noapte am avut un vis minunat, care mi-a umplut sufletul de o bucurie necunoscută până acum. M-am culcat mai târziu ca de obicei, pe la unsprezece și jumătate, deoarece am urmărit filmul ,,Vrăjitorul din Oz”, ecranizare a romanului cu același titlu, de L.F. Baum. Am închis ochii, în timp ce în urechi îmi răsuna încă melodia pe care o interpreta Judy Garland, „Over the Rainbow”. Deodată, mă aflam la geam, era dimineață și un strălucitor curcubeu își desfășura culorile pe albastra pânză a cerului. Parcă mă chema! Am întins mâna spre el și am simțit cum încep să mă ridic de la pământ. Forța gravitațională dispăruse, eram ușor ca un fulg, puteam zbura ca o pasăre, vâslind cu mâinile aerul. Ce emoție extraordinară! Zburam, dar fără efort, iar senzația de libertate era deplină. Mă îndreptam spre curcubeu, în timp ce priveam peisajul care se întindea dedesubt: iarba verde avea o culoare atât de intensă, era smălțuită cu flori multicolore ce fremătau în adierea vântului, copacii își întindeau spre mine crengile ca niște brațe, iar păsările mă înconjurau cu ciripitul lor vesel, conducându-mă. Eram din ce în ce mai aproape și reușeam să văd nu doar un curcubeu, ci nenumărate curcubeie pe care, în mod obișnuit, nu le putem distinge cu ochiul liber, curcubeie concentrice, având ordinea culorilor inversată. Era ca și cum nenumărate raze de lumină treceau printr-o sferă transparentă. Știam de la fizică despre lumina albă care suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. Când am pătruns în caruselul de culori, o melodie suavă s-a auzit, de parcă o harfă uriașă vibra. Melodia a crescut în intensitate, până ce, treptat, culorile curcubeului au început să pălească și ... m-am trezit. Era ceasul deșteptător care suna,pentru că urma să mă-ntâlnesc cu,, colegii-fizicieni.”

Nu le-am povestit visul,sigur urmau glume,râsete....așa că ești singurul meu prieten tăcut căruia por să-i povestesc orice fantezie,orice trăire a mea la anii de adolescent!!!!!!!!!!!

 Pe curând....și-ți voi scrie tot ce trăiesc și tot ce mă bucură....

 

un test pentru începutul pregătirii evaluării tale:

 

 

Textul 1

,, Departe sunt de tine şi singur lângă foc,
Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc.
Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit,
Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit.
Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri,
Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri;
Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti,
Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti,
Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci,
Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni subţiri şi reci;
Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini
Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva.. apoi suspini..
Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi,
În sarutări unim noi sărmanele vieţi..
O! glasul amintirii rămâie pururi mut,
Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut,
Să uit cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult..
Voi fi bătrân şi singur, vei fi murit de mult!”

                                                                 (Mihai Eminescu, ,,Departe sunt de tine”...)

*a anina – a agăța.

Textul 2

,,A iubi înseamnă a-ți arăta grija față de ceilalți, a conține, a mângâia, a alina, a oferi sprijin, a îmbrățișa pe cel pe care-l iubești. Iubirea aceea în care simți cum faci parte din cel de lângă tine, [...] așa cum copilul este o parte din tine, tu ești o parte din părinții tăi, cu toții ne aparținem și suntem o parte din acest întreg. Învățăm să iubim în copilărie, în prima noastră relație de dragoste, aceea cu pro-pria mamă, iar modul cum am fost iubiți atunci ne învață cum să iubim la vârsta adultă. Dacă în copilăria noastră primim critică, dezaprobare, nemulțumire, ne vom forma o stimă de sine redusă, care se va observa în comportamente de evitare, de lipsă de prețuire, de agresiune sau de abandon. În fiecare adult există un copil care se reactivează emoțional la frustrarea produsă de anumite persoane cu care intrăm în contact, la fel cum o făceau părinții noștri în copilărie cu noi. Modelele atașamentului care se formează în copilărie și pe care le dezvoltăm ulterior sunt atașamentul sigur (cel în care suntem conținuți sănătos afectiv), atașamentul evitant (este cel în care copilul trăiește într-un mediu steril emoțional, iar la vârstă adultă insistă că nu-și aduce aminte de experiențele din copilărie), atașamentul ambivalent (este cel în care copilul trăiește într-un mediu instabil privind disponibilitatea și atenția părinților) și atașamentul dezorganizat (cel în care părinții își modifică abrupt stările de spirit, ceea ce produce dezorientare pentru copil). Așadar, modul cum suntem iubiți și modul cum ne iubim copiii duce la felul în care vom iubi, ne vom arăta atașamentul, grija, respectul, bunătatea față de cei din jur. Dar mai cred și că se poate învăța cum să iubești dacă rămâi deschis și cauți să te cunoști. Corpul și mintea noastră nu sunt făcute să sufere activ pentru totdeauna și tocmai de aceea cred că iubirea se învață și o căutăm instinctual. Dr. Siegel, medic psihiatru și specialist în neuroștiințe, spune că relațiile de iubire, de sprijin sunt cele care generează stări de bine precum gratitudinea, o perspectivă binevoitoare, de prețuire, și o atitudine de bunătate ce ne conectează într-un mod complex de înțelegere între noi pe care le putem cultiva și învăța, și implicit ne putem crește calitatea vieții. Închei acest text despre iubire prin atașarea unei parabole indiene pe care o văd ca fiind reprezentativă pentru ce înseamnă a iubi („Piatra femeii înțelepte”, autor necunoscut, culeasă de scriitorul A. Lenehan). „O femeie înțeleaptă aflată în călătorie în munți găsește într-un pârâu o piatră prețioasă. În ziua următoare se întâlnește cu un alt drumeț care este înfometat, iar femeia înțeleaptă își deschide desaga pentru a împărți hrana. Drumețul înfometat văzu piatra prețioasă și îi ceru femeii să i-o dea. Ea i-a dat-o fără să ezite. Călătorul a plecat, bucurându-se de norocul lui. Știa că piatra este suficient de valoroasă cât să-i ofere siguranță pentru tot restul vieții. Însă, câteva zile mai târziu, omul s-a întors și i-a înapoiat piatra femeii înțelepte. «M-am mai gândit», a spus el, «știu cât de valoroasă este piatra, însă ți-o dau înapoi în speranța că îmi poți da ceva chiar mai prețios. Dă-mi ce ai înăuntrul tău de te-a făcut să îmi dai piatra»”.

                                                              (Cătălina Dumitrescu, ,,Despre iubire, din perspectivă psihologică”)

A.

1.Notează, din textul 1, două elemente ale cadrului conturat în poezie.

2.Atașamentul dezorganizat(textul 2)

a) duce la iubire superficială;

b) produce tulburare pentru copil;

c) nu afectează relațiile cu ceilalți;

d) înseamnă a oscila între sentimentele pentru părinți

3.Învățăm să iubim(textul 2)

a) în copilărie;

b) în adolescență;

c) la maturitate;

d) toată viața.

4.Modul în care îndrăgostitul percepe absența iubitei este sugerat de secvența (textul 1)

a) „Departe sunt de tine și singur lângă foc”;

b) „Ş-atuncea dinainte-mi prin ceață parcă treci”;

c) „O! glasul amintirii rămâie pururi mut”;

d) „Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit.”

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.  

                            Enunț                                                                                                  

                                                                                                                 Adevărat                              Fals

a) În poezie sunt prezente detalii cu privire la gesturile iubitei.

b) Iubita nu este o prezență concretă.

c) Frustrările din copilărie se uită repede și ușor.

d)  Corpul  și  mintea  noastră  pot  să  reziste  la  suferință activă.

e) Dr. Siegel crede că prin relațiile de iubire ne putem crește calitatea vieții.

f) Modul în care suntem iubiți va determina modul în care iubim.

6. Menționează, în câte un enunț, două figuri de stil diferite identificate în secvența de mai jos:

„Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri,

Redeșteptând în față-mi trecutele nimicuri;

Cu degetele-i vântul lovește în ferești,

Se toarce-n gându-mi firul duioaselor povești,

Ş-atuncea dinainte-mi prin ceață parcă treci,

Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni subțiri și reci;”

   metafora – ,,aducerile-aminte pe suflet cad în picuri”

   inversiuni epitete:,, trecutele nimicuri.... duioaselor povești”

   personificare:,, Cu degetele-i vântul lovește în ferești”

   epitet dublu:,, cu mâni subțiri și reci;”

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență din fiecare text.

O legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între cele două texte, este tema iubirii.

În primul fragment, intensitatea sentimentului de iubire este prezentată prin raportare la suferinţa provocată de rememorarea imaginii iubitei cu ochii în lacrimi.

În cel de-al doilea text, de tip nonliterar, sunt înfăţişate aspectele psihologice ale resorturilor acestui sentiment și multiplele implicații ale sale. Iubirea se învață și o căutăm instinctual.

8. Crezi  că  oamenii  sunt  generoși  pentru  că  așteaptă  să  primească înapoi ceva?

Justifică-ți răspunsul, valorificând textul extras din articolul ,,Despre iubire, din perspectivă psihologică”, de Cătălina Dumitrescu.

  Cred că generozitatea poate fi o trăsătură înnăscută, dar şi o atitudine dobândită și exersată de-a lungul vieţii, fără a aştepta nimic în schimb. Acest aspect este subliniat în cel de-al doilea text, prin exemplul preluat din parabola indiană, care sugerează faptul că oamenii generoşi au reflexul de a dărui, necondiţionaţi de gândul că ar putea primi ceva ca recompensă, iar generozitatea este strâns legată de capacitatea acestora de a-i ajuta pe cei aflaţi în suferinţă.

9.Asociază fragmentul din poezia lui Mihai Eminescu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

   Singurătatea este, pentru poetul romantic, o realitate absolută, esenţială pentru suflet, asigurându-i acestuia o identificare desăvârşită cu el însuşi. Eminescu, fiind lipsit de posiblitatea de a o avea alături pe iubita sa, se scufundă în aminitiri dovadă fiind poeziile „Singurătate” şi „Departe sunt de tine”. Astfel, prin singurătate, el se situează la hotarul dintre real şi imaginar, dintre „viaţa stinsă” şi „duhul renăscut” al iubirii. Poetul are senzaţia că a murit demult şi că are o inimă pustiită, că între el şi iubită există o distanţă de nestrăbătut. Scufundându-se în lumina viselor, poetul încearcă a opri vremea din mers, exprimându-şi regretul şi chiar supărarea pentru curgerea implacabilă a timpului: „Şi mi-i ciudă cum de vremea/ Să mai treacă se indură”. Astfel, obsesia timpului întunecă momentele de fericire ale eroului liric.

„Departe sunt de tine” este foarte apropiată, ca atmosferă şi stare de poezia „Singurătate”. Aceasta debutează cu aceeași imagine a eului poetic, care, retras în singurătatea melancolică, lângă foc, el se scufundă în amintiri: „Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri/ Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri”.

Spre deosebire de „Singurătate”, în poezia „Departe sunt de tine” viaţa este văzută dintr-o altă perspectivă şi timpul este străbătut de deznădejdea despărţirii: totul aucum este dominat nu de singurătatea idilică, ci de perspectiva tragică: „Voi fi bătrin şi singur, vei fi murit demult”. Atmosfera poeziei este una în care fiinţa poetului pare a fi atinsăîn interiorul ființei: „Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit, / Că sunt bătrân ca iarna…”. Poetul retrăieşte emoţia unei idile trecute: „dinainte prin ceaţă parcă-mi treci”, „cu braţele-amindouă de gâtul meu te-anini”, „în sărutări unim noi sărmanele vieţi”.

„Departe sunt de tine” are un accent sfâşietor, deoarece durerea poetului e drama unei ființe superioare neînţelese, drama creatorului care ştia că neînţelegerea în iubire echivalează pentru poet cu lipsa dragostei, cu pustiirea vieţii, cu încremenirea simţirii şi secarea creaţiei.

B.

1.Sunetul „o” are doar valoare vocalică în ambele cuvinte din seria:

a) oamenii; călătorul;

b) următoare; înfometat;

c) rol; socotesc;

d) copilării; noastre.

2. Aparțin aceluiași câmp lexical cuvintele:

a) afecțiune, plăcere, bunătate, a iubi;

b) critică, dezaprobare, nemulțumire, frustrare;

c) seară, amurg, noapte, somnoroasă;

d) iubire, uitare, iertare, durere.

3. Sunt compuse ambele cuvinte din seria:

a) optzeci, departe;

b) redeșteptând, nimicuri;

c) rămâie, singur;

d) dinainte, frumuseți.

4.Sensul cuvântului subliniat în secvența ,,copilul trăiește într-un mediu instabil” este:

a) potrivit

;b) mijloc;

c) atmosferă;

d) ecologie.

5.Selectează, din fragmentul următor, trei pronume în cazuri diferite, precizându-le felul:

„...așa cum copilul este o parte din tine, tu ești o parte din părinții tăi, cu toții ne aparținem și suntem o parte din acest întreg.”

6.Formulează un enunț exclamativ în care substantivul „viață”să fie circumstanțial de timp și un enunț interogativ în care cuvântul „ce” să fie utilizat ca adjectiv pronominal.

7.Rescrie enunțul rezultat din transformarea frazei următoare într-o propoziție:

„Corpul și mintea noastră nu sunt făcute să sufere activ pentru totdeauna.”

8.Completează spațiile libere din următorul comentariu pe marginea celui de-al doilea text, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

 „(A îndrăzni, condițional-optativ, timp perfect, persoana I) __________  să  spun  că  iubirea  e  _____________  (a  prezenta, participiu) într-o manieră originală, datorită _______ (detaliu, dativ, plural) care fac legătura cu vârsta copilăriei.”

SUBIECTUL AL II-LEA(20 de puncte)

Imaginează-ți că, la finalul unei ore de consiliere care a avut ca temă:,, Iubirea”, vi se cere să descrieți persoana de la care credeți că ați învățat cum să vă exprimați acest sentiment în relațiile cu ceilalți.  Redactează un text, de cel puțin 150 de cuvinte, reprezentând intervenția ta, în care să integrezi exprimarea unei emoții/trăiri față de persoana respectivă, o secvență narativă, una descriptivă și una explicativă.

                                         Mama-model de viață

Fiecare dintre noi am avut la un moment dat un model în viață. Fie că este vorba despre tata,  un profesor sau doctorul de familie pe care l-am admirat. Încă din copilărie nu știam ce vreau să devin când voi fi mare. Răspunsurile cele mai comune erau: ,,vreau să fiu ca mama” sau “vreau să fiu doctor,profesor,aviator”. Odată cu trecerea anilor am crescut și în fiecare moment al vieții voiam să fiu asemenea cuiva. În fiecare persoana pe care o vedeam și o admiram, vedeam un model de urmat.

 Îmi spuneam: atunci când ești mic, ceea ce iți dorești este să fii ca oamenii mai mari de lângă tine.  Îi copiezi pe cei din jur și vrei să poți face ce fac ei. Măcar o dată sau de mai multe ori m-am îmbrăcat în costumul tatălui meu,pentru că îmi doream să ajung ca el. 

Pentru mine,mama este cel mai bun model în viață. Așa se întâmplă de cele mai multe ori, pentru că este ușor sa îi observ preocupările. Mama este medic,este atât de importantă,pentru că de observațiile ei depinde viața celui operat. Partea profesională a mamei a  devenit interesantă pentru mine și îmi doresc să fiu ca ea. Îi observ ușor toate preocupările din fiecare zi, începând de la treburile casnice până la profesie. O admir, pentru că face față tuturor provocărilor și pentru că este mama mea și cu siguranță nu mai este nimeni ca ea. Cine nu ar vrea să fie ca mama lui?Eu,da! Nu știu,dacă voi deveni medic,dar mă străduiesc să am atitudinea ei,îngăduința ei,purtarea ei distinsă,elegantă,vocabularul corect,cursiv și mai ales bunătatea față de oameni.Ceea ce voi dori să am de la mama e zâmbetul cu care privește oamenii,mâna plină de mângâiere,căldura glasului.Nu știu cum ar fi depărtarea față de mama și nici nu mi-o doresc,vom fi împreună acum,în viitor,în veșnicie,o voi iubi până la lună și-napoi.......

 

 

 

textul epic--,,Platanos”de Doina Ruști

 

       mai mulți prieteni mi-au spus,hohotind,că este un FACEBOOK care-mi copiază de mult timp postările (sincer! nu mă uimește,fiindcă nu ajungeam la cifra urmăritorilor de 2.983.895-astăzi).Ar fi frumos să menționeze la sfârșit cam așa: în scrierea mea m-am inspirat după blogul,,exercițiigimnaziu.blogspot.com.”

Nu voi urmări acela copieri,pentru că nu mă interesează.....dar nu e corect!!!!!!!!!!!!!

(CORÉCT, -Ă, corecţi, -te, adj. 1. Care respectă regulile, normele dintr-un domeniu dat; aşa cum trebuie. 2. (Despre oameni) Care are o ţinută, o purtare, o atitudine ireproşabilă; cinstit, leal. – Din fr. correct, lat. correctus.)

 ====elevii se pot inspira ,,,,,,,,eu scriu pentru ei!!!!!!!!!!!!!!

(apropos: 

textul epic--,,Platanos”de Doina Ruști

 (l-am publicat==joi, 17 septembrie 2020)

 

începe școala....

 

începe școala....

În noaptea începutului de septembrie copacii poartă podoabe de argint-stelele ce se transformă în flori și coborâte se pierd în uitarea cerului....devin frunze foșnitoare ce-și trimit sunetele până departe...departe...Septembrie vine cu visele verii,cu gânduri uitate în infinitul nopților de vară,cu rugăciuni spuse în șoaptă :,,lasă-mi vară cerul tău,seninul tău,căldura ta,zilele cu bucuria vacanței”....

Aud sunetul vântului transformat într-un fir de argint al clopoțelului ce-mi amintește de timpul ce aleargă spre locul unde-mi întâlnesc prietenii,cărțile,temele,notele...

                                  și iată că toamna din nou a venit...croind prin sufletu-mi cale...
  Mă întreb înaintea zilei de ÎNCEPUTUL școlii:Ce elixir trebuie să beau, ca să trăiesc numai în vară?!!!

Ce trebuie să fac să pot  mişca limbile ceasului înapoi… ca zilele să nu mai scadă şi să mă trezesc în aur aurul verii?

                             Nimic...... Nu pot face nimic....

                                            Doar să trăiesc  în visare.....

                                 Îmi bate  în geam…e vântul?…e soarele?… Aaa…. E  prima zi de școală....

SUCCESE...NOTE BUNE....MINTE LIMPEDE...TEME UȘOARE....UN AN BUUUUN!!!!!!!!!!!!!!!

test de început de pregătire

 

   Textul 1

,,Par casele palate sub vraja inserarii
Si norii le mangaie cu palme de sofran,
Si nu-i mai larg si pasnic nici insusi cerul marii
Decat acest cer vesnic si-adanc, de Baragan.

Isi salta rosii tuiuri in vanturi papusoii
Miscand sub adiere aripa de strujeni;
Tragand la care pline merg lung pe drumuri boii
Pe langa negre garduri mancate de licheni.

Cresc focuri mari de frunze cu scanteieri usoare
Spre luna incruntata, lipsita de un sfert,
Iar vantul poarta-n trambe miresme-mbietoare
De lapte proaspat muls si proaspat fiert.

Albastru cer de seara se despleteste-n sara
Si bumbi de stele rosii la geamuri se aprind
Ograzile arata cu toate in afara
Belsugul lor tacut ce il cuprind.”

                                                          (,,Toamna”de Nicolae Labiș)

*sofran – condiment ce coloreaza puternic in galben

*tui – steag turcesc ornat cu cozi de cal 

*tramba – vartej

*papusoi – porumb *bumb – nasture rotund

*strujan – tulpina porumbului, cu tot cu frunze

                    Textul 2

,,Am crescut la casa, in comuna Savarsin din judetul Arad, copilarind pe dealuri si pe vai, pana cand viata m-a dus la oras. Dar pana atunci, mi-am construit colibe, am distrus vreo cinci biciclete, m-am lovit, m-am pierdut in padure, am fost muscat de cal si cate n-au mai fost. Din 2016, dupa ce m-am intors de la Londra, am ajuns sa traiesc la munte si sa fiu liber, iar asta pentru mine inseamna mult. Daca viata mea de acum se datoreaza dealurilor si vailor pe care mi-am tocit calcaiele la un moment dat, nu stiu. Dar stiu ca dealurile nu cresc in spatele blocului si vaile nu curg la robinet. Liftul nu e bicicleta. Casa scarii nu e curte. Si cainele din desene animate nu e caine.

Cum ar fi fost la oras? Nu vreau sa stiu. Si nu stie nici fetita mea. Daca natura ar fi scris cateva recomandari pe certificatul de parinte, cu siguranta asta ar fi fost una dintre ele: sa creasca la tara!

In Londra, unde am locuit sase ani, mergeam pe strada printre mii de oameni si eram singur. Aici, la munte, cand merg singur pe drum stiu ca nu sunt singur. Ma vad satenii si ma invita in casele lor. Ma trezesc adesea cu cate o farfurie de ciorba in fata, chiar daca destinatia mea e cu totul alta. Si asta nu se intampla doar de sarbatori, ci tot timpul.

Cu toate acestea, Craciunul e frumos oriunde ai fi, daca ai oameni dragi in preajma, pentru ca e mai degraba o stare de spirit, un moment magic al intalnirii, al iertarii, al prieteniei. Si as vrea sa spun ca este cea mai minunata perioada din an, datorita colindatorilor care inca mai vin la usi cantand, datorita aerului de sarbatoare, mirosului de prajituri, zapezii si, mai ales, datorita rudelor si prietenilor, dar, de fapt, fiecare perioada din an are farmecul ei la tara. Primavara este la fel de frumoasa, odata ce aduce cu ea o resetare a vietii omului, an de an. Vara, care ne lipseste multe luni de zile, e timpul in care consumam cea mai mare parte din energie, pentru ca la tara nu ai concediu, ci profiti de timpul bun ca sa iti faci lucrarile mari din gospodarie, iar sentimentul de concediu e prezent in fiecare zi, chiar daca lucrezi. Toamna cu roadele si culorile pe care ni le daruieste isi are rolul ei intr-o viata echilibrata de la tara. Asa ca nu, iarna nu este cel mai fericit anotimp, ci este unul la fel de fericit.

Aici, acasa, la munte, Craciunul parca incepe mai repede. Am impodobit un brad deja de la inceputul lunii si vom pune podoabe pe cei replantati pe terenul casei – pentru ca noi nu aruncam brazi. Insa nu conteaza asa de mult ce e pe masa sau cat de mare e bradul impodobit langa masa, ci conteaza mai mult cine vine la masa. Familia, prietenii si vecinii care apar colindand prin zapada, ei fac ca sarbatorile sa fie Sarbatori. De cele mai multe ori am petrecut Craciunul la tara, fie in Apuseni, in ultimii ani, fie la Ghilad, in Banat, la rude, sau in timpul copilariei, la Savarsin – despre dubasii de la Savarsin gasiti o gramada de articole online. Sunetul dubelor pe vai nu poate fi egalat, parca le si aud acum, nici nu e nevoie sa inchid ochii. Am avut o copilarie plina si imi amintesc de iernile in Savarsinul acoperit de zapada, cand zilele isi intindeau orele in intunericul noptii si inca ne dadeam drumul cu saniile de pe deal. Poate faptul ca eram copil, poate sunetul dubelor, poate prajiturile mamei… poate ca toate la un loc imi rascolesc sufletul si imi aduc aminte mereu si mereu de vremea copilariei in timpul sarbatorilor. Astfel de amintiri vreau sa daruiesc fetitei mele care creste la munte.

Asadar, nu pot face comparatie intre Craciunul petrecut la sat si cel de la oras, insa eu cred ca sunt norocos sa petrec sarbatorile la tara. Chiar acum, in linistea satului, ne bucuram de zapada care deja a acoperit, aparent, o lume intreaga. De ce e frumos la sat? La sat, oamenii se ajuta. La oras, multi vecini nu se cunosc intre ei. Uneori ii desparte doar un perete, dar nu isi cunosc numele. [...]

Orasul ofera diverse oportunitati, dar in zilele noastre o fuga pana la oras nu mai inseamna mare lucru. Pe vremuri isi pregatea omul traista si carul pentru un lung drum de cativa kilometri. Astazi te sui pur si simplu in masina, in varf de munte, si iti duci copilul la teatru de papusi la oras. Ma bucur sa vad ca multe dintre traditiile si obiceiurile romanesti sunt mai popularizate ca oricand. Cand eram copil n-am vazut sau auzit atatea despre ele ca acum.

Nu am la indemana statistici, dar am postarile membrilor din comunitatea,, Mutat la tara – Viata fara ceas”, grupul Facebook care a adunat 250.000 de membri in cativa ani. Sigur, viata la tara are avantaje si dezavantaje, asa cum e peste tot in lume. Aici, pe Pamant, nu traim in paradis, ci intr-un cerc al binelui si al raului. Dar ceea ce vad, ceea ce citesc, ceea ce ascult si ceea ce traiesc, la un loc, imi creeaza un sentiment de bine cu privire la viata in mediul rural”.

                                    (Andy Hertz, „Stresul sarbatorilor. Mutat la tara”, in Dilema Veche, nr. 976/2022)

*duba – (aici) toba 

A.
1. Noteaza, din textul 1, doi termeni care fac parte din campul lexical al naturii. 2 puncte

    Termenii care alcătuiesc câmpul lexical al naturii sunt: frunze, luna, păpușoi

2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 1.

2 puncte

In sat miroase a

a) frunze.

b) lapte.

c) papusoi.

d) sofran.

Raspunsul corect: .b.

3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.

2 puncte

O traditie de Craciun specifica zonei Savarsin este

a) colindatul dubasilor.

b) gatirea prajiturilor.

c) impodobirea brazilor.

d) mersul la teatru.

Raspunsul corect: a.

4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.

2 puncte

In 2016, autorul se intoarce

a) din Banat.

b) de la Savarsin.

c) de la Londra.

d) de la Ghilad.

Raspunsul corect: c.

5. Noteaza „X” in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili daca este adevarat sau fals, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte

Textul 1                                                                                                         Adevarat/Fals

Peisajul rural prezentat este observat intr-o seara.                                A

De la camp, carutele se intorc in sat incarcate.                                       A

Deasupra satului rasare luna plina.                                                            F

Textul 2                                                                                                          Adevarat/Fals

Autorul are convingerea ca un copil trebuie sa creasca la tara.                    A

Andy Hertz si-a petrecut toate sarbatorile doar la sat.                                   F

Unii dintre cei care se muta la tara formeaza o comunitate pe Facebook .A

6. Precizeaza, in unu – doua enunturi, rima poeziei si masura primului vers. 6 puncte

         Rima încrucișată;măsura primului vers-14 silabe

7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, un element de continut comun celor doua texte date, valorificand cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte

           Un element de conținut comun regăsit în ambele texte îl reprezintă imaginea satului.

În poezie,este descrisă înserarea în câmpia Bărăganului,imaginea satului se contopesște cu cadrul ceresc. .Cuprins de,,vraja înserării”privitorul este fascinat de imaginea norilor roșietici,al cerului mării,,larg și pașnic”infinit,calm și al cerului câmpiei Bărăganului,,veșted și adânc”,palid,șters,de neatins. Tabloul are o nuanță de mister,de basm cu luna tristă,cu sclipirile luminilor,cu liniștea caselor.

În textul nonliterar, autorul prezintă efectele benefice ale vieții celor ce trăiesc la sat,comparând cu viața de la oraș. De aceea a dorit să se bucure de natură și să trăiască într-un mediu pitoresc,unde oamenii resppectă tradițiile și cunosc viața curată și demnă.

8. Crezi ca viata la sat este mai placuta decat viata la oras? Motiveaza-ti raspunsul, in 50 – 100 de cuvinte, valorificand textul 2. 6 puncte

 Între mediul la sat şi cel de la oraş diferenţele sunt extrem de mari , însă ambele prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje destul de tentante. Viaţa la ţară, de multe ori se dovedeşte mai ieftină decât cea de la oraş, în primul rând pentru că tentanţiile costisitoare sunt puţine iar mâncarea provine de cele mai multe ori din propria gospodărie. Este aer curat,cântecul păsărilor din pomi și din curte,iar oamenii sunt mai sănătoşi, mai voioşi şi plini de energie,trăiesc în aer liber. Cercetătorii afirmă că viaţa la ţară, în aer curat, cu multă mişcare şi alimentaţie în proporţie de peste 80% naturală, adaugă încă 10 ani speranţei de viaţa. Viața la oraș înseamnă aglomerație,zgomot

accesul la magazine,la un spital echipat într-un mod mai corespunzător este un alt avantaj. Sigur că te poți deplasa la aceleași spitale pentru a beneficia de serviciile acestora chiar dacă locuiești într-un sat. Însă gândul că acestea sunt mai aproape de tine este într-un anumit fel mai liniștitor.

Nu în ultimul rând, viața la oraș pare mai ușoară în anotimpul rece, în special iarna. Nu puține sunt satele destul de îndepărtate în care drumurile de acces nu sunt într-o stare prea bună. Iar în cazul unei ierni mai grele și cu mai multă zăpadă, accesul devine aproape imposibil.

Viața la țară este ideală pentru a vă bucura de liniște și relaxare! Traficul, zgomotul provocat de mașini și claxoane și chiar aerul sufocant din interiorul unui oraș dispar. Astfel, posibilitatea de a suferi din cauza stresului și a oboselii se diminuează și ea.De aceea autorul din al doilea text a ales viața la sat pentru felul în care oamenii se cunosc,respectă tradițiile,cunosc liniștea și natura în starea pură.

9. Asociază opera literara „Toamna” de Nicolae Labis cu un alt text literar studiat la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 – 100 de cuvinte, o valoare comuna, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte

     În poezia ,,Toamna” de Nicolae Labiș se identifică valorea culturală de admirație pentru natură. Autorul descrie frumusețea unei seri de toamnă din Bărăgan. Înserarea transformă imaginile obișnuite în basme:casele devin palate,frunzele porumbului,păpușoiului,aripi,iar carele greoaie trec pe lângă focurile frunzelor.Sub cerul de seară se-aprind luminile caselor,iar vântul duce miresme ale nemuririi.

   În cele cinci strofe ale poeziei "Coboară toamna...", de Octavian Goga, eul liric contemplativ, trist, meditativ, observă că trecerea nemiloasă a timpului aduce schimbări în natură, dar și în viața lui. Nu venirea toamnei îl întristează, ci faptul că aceasta coboară de undeva din înaltul cerului, schimbă tot pe unde trece.  Sunt descrise culorile ce îmbracă vegetația, vântul ce capătă putere și produce un sunet de jale ce înconjoară totul, precum și atmosfera apăsătoare din crânguri.           

B.

1. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2 puncte

Contin diftong ambele cuvinte din seria:

a) „vailor”, „traditiile”.

b) „mangaie”, „dealurile”.

c) „creeaza”, „saniile”.

d) „Craciunul”, „concediu”.

Raspunsul corect: b 

2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2 puncte

Seria care cuprinde doar cuvinte derivate cu sufix este:

a) „binelui”, „dezavantaje”.

b) „cativa”, „colindatorilor”.

c) „copilariei”, „satenii”.

d) „ultimii”, „frumoasa”.

Raspunsul corect: c.

3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2 puncte

Antonimele cuvintelor subliniate in secventa „Toamna cu roadele si culorile pe care ni le daruieste isi are rolul ei intr-o viata echilibrata de la tara. Asa ca nu, iarna nu este cel mai fericit anotimp, ci este unul la fel de fericit.” se regasesc, in ordine, in seria:

a) stricta, luminos.

b) riguroasa, suparat.

c) ordonata, bucuros.

d) haotica, trist.

Raspunsul corect: d.

4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2 puncte

Sensul secventei subliniate in enuntul „Nu am la indemana statistici, dar am postarile membrilor din comunitatea” este:

a) nu stric randuiala.

b) nu prezint asemanari.

c) nu am pus mana pe.

d) nu am la dispozitie.

Raspunsul corect: d .

5. Selecteaza, din fragmentul urmator, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza: „Cum ar fi fost la oras? Nu vreau sa stiu. Si nu stie nici fetita mea. Daca natura ar fi scris cateva recomandari pe certificatul de parinte, cu siguranta asta ar fi fost una dintre ele”. 6 puncte

      Verbul                                                                       modul verbului
1. ar fi fost-                                                            modul condițional-optativ

 2.să știu-                                                                           conjunctiv

3.nu știe-                                                                           indicativ

6. Alcatuieste o propozitie negativa, in care pronumele personal, la persoana I, numarul singular sa aiba functia sintactica de atribut (1), si un enunt imperativ, in care substantivul „bunica” sa fie in cazul acuzativ.

6 puncte

1.Părerile despre mine nu au fost favorabile.

2 .Discută cu bunica despre viața ta! 

7. Transcrie propozitiile subordonate din fraza urmatoare, precizand felul acestora:

„Daca viata mea de acum se datoreaza dealurilor si vailor 1/pe care mi-am tocit calcaiele la un

                             CD                                                                                                 AT

moment dat,2/ nu stiu.”3/. 6 puncte

                              PP

8. Scrie, in spatiile libere, forma corecta a cuvintelor subliniate in urmatorul enunt. 6 puncte

Invitarea vecinilor nostri / nostrii (1) la picnicul din mijlocul livezii / livadei (2) a creat / a creeat (3) imediat raporturi / rapoarte (4) de prietenie, iar ideea / idea (5), ai carei / a carei (6) initiatori suntem noi, s-a dovedit foarte buna.

Invitarea vecinilor _noștri_ (1) la picnicul din mijlocul livezii_ (2) a creat_ (3) imediat _raporturi_ (4) de prietenie, iar ideea_ (5), ai cărei_ (6) initiatori suntem noi, s-a dovedit foarte buna.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa prezinti mesajul/o semnificatie a textului ,,Toamna” de Nicolae Labiș.

In redactarea textului:

• vei preciza mesajul/o semnificatie a textului, prin referire la tema;

• vei mentiona patru elemente ale peisajului descris;

• vei interpreta doua figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificatie;

• vei prezenta o emotie exprimata/un sentiment exprimat in textul poetic.

Punctajul pentru compunere se acorda astfel:

• continutul compunerii – 12 puncte;

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor – 1 punct; coerenta textului – 1 punct; proprietatea termenilor folositi – 1 punct; corectitudinea gramaticala – 1 punct; claritatea exprimarii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuatie – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Nota! Compunerea nu va fi precedata de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus.

Poezia „Toamna” de Nicolae Labiș are ca temă natura descrisă în momentul înserării.

Mesajul poeziei este obiectiv,poetul descrie tabloul ce se derulează prin fața lui.Cuprins de,,vraja înserării”privitorul este fascinat de imaginea norilor roșietici ce-și trimit mângâierile transformând ca-n basme miraculos casele în palate.Este imaginea și ceasul melancoliei și al nostalgiei,trecerea spre miracolul nopții.Comparația personificată a cerului mării,,larg și pașnic”infinit,calm cu cerul câmpiei Bărăganului,,veșted și adânc”,palid,șters,de neatins dau tabloului o nuanță de mister,de basm.

Culoarea amurgului transformă ,,strujénii” de porumb,în adierea vântului în,,roșii tuiuri”,stindarde ale timpului trecut,ce bat din aripile ofilite,fără viață.Imaginea tristeții este completată de,,negre garduri mâncate de licheni”,locuri ale suferinței timpului,pe lângă care trec ,,carele pline”semn al beșugului.Spre luna posomorâtă urcă sclipirile focurilor care curăță pământul,sunt lumini ce-ajung spre cerul de seară,iar vântul poartă peste pământul tăcut mireasma plăcută a laptelui care este a veșniciei și a purificării.Alte lumini sunt ale caselor și arată binele,căldura care dă viață,speranță.

Tabloul descris este vizual,plin de culorile toamnei:auriu și roșu, al frumuseții efemere și al trecerii timpului,dar și cu mișcări ușoare:mângâierea norilor,adierea vântului.

Prin figurile de stil.epitetele:,, cer veșnic și-adânc; focuri mari....cu scânteieri ușoare; luna încruntată; miresme-mbietoare; albastru cer;stele roșii;personificările:, norii le mângâie; cresc focuri; luna încruntată;albastru cer de seara se despletește;metaforele:,, palme de șofran; aripa de strujeni, bumbi de stele; poetul are o atitudine contemplativă,surprinde natura în diversele sale forme,alternând planul celest şi terestru.

Fiind o descriere,predomină în poezie substantivele şi adjectivele, verbele la timpul prezent, au rolul de a transmite ideea eternizării naturii, trasează axa temporală a desfăşurării acţiunii până la infinit. Versificația este clasică, poezia fiind alcătuită din strofe de câte patru versuri, cu măsura de 14 silabe, ritm trohaic și rima încrucișată.

 

 

 

REZOLVAREA unor puncte din EVALUAREA de la ROMÂNĂ

 

7. Prezintă un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

  Un element comun celor două texte este legătura dintre om și animal în natură,loc al unor întâmplări.Cățelul lui Tic,Tombi simte neliniștea,deruta băiatului,se lipește de el dându-i curaj,încredere când rătăcesc în pădure.Amândoi formează o echipă,îl însoțește pe Tic ca un prieten,însă se sperie și fuge,dar,credincios,se întoarce și merg amândoi cu speranță pe drumul ce-l,,păzea ca o santinelă Tombi cel iarăși curajos”și astfel ghicesc direcţia peșterii,în cele din urmă ajung la prieteni.

În al doilea text,autoarea povestește despre felul necunoscut al tatălui său,scriitorul,Barbu Delavrancea,, omul duios, cu lacrimi în ochii verzi,ce se simțea legat de pământ,de tot ce-l înconjura. Observă că,,adeseori era trezit din visare dimineața de,,Dik, setterul, de Năluca, foxterierul, sosiți într-o goană să se gudure pe lângă el”,iar plimbările în natură îl transformau într-un om vesel,glumeț.

 Om,animal,natură sunt tainic legați prin fire nevăzute într-o deplină armonie. 

8.Crezi că e plăcut să îți petreci vacanțele în compania prietenilor? Motivează-ți răspunsul,valorificând textul 2.

  Desigur că vacanța cu prietenii poate fi una dintre cele mai frumoase experiențe. Cred că alături de un prieten care te poate proteja nu ești niciodată singur pe meleaguri necunoscute și chiar îți asigură mai multă autonomie.O astfel de vacanță este și o lecție de viață și în cele din urmă înseamnă distracție. De la distractia garantată la siguranța mai mare, o vacanță în compania prietenilor poate fi cel mai inspirat mod de a vedea locuri care vor fi peste ani amintiri.

  Autoarea din al doilea text își amintește vacanța familiei sale alături de cea a poetului Vlahuță.Tatăl său, scriitorul Barbu Delavrancea, devenea alt om în vacanță,era duios,încântat de poezii și muzică, în armonie totală cu natura.Alături de familie,de cei doi câini și împreună cu familia prietenului de suflet,poetul Alexandru Vlahuță,plimbările în pădurea de lângă Mănăstirea Agapia deveneau prilej de glume.Foșnetele pădurii erau exagerate de cei doi literați ca sunetele unor animale,iar speritura fetelor prilej de distracție,de râsete.Peste ani toate întâmplările din aceste vacanțe au devenit amintiri plăcute.

 9. Asociază fragmentul din opera literară „Ciresarii” de Constantin Chiriță cu un alt text,prezentând, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Pot asocia fragmentul din,,Cireșarii”cu un episod din,,Dumbrava minunată”de Mihail Sadoveanu.Cei doi autori subliniază importanța legăturii unor copii:Lizuca și Tic cu natura. Pădurea nu este doar un cadru pitoresc pentru aventurile Lizucăi și al lui Tic, ci și un organism viu, plin de mistere și de lecții de viață.Ambii rătăcesc în pădure alături de câte un cățel.Tombi e sperios,derutat,fuge,se întoarce,Patrocle este sfătuitor,ocrotitor,înțelegător pentru fetița nefericită. Creaturile magice,sunete misterioase pe care le întâlnesc pe parcursul aventurii lor le oferă perspectiva asupra universului înconjurător. Lizuca descoperă frumusețile ascunse ale naturii, întâlnește flori care vorbesc și creaturi magice, trăind momente de poveste ce îi transformă călătoria într-o experiență unică. 

Asemenea lui Tic care zărește o,,tresărire luimoasă”și-și întâlnește prietenii și pentru Lizuca și cățelul Patrocle răsăritul soarelui aduce nu doar o nouă zi, ci și o nouă viață. Experiențele celor două personaje arată că prin cunoașterea necunoscutului pot ajunge la lumina adevărului,a speranței.

(Fragmentul citat din „Cireșarii“, de Constantin Chiriță, poate fi apropiat și cu pasaje din „Micul prinț“,de Antoine de Saint-Exupery,)

II—caracterizare:

Personajul din fragment este Tic „prichindelul,ciufuliciul”care este surprins într-o aventură alături de Tombi,cățelul credincios.Autorul îi prezintă pe cei doi în pădurea unde s-au rătăcit-caracterizare directă.Tic este neliniștit, dar se străduiește să fie curajos,deși atmosfera din jur i se pare sumbră cu zgomote ciudate.Aceeași neliniște o are și cățelul sperios care fuge din brațele lui.Rămas singur,simte frică,dar încearcă totuși să-și potolească trăirile prin voința de a-și îndrepta pașii spre o lumină dorită.Cățelul revine miraculos,dar Tic este derutat de locul în care se află,neștiind care este drumul adevărat.Descoperă mușchiul copacului,ca o busolă ce îi arată nordul și astfel devine liniștit,lucid.Asemenea unor căutători merg cu grijă,cu speranță  înconjurați de necunoscutul pădurii.Și deodată lumina căutată a izbucnit ca un foc și cei doi,om și câine,au ajuns în locul în care glasurille prietenilor îi înconjoară. Tic se transformă,devine vesel,îndrăzneț,glumeț.Se joacă cu ecoul,strigând numele ,,cireșarilor”-prieteni cu entuziasmul copilului ce nu mai este singur.Este primit cu bunăvoință,hrănit.Dialogul dintre Ionel și Tic exprimă ironie și înțelegere din partea celui mai mare și bucurie,neastâmpăr din partea celui mic,rătăcitul.În fața priietenilor este un învingător curajos care a găsit drumul spre lumină.