Copil
fiind,mi-am căutat
Cu palmele
mici și fragile,
Trăirile ce
urmau să vină,
Și copil
fiind,mi-am spus
Cu gândul
meu curat...sau poate cu ignoranța
și inocența privirilor mele,
lăsată să cadă pe cine știe ce oglindă:
Ce mic,ce
mic sunt!
dar…voi rămâne oare așa?
Nuuuuuu……..
Îmi
place
SĂ dansez În
lumea Întinerită,fără a uita albul pufos al zăpezilor …
să devin un
nor statornic cerului, călătorind prin lumea ireală cu gândul apropierii de Lumea
Basmelor în care există numai Primăvara…
să nu-mi uit
anii copilăriei,când mă alintam în brațele mamei;
să nu uit
poeziile cu vestitori ai primăverii,cu concertele între ramurile ușor înverzite;
să hohotesc în sărbătorile lunii martie,mulțumind Femeii…
Nu-mi place să plece primăvara,pentru că odată cu zilele ce vor trece mă voi apropia de Toamnă…
Dar acum îmi place :copilăria mea....viața,
liniștea,
iubirea,
seninul, visul….
