Testul 1
,,A pus laveta pe birou, și-a așezat ochelarii pe nas,
apoi și-a strâns genunchii la piept și i-a îmbrățișat
cu brațele, ca și cum i s-ar fi făcut dintr-odată frig.
― Simt că o să fie bine, Richard. Ești născut să fii
scriitor, știu asta și o știi și tu. Însă nimic în viață
nu vine pe o tavă din argint. [...]
Eram împreună o săptămână mai târziu, la prânz, și mâncam
într-o pizzerie de pe Nassau Street,
când brusc mi-a venit ideea să sun chiar atunci la
redacția Signature. Am intrat în cabina telefonică de
lângă intrarea la toaletă, am vârât sfertul de dolar în
fanta din metal și am format numărul de pe
cartea de vizită. Mi-a răspuns o femeie tânără și am
cerut cu domnul Knox, spunându-mi numele.
Peste câteva secunde am auzit în receptor vocea
editorului. Își amintea cine eram și a intrat direct în subiect:
― Vești bune, Richard. Materialul va fi publicat chiar în
numărul viitor, în ianuarie. Asta este bine, în
general după sărbători crește numărul de cititori, mulți
vor să vadă ce și cum când revin din vacanțe.
N-am schimbat nici măcar o virgulă.
Eram copleșit.
― Ce povestire ați ales?
― Sunt scurte, așa că am decis să le publicăm pe toate
trei. Ți-am dat două pagini. Apropo, ne trebuie
și două fotografii de-ale tale. Alb-negru, tip portret.
Vrem să-ți facem o mică prezentare.
― Nici nu știu ce să spun... Mi se pare incredibil, am
rostit eu după ce am bâlbâit niște mulțumiri.
la cititori.
Vreau să ne vedem după sărbători, să ne cunoaștem mai bine și să-mi spui la ce
mai lucrezi.
Dacă mergi
înainte, te așteaptă un viitor frumos, Richard. Sărbători fericite! Mă bucur că
am putut să-ți dau o veste bună.
I-am urat la rândul meu sărbători fericite și am pus
receptorul în furcă.
― Radiezi, mi-a spus Laura când m-am întors la masă. Deci
e de bine?
― Le vor publica pe toate trei în numărul din ianuarie,
i-am zis eu. Pe toate trei, îți dai seama?!
Signature! N-am sărbătorit cu șampanie, nici măcar n-am
mers la un restaurant scump după cursuri.
Ne-am petrecut seara acasă, în doi, făcând planuri și
trăind cu senzația că stelele se apropiaseră de
Pământ suficient de mult, încât să le atingi dacă-ți
ridicai brațul. Cuvintele gen Signature, trei
povestiri,fotografie alb-negru, scriitor publicat, toate
se învârteau ca niște sateliți în jurul capului meu,
alcătuind un nimb invizibil al gloriei și al nemuririi.
Astăzi îmi dau seama că, fiind copleșit de schimbarea
bruscă ce apăruse în viața mea și a cărei
importanță o exageram din toate punctele de vedere – la
urma urmei, Signature nu era The New
Yorker,iar colaboratorii erau plătiți doar în exemplare
gratuite –, n-am conștientizat că unele aspecte din atitudinea Laurei se
schimbaseră în ultimele zile. Părea absentă, era mereu preocupată de ceva și
abia dacă mai schimbam câteva cuvinte unul cu celălalt.
De două sau trei ori am surprins-o vorbind la
telefon pe un ton scăzut și de fiecare dată a închis
repede imediat după ce m-a observat.”
E.
O. Chirovici, Cartea oglinzilor
Textul 2
,,Recapitulându-mi viața, nu-mi aduc aminte să fi avut
clipe mai fericite decât acelea din primii ani ai
studenției fără responsabilități de student. Eram tânăr
și de aceea nu aveam încă sentimentul că am
obligația să realizez ceva. Eram destul de independent,
ziua avea douăzeci și patru de ore – și toate
îmi aparțineau. Puteam citi și lucra după pofta inimii,
fără să trebuiască să dau socoteală cuiva, norul
examenului academic încă nu tulbura seninul orizontului,
căci ce lungi sunt trei ani măsurați cu
măsura vârstei de nouăsprezece ani, ce bogați, ce
îndestulați, cât de bine pot fi făcuți să rodească surprize și daruri!
Primul lucru pe care mi l-am propus a fost să fac o
selecție – după cum credeam eu, riguroasă – a
poeziilor mele și să le strâng într-un volum. Nu mi-e
rușine să recunosc că pe vremea aceea, ca
proaspăt absolvent la nouăsprezece ani, al liceului, mi
se părea că cel mai dulce parfum de pe
pământ mai dulce decât uleiul trandafirilor din Șiraz,
este cel al cernelii tipografice; orice poezie care
mi-era acceptată de vreun ziar îmi dădea aripi noi, deși
eram destul de neîncrezător din fire. Nu
venise oare timpul să fac pasul hotărâtor și să încerc
publicarea unui volum?
Încurajarea ce-mi venea din partea colegilor care aveau
mai multă încredere în mine decât aveam eu
însumi a fost hotărâtoare. Am trimis manuscrisul – câtă
îndrăzneală din partea mea! – tocmai la
editura care pe-atunci era cea mai reprezentativă pentru
lirica germană, Schuster Löffler, la care
fuseseră publicați Liliencron, Dehmel, Bierbaum, Mombert,
toată acea generație care împreună cu
Rilke și Hofmannnsthal crease noua lirică germană. Și –
minunea minunilor! – au venit una după alta
acele clipe fericite de neuitat care în viața unui
scriitor nu se mai repetă nici după cele mai mari succese: a venit o scrisoare
cu antetul editurii. O țineam cu emoție în mână și n-aveam curajul s-o
deschid. A venit și secunda când, cu răsuflarea tăiată,
am citit că editura a hotărât să publice cartea și că, mai mult decât atât, își
rezervă dreptul asupra celor ce vor urma. A venit pachetul cu primele
corecturi pe care l-am desfăcut cu nemăsurată emoție ca
să văd literele, punerea în pagină, forma
embrionară a cărții și apoi, după câteva săptămâni,
cartea însăși, primele exemplare pe care nu mă mai săturam să le privesc, să le
pipăi, să le compar, o dată și încă o dată și încă o dată. Și apoi
hoinăreala copilărească prin librării ca să văd dacă au
expus cartea și dacă i-au rezervat locul de onoare din mijloc, sau e undeva
prin vreun ungher modest.”
Stefan
Zweig, Lumea de ieri
A.
1. Completează spațiile libere cu informațiile din
textul 1
Richard îi mărturisește prietenei sale, _____________ ,
că i se vor publica trei povestiri
în revista _____________ .
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect, valorificând informațiile din
textul 1.
Persoana care îi dă lui Richard vestea publicării celor
trei povestiri este:
a) Laura; c) un cititor; b) domnul Knox; d) o femeie
tânără.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect, valorificând informațiile din
textul 2.
Tânărul scriitor își trimite poeziile la editura:
a) Hofmannsthal; c) Rilke; b) Mombert; d) Schuser
Löffler.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect, valorificând informațiile din
textul 2.
Ca absolvent de liceu la nouăsprezece ani, tânărul:
a) trebuie să dea socoteală cuiva;
b) este absolut independent;
c) simte că are responsabilități de student;
d) este destul de neîncrezător din fire.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a
marca dacă acesta este adevărat sau
fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Lui Richard îi sunt alocate două pagini în
revista Signature.
Cele trei povestiri ale lui Richard vor fi publicate
înainte de sărbători.
Vestea bună este sărbătorită cu șampanie.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Deschiderea scrisorii cu antetul editurii este amânată.
Tânărul trimite manuscrisul, fiind încurajat de colegii
de liceu.
Editura îi trimite tânărului cartea după două săptămâni.
6. Precizează, în unu–trei enunțuri, o trăsătură a
lui Richard, personajul din textul 1,
identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de
caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o
secvență relevantă:
„Ne-am petrecut seara acasă, în doi, făcând planuri și
trăind cu senzația că stelele se
apropiaseră de Pământ suficient de mult, încât să le atingi
dacă-ți ridicai brațul.
Cuvintele gen Signature, trei povestiri, fotografie
alb-negru, scriitor publicat, toate
se învârteau ca niște sateliți în jurul capului meu,
alcătuind un nimb invizibil al gloriei și al
nemuririi.”
Personajul este
caracterizat indirect prin comportamentul exuberant pe care-l manifestă alături
de parteneră,când primește o veste importantă.Este fericit,trăiește emoția că
se poate înălța spre stele,o bucurie intensă pentru o realizare personală.Se
vede înconjurat de o aureolă a,, gloriei și a
nemuririi”,pentru că va fi un,,scriitor publicat”,ca și
când ar fi prins într-un cerc al satisfacției depline.
7. Prezintă un element de conținut comun celor două
texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
În ambele texte
personajele sunt scriitori debutanți care trăiesc emoția copleșitoare a primei
publicării a scrierilor lor.Chirovici este încurajat de prietena sa,iar vestea
dată la telefon de editor că îi vor fi publicate cele trei povestiri alături de
propria fotografie,că scrierile au fost apreciate,,ai scris niște povestiri
foarte bune și e normal să ajungă la cititori”și că este invitat,pentru a fi
cunoscut, îl emoționează.Este încurajat,,dacă mergi înainte, te așteaptă un
viitor frumos”și se simte înălțat spre glorie,spre stele.
La fel este un
alt debutant Stefan Zweig,încurajat și el dar de colegi,, care aveau mai multă
încredere în mine decât aveam eu însumi”;și el este fericit pentru orice poezie
acceptată,se simte înălțat de,,aripi noi”,iar publicarea la o editură a
fost,,minunea minunilor.”Vestea de la editură a publicării cărții este primită
printr-o scrisoare.Totul se petrece cu,, nemăsurată emoție”până la apariția
primelor exemplare,,pe care nu mă mai săturam să le privesc, să le pipăi, să le
compar.”
8. Ce simte tânărul Richard când primește vestea
publicării celor trei povestiri? Justifică-
ți răspunsul la întrebarea dată, prin referire la o
emoție, valorificând textul 1.
Editorul îl
anunță pe Richard că-i vor fi publicate cele trei povestiri,alături de
fotogafia proprie,îl încurajează,iar el se simte copleșit de vestea
primită.Este fericit,își face planuri,trăiește senzația înălțării spre
glorie,simțind că și-a depășit cele mai înalte așteptări. Este starea lui
interioară de împlinire și satisfacție.
9. Asociază fragmentul din opera literară „Cartea
oglinzilor” de E. O. Chirovici cu un alt
text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând o valoare comună prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Eugen Chirovici
este încurajat în pasiunea de a scrie de editorul care-i publică trei
povestiri,prevestindu-i că,, te așteaptă un viitor frumos. Richard,,se simte
copleșit de vestea primită, și trăiește bucuria devenirii ca scriitor, se simte
înălțat spre glorie,spre stele.
În
cartea,,Cișmigiu & comp”Grigore Băjenaru povestește cum profesorul de
română a trimis câțiva elevi la un concurs literar la,,Tinerimea română”,iar
el,autorul, a scris,,O poveste”inedită.Scrierea este apreciată,este felicitat,a
fost,,singurul lăzărist”premiat, obținând premiul al treilea la concursul pe
țară”.Este încurajat de de profesorul de română și felicitat de profesorii din
cancelarie.Iar mai târziu,cartea lui a fost,,un omagiu pe care l-am adus anilor
de şcoală şi minunaţilor mei dascăli.”
B.
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect.
Sunt corect despărțite în silabe ambele cuvinte din
seria:
a) re-da-cția, ma-nu-scri-sul;
b) po-ves-ti-re, în-dră-znea-lă;
c) re-cep-to-rul, res-pon-sa-bi-li-tăți;
d) sen-za-ția, săp-tă-mâni.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect.
Cuvintele subliniate în secvența :
„Puteam citi și lucra după pofta inimii, fără să
trebuiască
să dau socoteală cuiva, norul examenului academic încă nu
tulbura seninul (1)
orizontului, căci ce lungi sunt trei ani măsurați cu
măsura vârstei de nouăsprezece (2) ani,
ce bogați, ce îndestulați, cât de bine pot fi făcuți să
rodească surprize și daruri!” s-au format,
în ordine, prin:
a) derivare (1), compunere (2);
b) conversiune (1), derivare (2);
c) compunere (1), derivare (2);
d) conversiune (1), compunere (2).
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect.
Seria care cuprinde formele corecte de plural pentru
sensul din text al următoarelor
cuvinte subliniate: „toate se învârteau ca niște sateliți
în jurul capului meu”; „Nu venise oare
timpul să fac pasul hotărâtor...” este:
a) capete, timpuri; c) capete, timpi;
b) capi, timpi; d) capuri, timpuri.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului
corect.
Sensul secvenței subliniate în enunțul „Însă nimic în
viață nu vine pe o tavă din argint.”
este:
a) întâmplător; c) fastuos; b) greu; d) ușor.
5. Selectează, din fragmentele următoare, trei
valori morfologice diferite ale verbului „a fi”,
pe care le vei preciza:
„Recapitulându-mi viața, nu-mi aduc aminte să fi avut
clipe mai fericite
decât acelea din primii ani ai studenției fără
responsabilități de student. Eram tânăr și
de aceea nu aveam încă sentimentul că am obligația să
realizez ceva.”, „Nu mi-e rușine să
recunosc că pe vremea aceea, ca proaspăt absolvent la
nouăsprezece ani, al liceului...”
6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care
substantivul „scriitor” să aibă funcția sintactică
de atribut și o propoziție afirmativă, în care pronumele
nehotărât „toate” să aibă funcția
sintactică de complement prepozițional.
7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza
următoare, precizând felul acestora:
„Mă bucur că am putut să-ți dau o veste bună.”
8. Rescrie corect mesajul de mai jos, preluat din
comentariul unui cititor pasionat.
Am agreeat ultima apariție editorială, m-i s-a părut
originară. Chiar autorul însuși va
venii în orașul nostru pentru o lansare de carte la care
îmi propun să i-au parte.
SUBIECTUL AL II-LEA
Crezi că încrederea în sine a unui tânăr în formare poate
fi consolidată prin susținerea celor
din jur?
Scrie un text argumentativ în care să susții, prin două
argumente,răspunsul la întrebarea
dată, valorificând textul 1 și experiența personală sau
de lectură.
Cred că încrederea
în sine a unui tânăr în formare este consolidată prin susținerea celor din
jur, în special prin sprijinul oferit de familie, prieteni, profesori și
mentori. Acest sprijin, care include încurajarea,autonomia și stabilirea unor
așteptări realiste, ajută la dezvoltarea unui sentiment de competență, valoare
și siguranță în sine.
În primul rând,sigur
că a fi încurajat și a primi validarea din partea celor apropiați întărește
convingerea tânărului că este capabil și că eforturile sale sunt apreciate.Un
exemplu este încurajarea scriitorului debutant din textul 1 de către prietena
sa,, Simt că o să fie bine, Richard. Ești născut să fii scriitor, știu asta și
o știi și tu.”În același timp,oferirea de sprijin în momente de neîncredere, fără a
prelua controlul, îi arată tânărului că poate conta pe alții și că nu trebuie
să fie perfect tot timpul.
Editorul îi vorbește tânărului cu optimism,spunându-i că
prin perseverență îl poate aștepta,, un viitor frumos”,iar el trăiește bucuria
devenirii ca scriitor, se simte înălțat spre glorie,spre stele.
În aceeași ordine
de idei,cred că stabilirea unor țeluri și așteptări realiste, care pot fi
atinse, previne sentimentul de eșec și construiește o imagine de sine pozitivă,
bazată pe progrese realizabile. Părinții, profesorii și mentorii care
demonstrează ei înșiși încredere și un comportament pozitiv oferă un model
valoros pentru tineri.Desigur că, dacă aceștia sunt prezenți activ în viața
tânărului,îl ascultă și îi arată interes pentru activitățile și grijile lor,
demonstrează că este totul este important și valoros.
Romanul "Minunea" de R.J. Palacio
abordează încrederea în sine prin povestea lui Auggie Pullman, un
băiat cu o malformație facială care începe să meargă la școală, și arată cum
își găsește curajul și locul într-o lume care pare să-l judece.
Așadar, toate
acţiunile şi sentimentele noastre sunt în concordanţă cu imaginea noastră
personală. Ne vom comporta așa cum credem că suntem. Încrederea în sine
este primul secret al succesului.
