test: poezia,,În grădină”de Dimitrie Anghel + Suzana Dan,,O grădină ca o viață”-dilemveche.ro

Textul 1

Poezia,,În  grădină”de  Dimitrie  Anghel

,,Miresme dulci de flori mă-mbată și mă alintă gânduri blânde ...
Ce iertător și bun ți-e gândul, în preajma florilor plăpânde!
Râd în grămadă: flori de nalbă și albe flori de mărgărint,
De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint,

Sfioase-s bolțile spre sară, și mai sfioasă-i iasomia:
Pe fața ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia
Seninului de zare strânsă, și-n trandafiri cu foi de ceară
Trăiesc mâhnirile și plânge norocul zilelor de vară.

Atâtea amintiri uitate cad abătute de-o mireasmă:
Parcă-mi arunc-o floare roșă o mână albă de fantasmă,
Ș-un chip bălan lâng-o fereastră răsare-n fulger și se strânge ...
De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge.

Ca nalba de curat odată eram, și visuri de argint
Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint,
Și dulci treceau zilele toate, și-arar dureri dădeau ocoale ...
Ah, amintirile-s ca fulgii rămași uitați în cuiburi goale!”

Textul 2

,, Copilăria mea s-a petrecut afară. Uliță, grădină, curte, împrejurimile satului în care am crescut, grădina din vârful dealului unde mergeam cu bunicul la rărit straturile de morcovi, grădina în care același bunic plantase și altoise ca nimeni altul o grozăvie de livadă, bunic căruia îi datorez cunoștințe despre neamuri și feluri de mere cum rar ne mai este dat să dibuim prin piețele zilelor noastre. De la același Tata Moșu am învățat despre plantele medicinale. Alea de îl fac bine pe om și la cap, și la betegelile de sezon, și la alea legate de vîrstă, dar și cele folositoare la salvat găinile cînd dă boala-n ele. Cu bagajul ăsta nostalgic am încercat să-mi găsesc locul într-un oraș în care oameni la fel de mucaliți ca acasă poate am găsit, dar natură mai greu. Așa că am crescut mici grădini, de la frunze puse în pahare cu apă din care au ieșit rădăcini și apoi au crescut monștri plini de frunze și flori, la bucăți de pămînt în care mi-am băgat ghearele și am încercat să cresc plante căpoase la fel ca mine și pregătite sufletește pentru vicisitudinile unei planete care arde sau îngheață. Nu am descoperit apa caldă cu felurile astea de grădini, dimpotrivă, m-am bucurat să îmi găsesc în cărți frați și surori care au îmbrățișat natura în felul ăsta, mult mai profund și mai frumos ca mine și cărora le aduc pioasă recunoștință și mulțumire. Fiindcă iubirile astea, cum sunt grădinile pentru mine, de exemplu, nu au cum să nu fie legate subtil de însăși viața mea, fascinația și fricile mele. ... Poate ar trebui să povestesc un pic de unde obsesia asta a mea legată de plantele perene. Menționam la început că am empatizat cu plante dispuse să trăiască fără exces de subvenții din partea omului. În contextul unor spații vaste, o asemenea soluție îmi pare chiar sustenabilă și, legat de acest lucru, o diletantă entuziastă ca mine poate ține un discurs drăguț, dar vă asigur că există specialiști serioși care v-ar aduce argumente imbatabile că asta este calea cea bună pentru a readuce natura în jurul nostru. Ca reacție la atitudinea păguboasă a panseluțelor, palmierilor și platanilor municipalităților, am decis că pot, măcar la nivelul ăsta minuscul, să cresc un exemplu de grădină sustenabilă și cu costuri minime. Normal că și o astfel de grădină are nevoie de îngrijire, dar gradul de autonomie este radical diferit față de o amenajare care ignoră condițiile spațiului în care urmează să se dezvolte. Deci totul se rezumă, de fapt, la un pic de atenție și un pic de înțelegere. Pentru că, așa cum spuneam și la început, o grădină e ca o viață.”

                                             (Suzana Dan,,O grădină ca o viață”-dilemaveche.ro)

A.

1.Completează cu  informațiile din textul 2

-Autoarea a fost inițiată.............................în tainele îngrijirii plantelor.Aceasta avea o..............în vârful dealului.

2.Textul1-Atmosfera dominantă este de:

a)melancolie;b)fericire;c)teamă;d)entuziasm;

3.Textul 2-La maturitate,autoarea locuiește:

a)în mediul rural;b)în mediul urban;c)în casa bunicilor;d)la țară;

4.Textul 2-Cea mai mare dorință a autoarei este:

a)ruperea de tradiția familială a grădinarului;

b)amenajarea unei grădini de zarzavat;

c)îngrijirea panseluțelor,a palmierilor și a platanilor;

d)amenajarea unei grădini necostisitoare;

5.

                 Textul 1                                                adevărat                                         fals

                     Enunțul:

-un reper temporal din poezie este seara.

-amintirile sunt comparate cu garoafele.

-vocea poetică își amintește cu nostalgie de tinerețe.

                  Textul 2

                       Enunțul:

-autoarea a copilărit într-o zonă rurală.

-bunicul avea o grădină și o livadă.

-plantele cultivate de autoare se adaptează greu la caniculă sau la îngheț.

6. Precizează felul rimei din prima strofă și măsura primelor două versuri din poezie.

--rimă pereche;măsura:18 silabe;

7.Prezintă o diferență între limbajul din poezie și cel din textul 2,valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

  Limbajul poeziei este  liric, subiectiv, încărcat de muzicalitate prin imagini vizuale :,,flori albe, culori vibrante”, olfactive :,,miresme dulci”, auditive;figuri de stil: personificări :rădăcini ce „râd în grămadă”, enumerații:,,floare de nalbă, flori de mărgărint", toate creând o atmosferă de melancolie. 

  Textul 2 este nonliterar, conţine  informaţii obiective (redau realitatea în chip nefalsificat, detaşat de impresii subiective; nepărtinitor, imparţial)despre grădină,prin limbajul clar şi precis, cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu( înţelesul obişnuit al unui cuvânt): sunt folosiți mulţi termeni ştiinţifici şi tehnici:,, și o astfel de grădină are nevoie de îngrijire, dar gradul de autonomie este radical diferit față de o amenajare care ignoră condițiile spațiului în care urmează să se dezvolte.”

8.Crezi că grădinăritul este o pasiune interesantă?motivează-ți răspunsul valorificând textul 2.

  Întrebarea aceasta este nepotrivită pentru un copil,indiferent de mediul în care crește.Și totuși mă voi strădui să răspund....

  Cred că grădinăritul este o pasiune extrem de interesantă și benefică, oferind relaxare, conectându-te cu natura, îmbunătățind sănătatea fizică și mentală prin activitate în aer liber și oferind satisfacția de a crește propriile legume sau flori. Este o activitate terapeutică ce canalizează energia, îmbunătățește funcțiile cognitive și poate fi o oportunitate de socializare, fiind o pasiune plină de satisfacții. Lucrând pământul,omul este ajutat să se deconecteze de la problemele zilnice.Astfel,în textul 2 autoarea mărturisește că,, grădinile pentru mine, de exemplu, nu au cum să nu fie legate subtil de însăși viața mea, fascinația și fricile mele.”În grădină,omul este apropiat de ritmurile naturale și își oferă o perspectivă diferită asupra vieții. Acțiunea de a creste plante poate ajuta de asemena și la îmbunătățirea staării de spirit!:,, am încercat să cresc plante căpoase la fel ca mine și pregătite sufletește pentru vicisitudinile unei planete care arde sau îngheață.” Grădinăritul nu este doar o metodă de a îngriji plantele, ci și o cale autentică de a ne reconecta cu natura.

9.Asociază poezia,,În grădină”cu un alt text literar ,prezentând o valoare comună prin referire la o secvență relevantă din fiecare text.

 Asociere:

                     Poezia,,Florile”de Dimitrie Anghel:

   ,,De câte ori deschid portiţa şi intru în grădină-mi pare
Că mă cuprinde-o vrajă dulce, şi florile-mi dezmiardă ochii.
O fantazie uriaşă le-a dat un strai la fiecare,
Şi fete nu-s pe tot pământul să-mbrace mai frumoase rochii.

Pe crin l-a miruit în frunte, lăsându-i hlamida regească
Să poată-mpărăţi cu fală norodu-i de mironosiţe,
Cicorilor le-a dat seninul strâns din privirea omenească,
Iar râsul fărâmat prin lume l-a nins pe foi de romăniţe.

Sfiala care urcă-n faţa fecioarelor când vine-amorul,
Şi toată jalea şi netihna acelora ce-aşteaptă mirii,
Mâhnirea toat-a unui suflet pe care îl ucide dorul
Le-a pus pe-un ram, şi-atuncea lumea s-a-mbogăţit cu trandafirii.

La fiecare pas te-aşteaptă câte-o minune, - ici scânteie
Ca un rubin o ghinţiană, colo un stânjinel se joacă...
Slavă aceluia ce-aruncă din cer lumini de curcubeie,
Şi a ştiut să ţese nalbei un cuib din tort de promoroacă!

Slavă! căci tristă-ar fi fost viaţa, şi-ntunecat pe veci pământul,
De n-ar fi fost măcar o floare, ce-am fi sădit noi pe morminte?
Ce-ar fi cernut, în primăvară, când trece prin grădină vântul,
Şi cu ce dar ţi-aş da azi ţie ca să-ţi aduci de mine-aminte!”

   Poezia dezvăluie viziunea poetului, care contemplă grădina de flori ca pe o lume deosebită. grădina reprezintă paradisul,el contemplă grădina ca pe o lume totală,un univers cu frumusețea,dramele și taina ei.Deschiderea portiței îl desparte de lumea firească,introducându-l în paradis și se simte fascinat,învăluit de culorile florilor,mângâiat,ochii i se împăiejenesc, atingând cu privirea frumusețea ideală.Epitetele ,,dulce,uriașă,frumoase”completează paradisului de care se lasă vrăjit..Se simte bine în apropierea universului floral și înlătură prezența chiar a unor,,fete”incapabile de a purta veșminte florale.

    Continuă plimbarea în starea plăcută de vis și descoperă crinul, simbol al regalitatii si al nobleței,exprimă mândrie, semeție și domnește cu autoritate,,norodu-i de mironosițe”, flori ale purificării, simboluri ale renașterii.Imaginația descoperă floarea albastră a iubirii,, cicoarea”,ivită din seninul ochiului,iar,, pe foi de romaniţe”,mușețel,este presărată veselia,bucuria de a fi.I se dezvăluie trandafirul,floarea iubirii și a pasiunii,așteptat timid de fete cu dragoste,apoi cu neliniște și dor în împlinirea iubirii. Grădina însăși poartă în sine un simbol al paradisului ce-i oferă,,la fiecare pas...câte-o minune”: gențiana,,ca un rubin”,floarea roșie,prețioasă a gândurilor bune;stânjenelul,,se joacă” răspândind mesajele de speranță,iubire.

   ,,Slavă”este o exclamație prin care poetul îşi exprimă satisfacția pentru reușita de a trimite pământului,,lumini de curcubeie”:viață, speranță,armonie,înălțare spirituală, unirea dintre pământ și cer. Florilor de nalbă ce aduc liniștea le-a brodat fire subțiri strălucitoare,sensibile ca de gheață.Poetul repetă exclamația..slavă”pentru bucuria și lumina adusă pământului de florile amintirii,ale respectului de,,pe morminte”,locurile veșniciei.Continuă a fi nedumerit,întrebându-se :

               ,,Ce-ar fi cernut, în primăvară, când trece prin grădină vântul,

                 Şi cu ce dar ţi-aş da azi ţie ca să-ţi aduci de mine-aminte!”

și astfel florile devin podoaba aștrenută și mângâiată de vântul primăverii în grădini și darul pentru amintirea unei iubiri.

   Impresionantă este mulțimea florilor de grădina-templu enumerate în poezie,culorile felurite alcătuiesc o armonie perfectă ca-ntr-un basm.Imaginile vizuale sunt ca în acuarelele pline de luminozitate. Contopindu-se cu lumea florilor, poetul vede în ele simboluri umane, le înzestrează cu atribute omeneşti:râs,sfială,mâhnire. Poetul este însă un fantezist, priveşte lumea florilor prin prisma reveriei, recompune peisajul concret prin propriile lui senzaţii, cu o mare putere imaginativă.

B.

1.Sunetul,,i”este semivocală în cuvintele din seria:

a)iertător;ți-e;mai;

b)ei;veci;foi;

c)zilelor;flori;mi-a;

d)chip;eram;apoi;

2.Cuvintele subliniate în secvența:,,se-ngână-n veci melancolia

                                                          Seninului de zare strânsă”

s-au format prin:

a)derivare,conversiune;

b)conversiune,derivare;

c)derivare,compunere;

d)conversiune,conversiune;

3.Seria care cuprinde sinonimele contextuale pentru cuvintele subliniate în secvența:

,,Acelea de îl fac bine pe om și la cap,și la betegelile de sezon,și la acelea legate de vârstă”

este:

a)afecțiune,vechime;

b)handicapuri,epocă;

c)infirmități,timp;

d)afecțiunile,etate;

4.În secvența:

,,în contextul unor spații vaste,o asemenea soluție îmi pare chiar sustenabilă și,legat de acest lucru,o diletantă entuziastă ca mine poate ține un discurs drăguț”

există:

a)patru substantive articulate hotărât;

b)trei substantive articulate nehotărât;

c)două substantive articulate hotărât;

d)patru substantive articulate nehotărât;

5.Selectează din fragmentul următor trei pronume de feluri diferite,pe care le vei preciza:

,,m-am bucurat să îmi găsesc în cărți frați și surori care au îmbrățișat natura în felul ăsta,mult mai profund și mai frumos ca mine și cărora le aduc pioasă recunoștință și mulțumire.”

6.Alcătuiește un enunț interogativ,în care substantivul,,grădină”să fie atribut și un enunț,în care verbul,,a povesti”să fie la timpul perfectul simplu,pers.I,nr.singular.

7.Transcrie propozițiile din fraza următoare și precizează felul lor:

,,Menționam la început că am empatizat cu plante dispuse să trăiască fără exces de subvenții din partea omului.”

8.Rescrie corect enunțul,corecând greșelile de orice natură:

     Din cauza bunicei mele,am devenit pasionat de grădinărit,în momentul care nu credeam că va mai apare o nouă pasiune pentru mine,de și eu însămi iubeam de mic plantele.

Subiectul al II-lea

  Scrie un text în care să prezinți mesajul poeziei,,În grădină”de Dimitrie Anghel.

                          În poezia,,În grădină” se aduc imagini din universul floral, cântând miresmele şi culorile lui mirifice, stabilind corespondenţe între regnul vegetal şi uman. Se poate spune și că, pentru Dimitrie Anghel, grădina reprezintă ceea ce însemna pentru Eminescu pădurea.

Grădina însăși poartă în sine un simbol edenic pertinent, chiar dacă pare că se păstrează într-un orizont terestru. Poetul florilor,prin melodia versurilor sale, parcă dansează un tangou al sentimentelor, o luptă cu sine, de-a învinge tristețea față de trecerea ireversibilă a timpului, printr-o sensibilitate delicată, fantezie sclipitoare, rafinament intelectual şi muzicalitate. Spațiul grădinii ilustrat de Dimitrie Anghel în această poezie devine un refugiu al sinelui, un mediu protector pentru poetul care se simte, probabil, nesigur în afară:,, Ce iertător și bun ți-e gândul în preajma florilor plăpânde”. Jovialitatea, bucuria copilăriei, sunt sentimente ce animă grădina, care pare asemenea unei amintiri din perioada copilăriei.

E de observat că florile pe care le cântă sunt flori de grădină: florile de nalbă, de mărgărint, iasomia și trandafirii. Chiar din primele versuri înţelegem esenţa liricii şi a structurii sale lăuntrice. Cromatica e dominată de alb, cuceritoare nuanță a purității care determină adâncirea în calmul meditativ. Armonia florilor și a culorilor e percepută mai întâi olfactiv, pentru ca apoi poetul,eul liric,să-și construiască,o altă existență, ce-și regăsește echilibrul și bunătatea, contopindu-se în această armonie perfectă. Spațiul e unul idilic, la marginea paradisiacului, sugerat metaforic prin imaginea stolului „de fluturi de argint".Eul liric intră în grădină ca într-un templu, fiind cuprins de miresmele,,dulci ”, iar florile-i „dezmiardă ochii”,este ca-ntr-un basm ,simțurile îi sunt copleșite, mângâiate,influențându-i gândirea, privind varietatea de tonuri și nuanțe.Epitetele sunt delicat, sensibil alese ,se adresează vizualului ca în acuarelele pline de luminozitate.

Contopindu-se cu lumea florilor, poetul vede în ele simboluri umane, le înzestrează cu atribute omeneşti,așa ,,plăpânde” ,,râd în grămadă ;flori de nalbă și alte flori de mărgărint”trăiesc bucuria de a fi.Enumerația celor două flori accentuează puritatea,albul pur al grădinii,al  imaginii.                              Prin metafora :”De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint”, poetul oferă o imagine vizuală inedită, mirifică, aproape feerică, făcându-ne să ne imaginăm florile albe în formă de fluturi. Se referă, de fapt, la comparația nalbei și a mărgăritului cu fluturi de argint,simbol al eleganței și al delicateței,al vieții fără constrângeri.

       A doua strofă aduce nu numai imaginea înserării, ci și o resemnare  a stării idilice cu care debutează poezia.

  Melancolia nu se naște doar din apropierea înserării, ci și dintr-o stare de pace sufletească,de liniște perfect compatibilă imaginii iasomiei delicate sau a trandafirilor -simbol al iubirii.. Armonia simțurilor, cu accent pe vizual și olfactiv, e completată de melancolia eului surprins în spațiul ocrotitor al grădinii.

Florilor zugrăvite le sunt comune tristeţea, regretul fericirilor pierdute, zbuciumul şi suferinţa,,spre seară”momentul stingerii luminii-atmosfera angelică,magică. Repetiția epitetului personificator,,sfioasă”completează atmosfera delicată. Iasomia umanizată,,sfioasă,neprihănită”accentuează liniștea absolută,starea primordială paradisiacă ,evocă amintirile amurgurilor de vară.

Poetul priveşte lumea florilor prin prisma reveriei, recompune peisajul concret prin propriile lui senzaţii, cu o mare putere imaginativă.Trandafirii ,,cu foi de ceară” simbolizează cupa vieţii, sufletul, inima, iubirea stinsă, prin prea repedea ofilire după trecerea ,,zilelor de vară”,plâng și ,,trăiesc mâhnirile clipelor ,,seninului”.

Intensitatea sentimentelor de bucurie, dar și de tristețe și de melancolie este accentuată de folosirea unor figuri de stil= epitete: ,,dulci, blânde, iertător, bun, plăpânde, sfioase, neprihănită”; metafore:,,stol de fluturi de argint” ;comparații:,,de parcă ar fi căzut...”;personificări:,,râd..plâng..trăiesc”.Mărcile gramaticale ale prezenței eului liric sunt pronumele personale la persoana I sau a II-a:,,mă, ți”. Prin versificație, poezia are muzicalitate și o tonalitate duios melancolică.

 Poezia,,În grădină”cuprinde versuri cu măsura de 17-18 silabe, ritmul iambic,rima împerecheată.